Redeschiderea pieței locale după minivacanța de 1 iunie, a fost marcată de lipsa numirii unui candidat pentru funcția de premier, ceea ce pune presiune pe cursul leului, în comparație cu stabilitatea altor monede din regiune. Cursul euro a urcat marțea aceasta de la 5,2489 lei la 5,2556 lei, la crca 1,5 bani de maximul istoric atins în 6 mai. Conform datelor prezentate rezerva valutară s-a redus în mai de la 64.836 milioane euro la 64.051 milioane euro, semn că BNR și-a temperat intervențiile și a lăsat piața valutară să-și regleze singură valorile optime ale cursului de schimb. Cu o rezervă de aur de 103,6 tone, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) s-au retras la sfârșitul lui mai de la 78.007 milioane euro la 77.042 milioane euro. Evoluția descendentă a indicilor ROBOR a luat marțea aceasta o pauză, în condițiile scăderii volumului de tranzacționări, semn al lichidității în exces. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%. Euro fluctua în culoarul 1,1629 – 1,1653 dolari, valori ușor mai mici decât cele de la începutul săptămânii, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5099 lei la 4,5142 lei. Investitorii se arătau prudenți după ce Eurostat a anunțat că rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menținut în a treia lună consecutivă peste ținta de 2% a BCE. În aprilie, prețurile au urcat cu 3,2%, cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2023, față de 3% în aprilie. Moneda elvețiană s-a retras de la 5,7535 lei la 5,7432 lei, consecință a menținerii în jurul pragului de 0,915 franci/euro. Lira sterlină se apropie tot mai mult de maximul de 6,0960 lei, atins în 6 mai, și a urcat de la 6,0503 lei la 6,0797 lei. Prețul gramului de aur a coborât de la 658,0414 lei la 657,5752 lei, iar metalul galben fluctua între 4.462 și 4.542 dolari. Mediile monedelor din regiune nu au cunoscut schimbări majore, ele fiind stabilite la 4,2534 zloți/euro, respectiv 354,98 forinți/euro. A continuat tendința de scădere a monedelor digitale. Bitcoin a alunecat până la 68.872 dolari iar ethereum s-a retras la 1.963 dolari.

Citeste pe larg

Prelungirea crizei politice locale și tendința de creștere a inflației, care ar putea atinge în lunile următoare pragul de 12%, au pus presiune pe moneda națională, care nu a putut beneficia astfel de reducerea aversiunii față de risc. Așa cum a explicat guvernatorul BNR aproximativ o treime din deprecierea leului se transmite în prețuri în timp ce aprecierea nu este simțită, vânzătorii nefiind de acord să reducă prețurile. Cursul euro a crescut de la 5,2358 la 5,2432 lei, față de 5,2105 lei la începutul săptămânii. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,238 – 5,249 lei. La prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că actuala poziției a cursului euro este una de echilibru, iar eforturile BNR de stopa depreciere au fost mult mai mici față de cele din luna mai a anului trecut, după demisia premierului Ciolacu și primul tur al alegerilor prezidențiale. Evoluția va depinde însă de stabilitatea politică și de măsurile fiscale ce vor fi luate de viitorul Executiv. Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50%/an, respectiv la 5,50%/an pe cea la facilitatea de depozit, care a devenit în ultimii ani principala rată directoare din piață, a fost primită pozitiv de dealerii bancari, în condițiile în care lichiditatea din piață este una ridicată, cu volume de tranzacționare aproape duble față de cele din aprilie. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,85 la 5,84%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar cel la 12 luni a coborât de la 5,99 la 5,98%, care s-a aflat mai bine de un an peste pragul de 6%. Euro a recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente și se tranzacționa în culoarul 1,1594 – 1,1635 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,5179 lei, maximul ultimului an, 4,5097 lei. Scădere ratei anuale a inflației din Marea Britanie de la 3,3% în martie la 2,8% în aprilie, a majorat cererea de lire sterline iar cursul din piața locală a urcat de la 6,0467 la 6,0612 lei. La rândul său, francul elvețian a crescut de la 5,7150 la 5,7247 lei. Reducerea cererii de monedă americană, după mai multe zile de creșteri, a impulsionat metalul galben care a fluctuat între 4.504 și 4.571 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat de la 651,1807 lei la 657,1338 lei. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2460 zloți/euro, respectiv 359,13 forinți/euro. Creșterea vânzărilor de ETF-uri, fonduri care dețin bitcoin în valoare de circa 57 miliarde de dolari, întărirea monedei americane și criza din Strâmtoarea Ormuz ar putea readuce principala criptomonedă în jurul pragului de 60.000 dolari, jumătate din maximul atins la începutul lui octombrie 2025. Bitcoin fluctua joi între 77.113 și 78.116 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 2.109 – 2.154 dolari.

