By:
On:
In: Curtea de Conturi si pensiile militare

In contenciosul administrativ dintre CPS a MApN si Curtea de Conturi, Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea CPS de anulare a pct. 1/iii din Decizia nr. 4/2020 a Curtii de Conturi cu urmatorul argument:

„Aplicând metodologia Curţii de Conturi, se ajunge la situația egalitarismului, în sensul că pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85%, vor avea în urma acestui mod de actualizare, impus de pârâtă, o pensie mai mare decât pensionarii cu coeficient de 85%, deşi aceştia vor avea vechime mai mare.”

Aceeasi Curte de Apel, alt complet de judecata, a respins cererea CPS a MAI de anularea a Deciziei nr. 5/2020 a Curtii de Conturi, decizie care si ea a impus ca actualizarea sa se aplice numai in limita procentului de 85% din baza de calcul.

Nu stim cum a motivat CA Bucuresti Sentinta nr. 707/25 05 2024, pentru ca inca nu a redactat si publicat motivarea, dar este greu de justificat diferenta de abordare juridica a aceleiasi metodologii de actualizare impuse de Curtea de Conturi.

In baza acestei metodologii controversate, CPS a MAI a emis dupa luna iunie 2024, decizii de modificare a cca 5000 de decizii de actualizare cu aplicare de la 30 06 2017, desi legea o obliga sa emita decizii de revizuire, in baza art. 65 din Legea nr. 223/2015, si decizii de stabilire a prejudiciului adus Bugetului de Stat prin plati necuvenite pe perioada 30 06 2017- 30 06 2024. Urmeaza decizii. de recuperarea prejudiciului pentru pensionarii militari ai Casei de Pensii Sectoriala a MAI care au lucrat ca pompieri, jandarmi, militieni, politisti militari sau lucratori de securitate.

O institutie nu poate sa-si modifice propriile acte care au intrat in circuitul civil. De aceea, L 223/2015 a prevazut revizuirea in cazul in care se constata erori in calculul pensiilor militare.

Sentinta nr. 974/2022 poate fi citita pe Rejust. ro, dupa autentificare pe site.


Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

Decizie proaspata, din 19 iulie. Trei luni a durat de la introducerea actiuni pana la pronuntare. Cand apare Motivarea o voi publica zilele urmatoare, cand apare.

In ultima luna au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti mai mult de 20 de dosare pentru restituirea impozitului retinut ilegal de Casele de Pensii Sectoriale… dar si de Casa Municipala de Pensii. Sunt raritati dosarele in care se mai reclama neconstitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor speciale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Costinesti, dupa festivalul pustilor. Rai pentru cautatorii de sticle returnabile.

Sa analizam 2 dosare judecate in luna mai de Tribunalul Bucuresti, actiunile de sesizare fiind asemanatoare, bazate pe invocarea discriminarii pensionarilor militari in privinta impozitarii progresive. Petentii nu si-au motivat actiunea invocand  aplicarea gresita a  articolelor 100 si 101 ci au tinut-o langa cu discriminarea pensionarilor militari.

Completul a admis sesizarea Curtii Constitutionale, dar au respins cerere de suspendare a cauzei pana se pronunta CCR si au trecut la judecarea pe fond a pretentiei de restituire a intregului impozit suplimentar calculat de CPS a MAI. O pretentie care nu putea fi acceptata de tribunal. E drept ca, in lipsa unor cereri exprese, nici instanta nu s-a straduit sa cerceteze daca s-a aplicat impozitul progresiv pe intreg cuantumul pensiei sau numai pe venitul impozabil, rezultat din scaderea sumei de 2000 lei din cuantumul brut al pensiei militare.

Completul nu a aflat ca Decizia CCR din 2020 care garanta numai pensiile din sistemul public, a fost contrazisa de alta decizie a CCR Enache, potrivit careia si suplimentul financiar acordat, peste componenta contributiva , pensionarilor speciali este garantat.

Cele 2 dosare pot fi gasite pe Portalul Tribunaluliui Bucuresti.

 6646/3/2024    pretentii impozit

5811/3/2024
pretentii impozit

Voi prezenta numai Motivarea din unul din cele 2 dosare, cel in care petenta a si formulat Apel la Curtea de Apel Bucuresti. 

Hotarâre nr. 3822/2024 din 22.05.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 59e98362e (https://www.rejust.ro/juris/59e98362e)