Citeste pe larg

Având în vedere că ne aflăm în plin debut al apariției căpușelor, urmând să culmineze în perioada imediat următoare, temperaturile fiind favorabile dezvoltării acestora, Primăria municipiului Giurgiu prin Giurgiu Servicii Publice a demarat începând de astăzi acțiuni de dezinsecție de combaterea acestora. Astfel, în contextul organizării Zilelor Orașului municipiului Giurgiu,Citeste pe larg

Zilele trecute, metalul galben a avut cea slabă performanță săptămânală din ultimii ani, cu o scădere de circa 10%, evoluție care, în opinia analiștilor, ar semnaliza finalul ciclului apreciativ din ultimii doi ani, stimulat de achizițiile făcute de băncile centrale, care doresc să-și diversifice rezervelele internaționale. Pe de altă parte, există specialiști care văd menținerea trendului ascendent în următorii ani, stimulat de politica comercială și militară a administrației Trump, care erodează rolul dolarului american, ceea ce stimulează achiziția de aur, considerat în mod tradiţional un activ de refugiu în perioade de instabilitate. Astfel, se prognozează revenirea la 5.000 – 5.400 dolari/uncie la finalul acestui an și atingerea pragului de 10.000 dolari/uncie până la sfârșitul deceniului, evoluție stimulată de cumpărările făcute de băncile centrale și înmulțirea fondurilor ETF pe aur, care necesită achiziția fizică de metal, dar și perspectiva scăderii dobânzilor de către Rezerva Federală americană care ar reduce atractivitatea dolarului. La jumătatea acestei săptămâni, uncia creștea pe piețele specializate la 4.496 – 4.802 dolari, față de un minim de circa 4.100 dolari atins la începutul săptămânii. Reamintim, că în data de 29 ianuarie a fost atins un maxim istoric de 5.595,47 dolari/uncie, respectiv un record al gramului de aur de 755,1450 lei. În piața locală, prețul gramului a urcat la 643,3551 lei, față de 609,2766 lei în ședința de luni dar sub valoarea de 705,8364 lei, de la jumătatea săptămânii trecute. În ciuda conflictului din Orientul Mijlociu, leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, fluctuațiile altor valute depășind 1% pe termen scurt. Miercurea aceasta, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,093 – 5,096 lei, iar media euro a coborât de la 5,0962 la 5,0952 lei, față de 5,0989 lei, în ședința de luni, respectiv 5,0940 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Indicii ROBOR au cunoscut luni o creștere minimă, în condițiile în care dealerii bancari se întreabă până la cât va crește inflația în următoarele luni, atât vreme cât de circa un an aceasta s-a menținut peste 9%, ceea ce limitează posibilitatea ca BNR să opereze o tăiere a ratei de referință, care stagnează din august 2024 la 6,5%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. „Meciul” declarațiilor făcute pe traseul Washington – Teheran – Tel Aviv în ceea ce privește un posibil armistițiu, care să permită navigația în strâmtoare Ormuz, mișcă haotic piețele financiare internaționale și ridică constant prețul barilului de petrol și crează presiune asupra inflației  la nivel mondial Miercurea aceasta, euro fluctua în culoarul 1,1587 – 1,1631 dolari, față de 1,1498 – 1,1555 dolari, la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la 4,3919 lei, față de 4,4133 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,6157 lei, miercurea trecută, la 5,5615 lei, la jumătatea acestei săptămâni. În aceeași perioadă, media lirei sterline s-a mișcat între 5,8862 și 5,8980 lei. Bitcoin se tranzacționa între 70.398 și 71.995 dolari iar ethereum în culoarul 2.147 – 2.199 dolari.

Citeste pe larg

Partea a doua a sezonului în Liga a IV-a  s-a reluat sâmbătă, 7 martie 2026, cu prima etapă din Play-off și Play-out. În prima etapă de play-off favoritele au reușit, in-corpore, să-și apropie victoriile, astfel că ecartul dintre prima clasată și ocupanta locului 3 rămâne de numai 1 punct. Start în forță pentru Victoria Adunații […]

Articolul FOTBAL / Liga a IV-a: În prima etapă de play-off favoritele au reușit,  să-și apropie victoriile apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Excedentul de lichiditate din piața monetară, în condițiile în care BNR a renunțat să mai sterilizeze surplusul de lei de care dispun băncile, a readus indicii ROBOR la valorile existente înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, de la începutul lunii mai. În ianuarie, surplusul din piață a fost de circa 42 miliarde lei, în condițiile în care instituțiile bancare au preferat să plaseze banii la BNR unde au primit o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozite, în detrimentul stimulării creditării populației sau a companiilor. Trezoreria a profitat de această situație și a forțat o scădere constantă a costurilor la care se împrumută, reușind totodată să atragă și mai mulți bani față de sumele programate inițial. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,84 la 5,83%, față de 5,87% la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,90%, după ce miercurea trecută s-a aflat la 5,96% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,08 la 6,07%, comparativ cu 6,13 în urmă cu o săptămână. De această scădere a indicilor profită cei care au luat credite înainte de 2019, atunci când a apărut indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). În prezent, IRCC se situează la 5,68%, până la sfârșitul lunii martie, după care va cunoaște o nouă reducere. Nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc, în condițiile contractării cererii de monedă americană, a asigurat o evoluție calmă a leului față de euro. Cursul monedei unice a crescut modest de la 5,0910 la 5,0914 lei, față de 5,0943 lei, în urmă cu o săptămână. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,09 – 5,092 lei, identic cu cel de marți. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1833 – 1,1928 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,2740 la 4,2701 lei, față de 4,3130 lei, în urmă cu o săptămână. Moneda elvețiană s-a menținut aproape de vârfurile atinse marți față euro iar media ei s-a retras marginal de la maximul istoric de 5,5783 lei la 5,5772 lei, față de 5,5509 lei, miercurea trecută. Ușoara calmare a spiritelor din Marea Britanie a permis lirei sterline să se aprecieze, astfel că media ei a urcat de la 5,84 la 5,8539 lei, comparativ cu 5,9129 lei, la jumătatea săptămânii precedente. Prețul gramului de aur a urcat de la 694,7316 lei la 699,7256 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 5.017,90 – 5.177,80 dolari/uncie. Vinerea trecută, bitcoin a scăzut la aproape 60.000 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 70.000 dolari, însă ieșirile din fondurile ETF și vânzările din piața specializată au coborât miercurea aceasta cotațiile la 66.374 la 69.244 dolari, față de 74.713 – 76.853 dolari, în urmă cu o săptămână. Ethereum a coborât la 1.194 – 2.030 dolari, în timp ce miercurea trecută se situa la 2.195 – 2.293 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