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 22 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenții impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 99 din legea ######## pune în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a secţiei a VIII-a LMAS pe care, după del8iberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pretins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens. #### de aceste considerente tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are nici un fel de atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia netimbrării acţiunii, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate sunt în vigoare, au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 1.03.2024 reclamanta ##### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### Sectorială de Pensii a MAI şi Ministerul Afacerilor Interne pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la restituirea sumelor reţinute din pensia sa cu titlu de impozit, reţineri efectuate începând cu luna ianuarie 2024 în baza art. 101 C.fiscal aşa cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum aceasta a fost modificată prin legea 282/2023
##### în esenţă în motivarea acţiunii că are calitatea de pensionar militar iar începând cu una ianuarie 2024 venitul său a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impunere suplimentare potrivit art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023
Apreciază că prin aplicarea acestei cote progresive de impozitare este discriminată faţă de pensionarii din sistemul public dar şi faţă de ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu.
În ce priveşte discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public arată că pensionarii militari sunt sancţionaţi suplimentar prin aplicarea acestui impozit progresiv, criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional. Că fapta discriminatorie nu are o justificare obiectivă iar mijloacele de realizare nu sunt adecvate şi necesare
Că de altfel legea p0eniilor militare nu distinge o parte contributivă şi una necontributivă însă nici nu afirmă undeva că pensiile militare sunt necontributive.
Că de altfel Legea ######## dispune în mod expres că la art. 31 că militarilor şi poliţiştilor li se reţine lunar din soldă/salariu o cotă de contribuţie de asigurări sociale egală cu contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale. Diferenţa este că militarilor li se reţine o contribuţie la bugetul de stat iar nu la bugetul asigurărilor sociale de stat
Solicită şi suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
##### că anexează punct de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate însă acesta nu se regăseşte anexat la dosar.
Depune în dovedire înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive faţă de dispoziţiile art. 61 alin 6 din legea ######## care reglementează în mod explicit că stabilirea şi plata pensiilor reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.
Pârâta #### Sectorială de Pensii MAI a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia necompetenţei material procesuale a secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale a tribunalului, arătând că sumele solicitate constituie, în fapt, o creanţă fiscală.
A invocat pârâta şi excepţia netimbrării acţiunii faţă de dispoziţiile art. 148alin 6 C.pr.civ şi art. 17 alin 2 din Legea ######## rap. La art. 16 lit. b din OUG 80/2013
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată
…..
PE EXCEPŢIA DE NECOMPETENŢĂ MATERIALĂ a secţiei a VIII-a LMAS – d.r, acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pret8ins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens.
Pe excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI – d. a, această instituţie nu are nici un fel de atribuţii înb stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
PE EXCEPŢIA netimbrării acţiunii – d.r, aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
PE CEREREA de sesizare a Curţii Constituţionale – d.a, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Pe cererea de suspendare a cauzei – d.r, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerered # revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ

La termenul din 22.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne a fost soluţionată în sensul admiterii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 22.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamanta este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 27.04.2011 şi recalculate în baza legii ######## începând cu 30.06.2017.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu a reclamantei, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal,
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.

Preşedinte,

Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.

În ce priveşte eventuala discriminare a reclamantei faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamanta nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, de-a lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanta faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## şi respectiv legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii sau la bugetul de stat.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanta, beneficiară a unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii de pensii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantei fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sect. 1 ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă
Respinge acţiunea formulată de reclamanta ##### ###### (CNP #############) cu domiciliul în Bucureşti, #### ##### ######## ### ##, ### ###, ### #, etj. 5, apt. 80, sect. 5 în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ####, sect. 4, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ###### ########### ### #-3, sect. 1 ca nefondată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 22.05.2024

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii


Curg solutiile de suspendarea judecatii, in vederea sesizarii CCR, sau desesizare pentru cei care au  reclamat neconstitutionalitatea art. 101 din  Codul Fiscal, modificat de Legea nr. 282/2023.

********************

Sub rezerva ca, la 26 09 instanta nu va decide  aplicarea OUG nr. 62/2024, respectiv sa considere ca speta este atat de dificila incat sa sesizeze ICCJ, pentru a pronunta o hotarare prealabila pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Pentru justisficarea competentei tribunalului, in Inccheiere se comite o eroare materiala, in sensul ca sunt citate articolele din L 263/2010 in loc de articolele  101-105 din Legea 223/2015, petentul fiind pensionar al CPS a MAI. Este scuzabila eroarea pentru grefiera, in aceeasi sedinta judecandu-se un dosar similar impotriva Casei Municipale de Pensii.


Încheiere de şedinţă din 27.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ g8279356e (https://www.rejust.ro/juris/g8279356e)


   
DOSAR NR. #####/3/2024
Dosar nr. 11619/3/2024

R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Î N C H E I E R E
ŞEDINŢA ####### DE LA 27.06.2024

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul ############ ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au fost prezente părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a întocmit referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei faptul că pricina are ca obiect pretenții – impozit, precum şi faptul că acesta este primul termen de judecată.
Tribunalul, verificându-şi competenţa, având în vedere prevederile art. 131 Cod pr.civ., coroborate cu dispozițiile art. 153 şi art. 154 din Legea nr. 263/2010, apreciază că instanţa este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, context în care va respinge excepția necompetenței funcționale invocată de pârâtă ca neîntemeiată, întrucât pârâta este autoritatea competentă să calculeze și să oprească impozit din pensia primită de reclamant.
Tribunalul, deliberând, urmează să stabilească durata provizorie a procesului la 6 luni.
Deliberând cu privire la excepția netimbrării cererii invocată de pârâtă, instanța urmează să o respingă ca neîntemeiată, deoarece litigiul se poartă în materia asigurărilor sociale și prin urmare este scutit de taxă de timbru.

T R I B U N A L U L

Apreciind că în vederea soluționării cauzei este necesar ca părțile să formuleze precizări, va dispune amânarea judecării cauzei și acordarea unui nou termen de judecată, pentru când se vor cita părțile cu mențiunea de a formula un punct de vedere, în scris, cu privire la aplicabilitatea în cauză a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 62/2024.
Pentru aceste motive,

D I S P U N E

Respinge excepția necompetenței funcționale invocată de pârâtă ca neîntemeiată.
Respinge excepția netimbrării cererii invocată de pârâtă ca neîntemeiată.
##### judecarea cauzei şi acordă termen la data de 26.09.2024, complet C27, sala 152, ora 09:00, pentru când se vor cita părţile cu mențiunea de a formula un punct de vedere, în scris, cu privire la aplicabilitatea în cauză a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 62/2024.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.06.2024.

Preşedinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier
##### ######## ######## #### #### ###### ######## ####### ######### ########

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Petentul s-a limitat sa invoce fel de fel de discriminari in comparatie  cu pensionarii civili sau fata de alti pensionari speciali in loc sa reclame calculul gresit al impozitarii progresive.
Tribunalul i-a respins actiunea gasind ca argumente dispozitiile legale care diferentiaza reglementarea pensiilor militare fata de alte categorii de pensii care, intr-adevar,  sunt altfel supraimpozitate, mai favorabil. Principalul argument este ca legea pensiilor militare nu prevede determinarea componentei contributive a acuantumului pensiilor militare.
Casa Sectoriale a MApN prezinta aceasta sentinta ca un succes al sau in raspunsurile date celor care cer recalcularea impozitului progresiv.
Nu mai este mult pana pe 21 10 2024 cand ICCJ va da dezlegare acestei chestiuni de drept, la cererea mai multor in stante, potrivit OUG nr. 68/2024.

Vezi si

COCA GEORGE Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât
CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Pârât


Şedinţe

08.05.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C16
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale ca fiind îndreptată în contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă Respinge acţiunea ca nefondată pentru rest. Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Document: Hotarâre  3361/2024  08.05.2024

 


Hotarâre nr. 3361/2024 din 08.05.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 398e526g2 (https://www.rejust.ro/juris/398e526g2)

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 08 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant #### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns pârâţii prin cs.jr. ##### ########, care depune delegaţie, lipsă fiind reclamantul şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, au fost depuse întâmpinări de către pârâţi, după care:
În temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ rap. la art. 99 alin 2 din legea ######## tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.pr.civ tribunalul pune în discuţia părţilor estimarea duratei procesului
Cs.jr. ##### pentru pârâţi estimează durata de soluţionare a cauzei la 3 luni
Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil, iar durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere, având în vedere si Hotărârea Colegiului de ######### al Tribunalului Bucureşti nr. 5/15.02.2013, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind de 3 luni, putându-se reveni asupra duratei estimate, conform dispoziţiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâta #### Sectorială de Pensii MApN prin întâmpinare
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aceasta a calculat şi reţinut impozitul asupra pensiei reclamantului astfel că o eventuală obligaţie de restituire îi revine tot acesteia.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale prin întâmpinare
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei, #### Sectorială de Pensii are personalitate juridică iar Ministerul Apărării Naţionale nu are atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor iar #### Sectorială de Pensii a MApN are personalitate juridică astfel că nu se impune reprezentarea sa în instanţă de către Ministerul Apărării Naţionale
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită respingerea cererii, arată că asupra textelor criticate de neconstituţionalitate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în sensul respingerii excepţiei astfel că solicitarea este inadmisibilă.
Tribunalul după deliberări, asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea 47/1992, respectiv textele criticate nu au mai fost anterior declarate neconstituţionale şi au legătură cu soluţionarea cauzei.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va face prin încheiere separată care va cuprinde argumentele părţilor şi punctul de vedere al instanţei.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită respingerea cererii.
Tribunalul după deliberări, asupra cererii de suspendare a cauzei, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că reclamantul are posibilitatea, în măsura în care excepţia invocată ar fi admisă, să formuleze cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acordă părţii prezente cuvântul la probe.
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar. Nu se opune probelor depuse de reclamant
Tribunalul după deliberări, în temeiul art. 255-257 C.pr.civ încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată probatoriul administrat, cercetarea procesului încheiată şi acordă părţii prezente cuvântul în dezbateri.
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită respingerea acţiunii, arată că instituţia militară a calculat şi plătit în mod corect drepturile de pensie.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 12.02.2024 reclamantul #### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MApN şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei #### Sectorială de Pensii a MApN la restituirea sumelor reţinute cu titlu de impozit din pensia ce i se cuvine începând cu 1.01.2024, efectuate în aplicarea dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023
În temeiul art. 29 alin 1 şi 3 din legea 47/1992 solicită sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin legea 282/2023
În esenţă arată că are calitatea de pensionar militar şi apreciază că prin aplicarea dispoziţiilor art. 101 C.fiscal a fost discriminat faţă de alte categorii de pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemele de pensii stabilite în baza unor legi speciale.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituționalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fst supuşi
Solicită aşadar obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamanţilor începând cu 1.01.2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art. 101 alin 2 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 C.fiscal în forma anterioară modificării.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile militarilor
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor militare ce a avut ca efect scaderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat retineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
Invocă în acest sens dispoziţiile OG ######## şi Decizia ##/2016 a ÎCCJ şi arată că în opinia sa impozitul progresiv prevăzut de art. 101 C.fiscal are un caracter sanţionator
Invocă discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public, arătând că militarii sunt sancţionaţi suplimentar pentru partea necontributivă din pensia ce li se cuvine., criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional iar sancţionarea fiind lipsită de o justificare obiectivă.
Solicită şi actualizarea sumelor datoarte cu indicele de inflaţie şi acordarea dobânzii legale.
Anexează memoriu privind excepţia de neconstituţionalitate.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii
A invocat, în principal, pârâta excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive arătând că impozitul reţinut a fost virat la bugetul de stat.
În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate invocată, pârâta solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată arătând că nu există nicio discriminare între pensionarii militari şi alţi beneficiari de pensii
În ce priveşte fondul cauzei arată că reclamantul se află în plată cu ultima decizie de pensie emisă, respectiv ##########.01.2018, pensia sa fiind actualizată în cepând cu 30.06.2017 în baza art. 60 din legea 223/2015
Că în ce o priveşte a calculat impozitul prevăzut de art. 101 C.fiscal în conformitate cu dispoziţiile legale astfel că apreciază că nu poate fi reţinută nicio culpă în sarcina sa.
De aceea araă că nu sunt îndeplinite nici condiţiile atragerii răspunderii sale delictuale astfel că solicitarea de actualizare a debitului pretins datorat cu rata inflaţiei şi de plată a dobânzii legale nu poate fi primită
Anexează înscrisuri.
La termenul din 8.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei a fost soluţionată în sensul respingerii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 8.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 15.12.2005, în baza legii 164/2001.
Pensia reclamantului a fost ulterior indexată şi actualizată, ultima actualizare fiind făcută începând cu data de 30.06.2017, aşa cum rezultă din decizia ##########.01.2018, anexată la dosar.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.
Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanţii faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
În ce priveşte eventuala discriminare a reclamanţilor faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamantul nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, dea lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamantul, beneficiar al unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (aşadar fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantului fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti , #### ##### ### ###, sect. 5 ca fiind îndreptată în contra unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge acţiunea privind pe reclamant #### ###### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######### ### ##, sect. 4, şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, sect. 6, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr. 1-3, sect. 1, ca nefondată pentru rest..
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 8.05.2024

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

PEGLAU SORIN Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5482/2024  19.07.2024

STATE DĂNUŢ VIRGILIU Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5508/2024  19.07.2024

GOLIŢĂ SĂNDEL Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5495/2024  19.07.2024

GRECU DAN FLORIN Reclamant
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C35
Tip solutie: Suspendat
Solutia pe scurt: Suspendă judecarea cauzei potrivit art. 2 alin 3 din OUG nr. 62/2024 până la soluţionarea sesizării de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pronun?ată azi, 19.07.2024, prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin intermediul grefei instan?ei
Document: Încheiere – Suspendare    19.07.2024

Motivarea Sentintei nr. 5495/19 07 2024 de admitere a restituirii impozitului calculat gresit de CPS a MAI in actiunea formulata de Golita Sandel, motivare asemanatoare cu celelalte 2 pronuntate de Completul C10

Hotarâre nr. 5495/2024 din 19.07.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 863e82777 (https://www.rejust.ro/juris/863e82777)
DOSAR NR. #####/3/2024
#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 19.07.2024

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ###### ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „pretenţii impozit”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 11.06.2024 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25.06.2024, iar ulterior pentru data de 09.07.2024, respectiv pentru data de 19.07.2024, când:
TRIBUNALUL
Deliberând, asupra cauzei de faţă, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.#####/3/2024 reclamantul ###### ######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea pensiei prin impozitarea progresivă a masei impozabile rămase după deducerea/scăderea sumei de 2000 lei; la restituirea diferenţelor de impozit rezultate din recalculare, actualizate cu indicele de inflaţie, şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestora, până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esenţă, reclamantul a arătat că pârâta a determinat eronat cota de impozit, ceea ce a dus la reţinerea unei cote mai mari decât cea datorată, din dreptul său de pensie, începând cu data de 01.01.2024.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale şi excepţia netimbrării, excepţii soluţionate de instanţă, în sensul respingerii acestora.
Pe fond, a arătat că a făcut aplicarea dispoziţiilor art.101 alin. 2 Cod fiscal, şi a relevat modalitatea de calcul a impozitului reţinut din dreptul de pensie al reclamantului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Dreptul de pensie al reclamantului este reglementat de Legea nr.223/2015, iar în conformitate cu prevederile art.101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea 303/2004, pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, făcând aplicarea dispoziţiilor art.101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Tribunalul urmează a verifica în ce măsură pârâta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. „c” C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Astfel, în situaţia reclamantului, care beneficiază de o pensie militară de serviciu de 9052 lei cu începere de la 01.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 10 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 7052 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei): ØAsupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei ; -Asupra sumei de 7.052 – 4.426 = 2.626 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 393,9 lei.
Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 836,5 lei.
Or din datele prezentate de pârâtă şi menţiunile din cuponul de pensie, reiese că reclamantului i s-a reţinut un impozit în cuantum de 1011 lei, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, de 4.426 lei, şi nu din cuantumul brut al pensiei acestuia.
Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.
Că este aşa o dovedeşte modul de exprimare folosit de legiuitor care arată că „pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv următoarele cote de impunere…”, fiind evident că din suma brută de pensie, se scade suma fixă de 2000 lei, iar cu privire la diferenţă se procedează la calcularea impozitului progresiv.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează a admite cererea şi a obliga pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Cum prin modalitatea de calcul eronată a produs în patrimoniul reclamantului un prejudiciu ce se impune a fi reparat, va obliga pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Conform art. 1.535(1,2) Cod Civil in cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă.
În ceea ce priveşte dobânda legală, în sensul art.1 alin.(3) din O.G. nr.13/2011, aceasta este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei băneşti la scadenţă, si are funcţie penalizatoare, preluată şi în denumire. Ordonanța este aplicabilă nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobânzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sancţiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale cărui determinări trebuie să fie conforme legii în vigoare în intervalul pentru care se calculează.
În consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantului dobânda legala penalizatoare, aferentă sumelor acordate prin prezenta hotărâre, de la data scadenţei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
Conform art.1531(2) Cod Civil prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piaţă şi prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi in circulaţie si care trebuie sa fie astfel aduşi la actuala lor putere de cumpărare.
În atare situaţie, faţa de dispoziţiile enunţate mai sus, instanţa a obligat parata la actualizarea diferentelor de pensie acordate prin prezenta hotarare, cu indicele de inflatie de la data scadentei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea formulată de reclamantul ###### ###### – CNP #############, cu domiciliul în str. Bulevardul ########## ########### nr. 13, ### ## #, ### #, ### #, ### ##, Sector 4 şi cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor în ###### ############# ##-38, sector 1, Bucureşti în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – cu sediul în ###### ###### ######### ### #, sector 4.
Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Președinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Desi incheierea a fost pronuntata pe 15 07 2024, instantele nu au luat cunostinta de ea, deoarece se continua judecarea si pronuntare de sentinte cu privire la impozitarea progresiva.
Incheierea este cam superficiala, nu este specificata dificultatea cauzei, instanta nu prezinta propria opinie; posibil sa fie declarata inadmisibila de ICCJ.