În data de 5 septembrie prețul gramului de aur depășea în premieră pragul de 500 lei. A urmat o perioadă de creșteri repetate ale prețului, fiind atinse aproape zilnic noi maxime istorice. În prezent, metalul galben se apropie cu rapiditate de pragul de 600 lei. Miercurea aceasta, gramul a urcat de la 584,3822 lei la 589,7493 lei, după ce recordul de marți de 4.186,30 dolari, a fost depășit la jumătatea acestei săptămâni când uncia a crescut la 4.219,10 dolari. Evoluția se datorează mai multor factori, precum achizițiile mari făcute de băncile centrale din întreaga lume, majorarea cererii comerciale dar și a fondurilor ETF care se bazează pe aur, dar și a investitorilor privați, care caută plasamente considerate sigure, în condițiile în care dolarul și randamentele bonurilor de Tezaur americane se află pe o pantă descendentă. Efectele negative sunt amplificate de politicile administrației de la Casa Albă, precum războiul tarifelor comerciale, în special cel cu China, sau impunerea unor taxe suplimentare la importurile de lingouri de aur din Elveția, dar și presiunile puse pe Rezerva Federală în privința reducerii dobânzilor. La acestea se adaugă blocarea (shut down) sistemului federal, după intrarea la 1 octombrie în noul an fiscal, în condițiile în care republicanii și democrații nu au căzut de acord în privința bugetului pentru următoarele 12 luni. Președintele Fed, Jerome Powell, și-a exprimat marți temerile privind instabilitatea pieței muncii din SUA și a afirmat politica monetară va fi stabilită în funcţie de evoluţiile economice, pentru a reduce inflaţia aflată peste ţinta de 2%. Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 5,086 – 5,09 lei, astfel că media a crescut modest de la 5,0879 la 5,0885 lei, față de vârful de 5,0963 lei, atins la jumătatea săptămânii trecute. În ciuda creșterii inflației la aproape 10% și perspectiva ca și în octombrie prețurile să urce cu peste 9%, nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a determinat o scădere constantă, dar lentă, a indicilor ROBOR. La jumătatea acestei săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,47 la 6,46%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,61% iar cel la 12 luni la 6,81%. După câteva ședințe de aprecierea a monedei americane, marcările de profit au schimbat tendința, iar cea europeană a urcat miercurea aceasta la 1,1602 – 1,1646 dolari, cotații apropiate de cele de la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul dolarului a coborât de la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate, la 4,3738 lei. Miercurea trecută, francul elvețian a crescut la 5,4805 lei pentru ca la jumătatea acestei săptămâni să coboare la 5,4659 lei. În același interval, cursul lirei sterline a alunecat de la 5,8842 la 5,8384 lei. Aprecierea monedei unice a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze la jumătatea acestei săptămâni, la 4,2556 zloți/euro, respectiv la 390,45 forinți/euro. Bitcoin a atins în 3 octombrie un record de 125.689 dolari, după care a alunecat joia trecută aproape sub 107.000 dolari. La jumătatea acestei săptămâni, principala criptomonedă fluctua între 111.493 și 113.637 dolari.

Citeste pe larg

La jumătatea acestei săptămâni, uncia de aur a urcat de la 3.978,50 dolari la noul maxim istoric de 4.048,30 dolari și nu dă semne că se va opri aici, creșterea de la începutul anului fiind de 53%, la care se adaugă câștigul de 27% din 2024. În piața locală, prețul gramului de aur a sărit de la 555,6475 lei la recordul de 570,6857 lei, față de 401,0611 la sfârșitul anului trecut. Însă, principalul eveniment al pieței locale a fost ședința de politică monetară a BNR care a decis să mențină rata de referință la 6,5%, valoarea stabilită în august 2024. Decizia vine în contextul în care, conform comunicatului de presă care a urmat ședinței, unul mult mai prudent decât de obicei, „cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025”, în condițiile în care „incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.” În opinia majorității analiștilor, banca centrală va menține dobânda-cheie la 6,5% și în primele luni ale anului viitor cu scopul de a asigura o plasă de siguranță pentru moneda națională, care așteaptă decizia agenției Standard & Poor’s în ceea ce privește confirmare ratingului investițional pentru România. În ultimele săptămâni, la nivelul pieței valutare se observă o tendință de revenire a cursului euro peste pragul de 5,10 lei, care nu a mai fost atins din prima parte a lunii mai, în contrast cu evoluția apreciativă a altor monede de la marginea zonei euro. Forintul maghiar a câştigat 5,6%, coroana cehă 3,8% iar zlotul polonez s-a apreciat cu 0,6%. Raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook” realizat de CFA România, anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de creștere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei. Miercurea aceasta, cotațiile din piață au urcat până la 5,102 lei, astfel că media a urcat de la 5,0916 la 5,0963 lei, nou maxim al ultimelor cinci luni, față de 5,0820 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Nivelul ridicat al lichidității din piață, asigură o evoluție descendentă a indicilor ROBOR, în ciuda stabilității la nivelul BNR. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,50 la 6,48%, față de 6,51%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,64 la 6,63%, dela 6,66% miercurea trecută iar cel la 12 luni a coborât după mai multe săptămâni de stagnare de la 6,84 la 6,82%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1606 – 1,1662 dolari, de la aproape 1,18 dolari în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a urcat miercuri de la 4,3652 la 4,3898 lei. Francul elvețian a urcat miercurea aceasta de la 5,4373 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,4805 lei, iar lira sterlină s-a apreciat de la 5,8323 la 5,8841 lei. Bitcoin, a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari, s-a retras miercuri la 121.128 – 123.241 dolari, zi în care ether fluctua între 4.418 și 4.508 dolari.