 Încheiere – Suspendare din 15.07.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 398828dd8 (https://www.rejust.ro/juris/398828dd8)

DOSAR NR. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
ŞEDINŢA ####### DE LA 15.07.2024

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii ###### #########, ##### ######, ##### ### şi ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, – cu citarea în calitate de expert a CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretentii – impozit.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, se prezintă prin mandatar, reclamanţii ###### ######### şi ##### ######, reclamantul ##### ###### personal şi prin mandatar precum şi reclamantul ##### ###, personal având şi calitate de mandatar al reclamanţilor şi pârâţii, prin consilier juridic, #### #### #######, care depune delegaţie de reprezentare la dosarul cauzei, lipsă fiind expertul CNCD.
La interpelarea instanţei, mandatarul reclamanţilor se legitimează în faţa instanţei arată că în prezenta cauză are calitatea de mandatar cu studii juridice.
#### de precizările de la acest moment, Instanţa aduce la cunoştinţă mandatarului reclamanţilor faptul că nu poate formula concluzii de fondul cauzei dar poate discuta celelalte aspecte privitoare la soluţionarea cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile şi legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
Instanţa, în temeiul art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părţile sunt legal citate, în faţa primei instanţe, procedează la verificarea şi stabilirea competenţei în soluţionarea cauzei.
Părţile apreciază că instanţa este competentă să judece cauza.
Instanţa, procedând la verificarea şi stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei, constată că Tribunalul Bucureşti este competent general, material şi teritorial să judece prezentul litigiu, având în vedere dispoziţiile art. 100 – art. 102 din Legea nr. 223/2015, obiectul pricinii şi domiciliul reclamantului.
Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile art. 238 Cod de procedură civilă (NCPC) potrivit căruia „La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere” şi potrivit Hotărârii nr. 5 din 15.02.2013 a Colegiului de ######### al Tribunalului Bucureşti, estimează ca durata necesară pentru cercetarea procesului de 11 luni.
Se depun de către mandatarul reclamanţilor, Note de şedinţă, care se comunică şi reprezentantului pârâţilor.
Instanţa acordă cuvântul asupra măsurii de sesizare a Înaltei ##### de Casaţie în baza dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 62/2024.
Reclamanţii prin mandatar arată că nu se opun.
Reprezentantul pârâţilor apreciază să se impune suspendarea cauzei şi sesizarea Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie
Instanţa rămâne în pronunţare pe oportunitatea suspendării cauzei în baza dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 62/2024 având în vedere sesizarea Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o hotărâre prin care să rezolve chestiunea de drept ce face obiectul prezentei cauze.

TRIBUNALUL

Tribunalul constată îndeplinite condiţiile art. 2 din OUG nr. 62/2024 şi va dispune sesizarea Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept privind impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute de reclamanţi, conform art. 101 alin. 2 Cod fiscal, modificat prin Legea 282/2023.
Prezenta încheiere se va comunica către Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie prin adresă, se va aduce şi la cunoştinţa conducerii Secţiei a VIII-a şi se va comunica prin e-mail către curţile de apel şi tribunalele din ţară.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

În baza art. 2 din OUG 62/2024, sesizează Inalta ##### de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept privind impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute de reclamanţi, conform art 101 alin. 2 Cod fiscal, modificat prin Legea 282/2023.
Suspendă judecata cauzei privind pe reclamanţii ###### ######### – CNP ############# – cu domiciliul în Bucureşti, #### ####### ### ##, ### ###, sc. 3. et. 1, ### ##, Sector 6, ##### ###### – CNP ############# – cu domiciliul în Bucureşti, ##### Obcina #### nr. 7, ### ##, ### #, el. 1, ### ##, Sector 6, ##### ### – CNP ############# – cu domiciliul în Bucureşti, #### ###### ###### #####, ### ###, ### #, ### #, ### #, Sector 6 şi ##### ###### – CNP ############# – cu domiciliul în Bucureşti, #### #### ## ##### ### #, ### ##, sc. 1. et. 6, ap. 28. Sector 6, toţi în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ########### # F, sector 6 şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE – cu sediul în Bucureşti,#### ###### ### ###, sector 5 şi cu citarea în calitate de expert – CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII – cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr.1-3,
până la soluţionarea de către Inalta ##### de Casaţie şi Justiţie a prezentei sesizări.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 15.07.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte Asistent judiciar Asistent judiciar

R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECTIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

B-dul Unirii, nr.37, sector 3,
TEL.##########, FAX: ##########,
DOSAR Nr. ####/3/2024
C Ă T R E
ÎNALTA ##### DE CASAŢIE
ŞI JUSTIŢIE
cu sediul temporar în Bucureşti,
sector 3, Bd. ######## #### nr.2,
Tronson I-III

Potrivit dispoziţiilor luate de această instanţă prin ÎNCHEIEREA din 15.07.2024 pronunţată în dosarul nr. ####/3/2024 privind pe reclamanţii ###### #########, ##### ######, ##### ### şi ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, – cu citarea în calitate de expert a CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretentii – impozit , vă înaintăm alăturat:
un exemplar al Încheierii de suspendare din data de 15.07.2024, semnat în original;
un exemplar al Încheierii de suspendare din data de 15.07.2024, anonimizat;
un exemplar al cererii de chemare în judecată, certificat pentru conformitate;
un exemplar al Întâmpinării formulată de pârâtul ###, certificată pentru conformitate;
un exemplar al Întâmpinării formulată de pârâta CP- ### , certificată pentru conformitate;
citativ;

Precizăm documentaţia a fost înaintată pentru a pronunţa o hotărâre pentru a pronunţa o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept privind impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute de reclamant, conform art 101 alin. 2 Cod fiscal, modificat prin Legea ######## .
Vă mulţumim.

Preşedinte Grefier

Dosarul este inregistrat la nr. 9 la ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept OUG nr.62/2024 

9

1637/1/2024

25.07.2024

6820/3/2024

Tribunalul Bucureşti

asigurări sociale

pretenţii

art 101 alin. (2) Cod fiscal, modificat prin Legea 282/2023

Privind impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute de reclamanţi, conform art 101 alin. (2) Cod fiscal, modificat prin Legea 282/2023.

 

 

 

 

Click cu butonul stâng al mouse-ului

Citeste pe larg

By:
On:
In: Curtea de Conturi si pensiile militare

 

In contenciosul administrativ dintre CPS a MApN si Curtea de Conturi, Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea CPS de anulare a pct. 1/iii din Decizia nr. 4/2020 a Curtii de Conturi cu urmatorul argument:

„Aplicând metodologia Curţii de Conturi, se ajunge la situația egalitarismului, în sensul că pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85%, vor avea în urma acestui mod de actualizare, impus de pârâtă, o pensie mai mare decât pensionarii cu coeficient de 85%, deşi aceştia vor avea vechime mai mare.”

Aceeasi Curte de Apel, alt complet de judecata, a respins cererea CPS a MAI de anularea a Deciziei nr. 5/2020 a Curtii de Conturi, decizie care si ea a impus ca actualizarea sa se aplice numai in limita procentului de 85% din baza de calcul.

Nu stim cum a motivat CA Bucuresti Sentinta nr. 707/25 05 2024, pentru ca inca nu a redactat si publicat motivarea, dar este greu de justificat diferenta de abordare juridica a aceleiasi metodologii de actualizare impuse de Curtea de Conturi.

In baza acestei metodologii controversate, CPS a MAI a emis dupa luna iunie 2024, decizii de modificare a cca 5000 de decizii de actualizare cu aplicare de la 30 06 2017, desi legea o obliga sa emita decizii de revizuire, in baza art. 65 din Legea nr. 223/2015, si decizii de stabilire a prejudiciului adus Bugetului de Stat prin plati necuvenite pe perioada 30 06 2017- 30 06 2024. Urmeaza decizii. de recuperarea prejudiciului pentru pensionarii militari ai Casei de Pensii Sectoriala a MAI care au lucrat ca pompieri, jandarmi, militieni, politisti militari sau lucratori de securitate.

O institutie nu poate sa-si modifice propriile acte care au intrat in circuitul civil. De aceea, L 223/2015 a prevazut revizuirea in cazul in care se constata erori in calculul pensiilor militare.

Sentinta nr. 974/2022 poate fi citita pe Rejust. ro, dupa autentificare pe site.

Hotarâre nr. 974/2022 din 24.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, cod RJ 394568398 (https://www.rejust.ro/juris/394568398)


Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

Decizie proaspata, din 19 iulie. Trei luni a durat de la introducerea actiuni pana la pronuntare. Cand apare Motivarea o voi publica zilele urmatoare, cand apare.

In ultima luna au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti mai mult de 20 de dosare pentru restituirea impozitului retinut ilegal de Casele de Pensii Sectoriale… dar si de Casa Municipala de Pensii. Sunt raritati dosarele in care se mai reclama neconstitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor speciale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Sub rezerva ca, la 26 09 instanta nu va decide  aplicarea OUG nr. 62/2024, respectiv sa considere ca speta este atat de dificila incat sa sesizeze ICCJ, pentru a pronunta o hotarare prealabila pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Pentru justisficarea competentei tribunalului, in Inccheiere se comite o eroare materiala, in sensul ca sunt citate articolele din L 263/2010 in loc de articolele  101-105 din Legea 223/2015, petentul fiind pensionar al CPS a MAI. Este scuzabila eroarea pentru grefiera, in aceeasi sedinta judecandu-se un dosar similar impotriva Casei Municipale de Pensii.