Citeste pe larg

Sâmbătă, 4 octombrie, de la ora 15.00, pe stadionul „Marin Anastasovici ” din Giurgiu, în etapa a 7-a din Liga III-a, seria a V-a, echipa „Dunărea Giurgiu” a primit vizita echipei ACSO Filiași. Dunărea Giurgiu a reușit să obțină a treia victorie din acest sezon al Ligii, câștigând meciul de pe teren propriu cu scorul […]

Articolul FOTBAL. „Dunărea Giurgiu” obține o nouă victorie și se apropie de podiumul seriei a 5-a, din Liga a III-a! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Chiar dacă la nivel regional s-a manifestat o tendință de apreciere a monedelor, cea națională nu a putut să profite de reducerea aversiunii față de risc, iar cursul s-a apropiat de valorile din urmă cu cinci luni, la câteva zile după primul tur al alegerilor prezidențiale. Vineri, cursul euro a urcat de la 5,0837 la 5,0889 lei, față de 5,0783 lei, la începutul săptămânii, și a atins un maxim de al ultimelor aproape cinci luni. Cotațiile la care s-au realizat tranzacțiile s-au majorat de la un minim de 5,076 lei la 5,094 lei, în ședința de vineri, când piața s-a închis la 5,089 lei, pe fondul creșterii cererii comerciale și în lipsa unor rezultate majore în privința redresării deficitului bugetar care de la o proiecție inițială de 7% a fost majorat la ultima rectificare bugetară la 8,4% din PIB. De altfel, indicatorul de încredere în economia românească publicat de Comisia Europeană a scăzut în septembrie la 94,2 puncte față de 94,4 puncte în august. Rezervele valutare ale BNR au scăzut marginal la finalul lui septembrie la 65,015 miliarde euro, însă se vor mări la sfârșitul acestei luni, după ce Ministerul de Finanțe a apelat pentru a patra oară în acest an la piețele internaționale și a împrumutat un total de 4 miliarde euro destinate finanțării deficitului bugetar prin trei emisiuni de euroobligațiuni cu scadențe la 7, 12 și 20 de ani. Pentru scadența de 7 ani cererea a fost de peste 4,6 miliarde euro, iar Trezoreria s-a împrumutat cu 2 miliarde euro. Pentru maturitatea de 12 ani cererea a fost de peste 2,1 miliarde euro, iar suma atrasă a fost de 1 miliard euro, iar pentru scadența de 20 de ani cererea a fost de peste 2,7 miliarde euro, iar suma împrumutată a fost de 1 miliard euro. La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%. Euro s-a tranzacționat la sfârșitul săptămânii în culoarul 1,1713 – 1,1759 dolari și a închis piața americană la 1,1743 dolari, în condițiile în care investitorii sunt influențați de incertitudinea legată shutdown-ul administrației federale americane, care nu a permis publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, precum raportul privind piața muncii din sectorul non-agricol american. Francul elvețian a încheiat săptămâna cu un curs de 5,4403 lei iar lira sterlină cu cel de 5,8302 lei. Preţul gramului de aur care a urcat miercuri la maximul istoric de 541,6013 lei, a coborât la sfârșitul săptămânii la 538,1818 lei, după ce metalul galben a fluctuat între 3.837 și 3.892 dolari/uncie sub cel de al 39-lea maxim istoric din acest an de 3.896,30 dolari/uncie, atins în prima ședință din 1 octombrie. Investitorii și-au intensificat la sfârșitul săptămânii plasamentele în activele digitale, în condițiile în care din punct de vedere istoric ultimul trimestru din an este caracterizat de o creștere a cererii. Ultimul maxim atins de bitcoin a fost de 124.456 dolari, înregistrat în 14 august. Ether a urcat până la 4.891,70 dolari în noiembrie 2021. La finalul acestei săptămâni, bitcoin a urcat până la 125.689 dolari iar ether la 4.616 dolari. Analiza cuprinde perioada 29 septembrie – 3 octombrie

Citeste pe larg