Încheiere de şedinţă din 27.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ g8279356e (https://www.rejust.ro/juris/g8279356e)

   
DOSAR NR. #####/3/2024

R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Î N C H E I E R E
ŞEDINŢA ####### DE LA 27.06.2024

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul ############ ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au fost prezente părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a întocmit referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei faptul că pricina are ca obiect pretenții – impozit, precum şi faptul că acesta este primul termen de judecată.
Tribunalul, verificându-şi competenţa, având în vedere prevederile art. 131 Cod pr.civ., coroborate cu dispozițiile art. 153 şi art. 154 din Legea nr. 263/2010, apreciază că instanţa este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, context în care va respinge excepția necompetenței funcționale invocată de pârâtă ca neîntemeiată, întrucât pârâta este autoritatea competentă să calculeze și să oprească impozit din pensia primită de reclamant.
Tribunalul, deliberând, urmează să stabilească durata provizorie a procesului la 6 luni.
Deliberând cu privire la excepția netimbrării cererii invocată de pârâtă, instanța urmează să o respingă ca neîntemeiată, deoarece litigiul se poartă în materia asigurărilor sociale și prin urmare este scutit de taxă de timbru.

T R I B U N A L U L

Apreciind că în vederea soluționării cauzei este necesar ca părțile să formuleze precizări, va dispune amânarea judecării cauzei și acordarea unui nou termen de judecată, pentru când se vor cita părțile cu mențiunea de a formula un punct de vedere, în scris, cu privire la aplicabilitatea în cauză a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 62/2024.
Pentru aceste motive,

D I S P U N E

Respinge excepția necompetenței funcționale invocată de pârâtă ca neîntemeiată.
Respinge excepția netimbrării cererii invocată de pârâtă ca neîntemeiată.
##### judecarea cauzei şi acordă termen la data de 26.09.2024, complet C27, sala 152, ora 09:00, pentru când se vor cita părţile cu mențiunea de a formula un punct de vedere, în scris, cu privire la aplicabilitatea în cauză a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 62/2024.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.06.2024.

Preşedinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier
##### ######## ######## #### #### ###### ######## ####### ######### ########

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Tribunalul a admis si sesizarea CCR pentru neconstitutionalitateaq art.101 din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023, cu opinia de neadmitere a exceptiei, dar a respins cerere de suspendare a judecatii pana se pronunta CCR, continuand judecata pentru capatul de cerere vizand aplicarea gresita de catre CPS a impozitarii pensiilor militare.

CPS a MAPN a si declarat apel impotriva sentintei, pe data de 03 07 2024

Sunt tare curios cum a putut CPS a MApN sa motiveze apelul. Modelul de calcul al blondei de la CNPS

Daca unul dintre reclamanti intimatii este cititor al blogului, este rugat sa trimita o copie a Apelului formulat de CPS pe adresa blogului, huhurez2013@gmail.com

 

MOTIVAREA SENTINTEI, de catre Tribunalul Bucuresti

Hotarâre nr. 4275/2024 din 05.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 4e5626697 (https://www.rejust.ro/juris/4e5626697)
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 05 ##### 2024
â

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamanţii ##### #######, ##### ######-####, ŞIPU ##########, ##### #######, ####### ####, ##### #######, ####### #######, ####### #######, ##### ########, ##### #####, ##### ####, #### ##########, #### ######, ###### ###, ######### #### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit

Cs.jr. ####### pentru pârâtă solicită respingerea acţiunii, arată că instituţia militară a calculat corect impozitul asupra pensiilor reclamanţilor, în conformitate cu dispoziţiile legeale incidente, respectiv art. 101 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin Legea 282/2023.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 4.03.2024 reclamanţii ##### #######, ##### ###### ####, Şipu ##########, ##### #######, ####### ####, ##### #######, ####### #######, ####### #######, ##### ########, ##### #####, ##### ####, #### ##########, #### ######, ###### ### şi ######### #### au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### de Pensii Sectorială a MApN, Ministerul Apărării Naţionale şi cu citarea obligatorie a Consiliului naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei #### de Pensii Sectorială a MApN la restituirea sumelor reţinute cu titlud e impozit din pensia fiecărui reclamant începând cu luna ianuarie 2024, reţineri efectuate cu titlu de impozit în aplicarea art. 101 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin Legea 282/2023.
Solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal aşa cum acestea au fost modificate prin legea 282/2023
………
##### că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: .
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile militarilor
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor militare ce a avut ca efect scăderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat rețineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
Invocă în acest sens dispoziţiile OG ######## şi Decizia ##/2016 a ÎCCJ şi arată că în opinia sa impozitul progresiv prevăzut de art. 101 C.fiscal are un caracter sancționator
Invocă discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public, arătând că militarii sunt sancţionaţi suplimentar pentru partea necontributivă din pensia ce li se cuvine., criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional iar sancţionarea fiind lipsită de o justificare obiectivă.
Solicită şi actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflaţie şi acordarea dobânzii legale.
Anexează în dovedirea acţiunii înscrisuri.
Pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive arătând că sumele reţinute cu titlu de impozit sunt virate la bugetul de stat. Că în ce o priveşte nu este organ fiscal şi invocă prevederile art. 170 C.pr.fiscală
Solicită pârâta şi respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă, arătând că anterior Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu critici de neconstituţionalitate privind dispoziţii ale Codului fiscal şi ale legilor de modificare ale acestuia şi le-a respins argumentat
Pe fondul cauzei arată că instituţia militară a calculat în mod corect impozitul datorat.
Anexează în dovedirea acţiunii înscrisuri şi solicită soluţionarea cauzei în lipsă.
Ministerul Apărării Naţionale a depus întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive, arătând că nu are nici un fel de atribuţii de stabilirea şi plata pensiilor.
Anexează înscrisuri.
Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare prin care au arătat că pârâta a aplicat în mod eronat şi dezavantajos pentru ei dispoziţiile legale, deducând suma neimpozabilă de 2000 lei din prima tranşă avută în vedere la calcularea impozitului progresiv iar nu din cuantumul total al pensiei.
De asemenea, au arătat reclamanţii că nu este corectă abordarea pârâtei conform cu care pensiile lor nu ar fi unele contributive câtă vreme legea ######## prevede reţinerea unei contribuţii egale cu cota de contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, cu singura diferenţă că în ce priveşte militarii cota de contribuţie se virează la bugetul de stat.
La termenul din 5.06.2024 tribunalul a dispus disjungerea cauzei în ce priveşte pe reclamantul ####### #######, cu formarea unui dosar separat.
La termenul din 5.06.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei #### de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale a fost soluţionată în sensul respingerii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 5.06.2024, fiind admisă excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naţionale.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul sunt pensionari militari, drepturile acestora de pensie fiind deschise în baza legii 164/2001, cu excepţia reclamanţilor ####### ####### (ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul legii 263/2010, ulterior transformată în pensie militară conform legii 223/2015), #### ##########, ##### ####### şi ##### #### (ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Decretului 214/1977).
Pensiile reclamanţilor au fost ulterior indexate şi actualizate în conformitate cu prevederile Legii 223/2015, astfel cum rezultă din deciziile de pensie anexate la dosar
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.
Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanţii faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
În ce priveşte eventuala discriminare a reclamanţilor faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamantul nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, dea lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de Decretul ######## şi, ulterior, de legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.( Observatie a blogului: Nici pensionarii civili nu au platit CAS pana in aprilie 2001)
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanţii, beneficiari ai unor pensii militare stabilite în baza legislaţiei anterioare abrogării Legii ######## (aşadar fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Chiar şi situaţia reclamantului ####### ####### (ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul legii 263/2010, la 5.08.2011 – fila 84 dosar) este identică cu a celorlalţi reclamanţi, acesta contribuind la bugetul de pensii doar o perioadă de 8 luni din cei 32 ani reţinuţi ca vechime utilă la pensie.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantului fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că în mod corect pârâta a apreciat incidente dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, tribunalul urmează a verifica în ce măsură aceasta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente.
În acest demers, tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. c C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal.
Cu titlu de exemplu, în situaţia reclamantului ##### #######, care beneficiază de o pensie militară de stat de 12.586 lei cu începere de la 1.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 17 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 10.586 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei):
Asupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei
Asupra sumei de 7.567 – 4.427 = 3.140 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 471 lei
Asupra sumei de 10.586 – 7.567 lei = 1.493 lei se aplică un impozit de 20%, rezultând un impozit de 603,8 lei
Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 1517,4 lei.
Or din datele prezentate de pârâtă rezultă că aceasta a calculat şi reţinut un impozit în cuantum de 1718 lei asupra pensiei acestui reclamant, calculat prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei doar asupra sumei care nu depăşeşte venitul mediu net iar nu asupra întregului cuantum al pensiei.
Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.

Aşa stând lucrurile, tribunalul urmează a admite acţiunea sub acest aspect şi va obliga pârâta să calculeze impozitul aferent veniturilor din pensie ale reclamanţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.

Va obliga pârâta la plata către reclamanţi a diferenţelor de impozit reţinute nelegal, retroactiv începând cu 1.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data efectuării reţinerilor la data restituirii efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea privind pe reclamanţii ##### ####### (#############) domiciliat în Bucureşti, #### ####### ##### ##### ### #, ### ###, ### #, apt. 16, sect. 5, ##### ######-#### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, ##### Rahove4i nr. 305, ### ##, ### #, apt. 7, sect. 5, ŞIPU ########## (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######## ### #, ### ###, ### #, apt. 23, sect. 5, ##### ####### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ############ ### #, ### ###, ### #, apt. 49, sect. 6, ####### #### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######## #### ### ##, ### ####, ### #, apt. 42, sect. 5, ##### ####### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ########## ########### ### ##, ### ##, ### #, apt. 18, sect. 4, ####### ####### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ########### ### ##, ### ####, ### #, apt. 9, sect. 5, ##### ######## (CNP#############) domiciliat în Bucureşti, #### ########## ### #, ### ##, ### #, apt. 23, sect. 4, ##### ##### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti #### ##### ######## ### ##, ### ###, ### #, apt. 80, sect. 5, ##### #### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, Bdul ######## ######## nr. 20, #### #, ### #, apt. 22, sect. 4, #### ########## (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, Bdul Timişoara nr. 29, ### #, ### #, apt. 15, sect. 6, #### ###### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### Botorani nr. 11, ### ###, ### #, apt. 23, sect. 5, ###### ### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######## ### #, ### ###, ### #, apt. 61, sect. 6 şi ######### #### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ##### ### #, ### ###, ### #, apt. 18, sect. 5 şi pe pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### ### ##, sect. 6 , expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr. 1-3, sect. 1
Obligă pârâta să calculeze impozitul aferent veniturilor din pensie ale reclamanţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamanţi a diferenţelor de impozit reţinute nelegal, retroactiv începând cu 1.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data efectuării reţinerilor la data restituirii efective.
Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ##### ### ###, sect. 5 ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă
Respinge acţiunea ca nefondată pentru rest.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 5.06.2024

Preşedinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 In lipsa unui act normativ care sa reglementeze aplicarea impozitarii progresive  a pensiilor de serviciu, pentru a se evita zeci de mii de procese, CNPP si Casele de Pensii Sectoriale trebuie sa emita noi comunicate privind procedura de impozitare progresiva a pensiilor de serviciu si restituirea din oficiu a diferentelor de impozit retinute in plus,  in aplicarea articolelor nr. 100 si 101 din Codul Fiscal.

Citeste pe larg