By:
On:
In: Actualitate, Social

Începând cu 1 ianuarie 2025, sistemul de impozitare a locuințelor din România va suferi o schimbare radicală. Conform noii legislații, impozitul nu va mai fi calculat pe baza unor sume fixe stabilite de autorități locale, ci va ține cont de valoarea reală de piață a fiecărei proprietăți. Modificarea vine în urma actualizării prevederilor din Ordonanța […]

Articolul Impozitul pe locuințe va fi calculat din 2025 pe baza valorii reale de piață: creșteri semnificative în marile orașe apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii


Dupa recalcularea pensiilor militarilor din anul 2016, in baza Legii nr. 223/2015, politistul a ramas in plata cu cuantumul mai avantajos, calculat contributiv, dar in regim de pensie militara.

Politistul crede, asa cum mai cred  si unii cititori ai blogului, ca si in prezent pensia pe care o primeste este pensie contributiva, desi ea nu a crescut dupa anul 2015  functie de majorarea punctului de pensie pentru civili.

Dupa introducerea supraimpozitarii pensiilor militare, politistul a solicitat instantei ca si pensia sa sa fie impozitată numai cu 10% prin aplicarea art. 101 lit a) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023, in loc sa ceara fie neconstitutionalitatea impozitarii progresive sau calculul gresit al impozitului progresiv.

Pe buna dreptate Tribunalul Bucuresti i-a respins cererea, dar este de coma Motivarea sentintei.

In loc sa motiveze ca, in baza art. 109 din Legea nr. 223/2015, dupa recalculare, toate pensiile recalculate ale militarilor, chiar si cele care au ramas in plata cu cuantumul contributiv, mai avantajos, devin pensii militare, judecatorul s-a aventurat sa explice ca pensia politistului nu este contributiva pentru ca el n-ar fi platit niciodata contributie individuala pentru pensii. Totusi, in perioada 2001-2004 politistul  platise CIBS de 5% pentru a fi asigurat pentru pensie, potrivit L 164/2001.

Este cunoscut, si deseori am subliniat pe blog, ca pana in aprilie 2001 niciun salariat din Romania nu a fost obligat sa plateasca contributie pentru pensie, nici macar judecatorii, In spete pe care a judecat-o judecatorul trebuia sa stie ca nu plata contributiei individuale dă caracterul juridic de pensie contributiva ci modul de calcul al cuantumului in puncte de pensie, conform legii cadru a pensiilor din sistemul public.

Din nou se induce ideea ca militarii nu au platit niciodata contributii pentru pensii. De asemenea  nu se stie ca, pana in aprilie 2001, nici civiliisi  nici militarii nu au platit contributii individuale pentru pensii.

Daca politistul se prezenta la vreunul din termene, poate reformula pretentiile in cauza sau amintea judecatorului ca in luna decembrie CCR a declarat neconstitutional impozitul progresi.

Politistului nu-i ramane decât sa formuleze alta actiune in contencios administrativ prin care sa ceara, in baza Deciziei CCR,  restituirea intregului impozit progresiv. 

**********************************

 nr. 3904/2025 din 21.05.2025 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ g8363672e (https://www.rejust.ro/juris/g8363672e)

Dosar nr. #####/3/2024*
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2025
Şedinţa publică de la 21 Mai 2025
Completul compus din:

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ######## #### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții impozit + DECLINAT
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 100 din legea ######## constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti sub nr. #####/3/2024 reclamantul ######## #### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MAI pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la calculul impozitului lunar din pensie conform art. 101 alin 2 lit. a din Legea ######## privind codul fiscal, aşa cum a fost modificat prin legea 282/2023
##### că s-a adresat pârâtei cu cerere în acest sens la 23.01.2024, solicitând să i se comunice modul de calcul iar pârâta i-a răspuns că impozitul asupra pensiei sale se calculează conform art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal
A revenit cu o nouă adresă prin care a arătat că pensia sa a fost stabilită pe baza principiului contributivităţii şi a prezentat argumentele sale în acest sens
Pârâta a răspuns în sensul că înţelege să îşi menţină punctul de vedere anterior
##### că prin decizia #########.04.2012, pe baza veniturilor obţinute de el în perioada cât a fost militar, a fost calculată pensia, fiind stabilit un punctaj mediu de 5,25783
Că urmare a apariţiei legii ######## s-a emis decizia #########.10.2017 prin care pensia sa a fost recalculată conform modului de calcul prevăzut de acest act normativ.
##### că pârâta nu a precizat de ce apreciază că pensia sa are doar componentă necontributivă.
Solicită aşadar ca instanța să constate că i se aplică dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. a C.fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi să îi aplice impozitul pe venitul lunar din pensie conform acestei dispoziţii legale
Anexează înscrisuri
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia detimbrării acţiunii.
Pe fond a solicitat pârâta respingerea acţiunii ca nefondată.
A solicitat pârâta soluţionarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea de la 11.11.2024 a fost admisă excepţia necompetenței materiale a Secţiei a II-a SCAF şi s-a dispus declinarea cauzei spre competentă soluţionare în favoarea Secţiei a VIII-a Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pe rolul acestei instanţe cauza a fost înregistrată sub nr. #####/3/2024* la 25.03.2024.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, tribunalul reţine următoarele:
Drepturile de pensie ale reclamantului, fost militar/poliţist, s-au deschis iniţial la 1.02.2004, data încetării raporturilor de serviciu, astfel cum rezultă din decizia de pensie #########.04.2012.
Urmare a intrării în vigoare a OUG 1/2011, pensia reclamantului a fost revizuită în conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ (fila 14 dosar ataşat)
De asemenea, urmare a intrării în vigoare a legii 223/2015, pensia reclamantului a fost recalculată în baza acestui act normativ, fiind menţinut în plată cuantumul mai avantajos. (fila 15 dosar ataşat)
În ce priveşte solicitarea reclamantului de a se constata că pensia sa este una contributivă, tribunalul reţine că pensiile militare (prevăzute de Legea ######## si Legea 179/2004) erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii, asupra veniturilor realizate de aceştia nefiind achitate cote de contribuţie CAS nici de către militari dar nici de către angajatorii acestora (nici MAI şi nici MApN nefăcând vreodată obiectul reglementărilor legii 72/1966 şi nici al art. 1 din Decretul 389/1972).
Cu alte cuvinte, această categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în vederea asigurării echilibrului bugetar în perioada de criză economică a abrogat mai multe sisteme speciale de pensie, inclusiv pe cel al militarilor, tocmai pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. În baza H.G. nr. 735/2010, pensiile foștilor militari trebuiau să fie recalculate şi incluse în sistemul de pensii publice în termen de cinci luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Astfel, potrivit art. 1 din Legea 119/2010, „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.”
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil totodată și militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate prin determinarea stagiilor de cotizare și a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu o perioadă de contribuţie.
###### nr. 1/2011 a abrogat H.G. nr. 735/2010, modificând anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general.
#### ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
În acest context, tribunalul reţine că art. 2 lit. c din Legea ######## instituie în sistemul public de pensii principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie „pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”
Or tribunalul nu poate să nu constate că în ce priveşte pe reclamant, ale cărui drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a legii 119/2010, respectiv potrivit legii 164/2001, acest principiu nu îşi găseşte aplicabilitatea, câtă vreme nici acesta şi nici angajatorul său nu au achitat vreodată cote de contribuţie la asigurările sociale de stat.
Drept urmare, tribunalul constată că în mod corect pârâta a reţinut că pensia cuvenită reclamantului nu are componentă contributivă, nefiindu-i aplicabile de aceea dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. a C.fiscal, astfel cum acestea au fost modificate de Legea ######## şi va respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea privind pe reclamantul ######## #### (CNP ############) domiciliat în Bucureşti, ##### Compozitorilor nr. 18, ### ###, ### #, apt, 7 şi pe pârâta #### SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ### #, sect. 4 ca nefondată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 21.05.2025

Preşedinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Aprecierea monedei americane, stimulată de noul mandat câștigat de Donald Trump la Casa Albă cât și diferența dintre dobânda practicată de Rezerva Federală și cea utilizată de Banca Centrală Europeană, la care se adaugă menținerea metalului galben în jurul valorii de 2.700 dolari/uncie, au făcut ca BNR să stabilească un nou preț record al gramului de aur. La începutul săptămânii, gramul de aur a atins un maxim de 419,9433 lei. Joia aceasta, prețul a urcat la un nou record de 420,8502 lei, în timp ce metalul galben fluctua pe piețele specializate între 2.689,70 – 2.710 dolari/uncie. Anul trecut, cei care au realizat în piața locală plasamente în aur au putut obține un randament de până la 38%, prețul gramului de la sfârșitul lui 2023 fiind de 298,2747 lei. La nivel internațional, metalul galben a beneficiat în 2024 de cumpărările masive din partea băncilor centrale (în principal China, India, Polonia) de de tensiunile geopolitice în creştere şi de tranziţia globală către politici monetare mai relaxate. În 30 octombrie uncia de aur a stabilit un nou record istoric de 2.790,90 dolari creșterea la nivelul lui 2025 fiind de circa 27%, cel mai important avans anual începând cu 2010. Analiștii anticipează pentru acest an atingerea pragului istoric de 3.000 dolari/uncie, pe fondul normalizării politicii monetare a principalelor bănci centrale. Tendința ar putea dispare în cazul obținerii unui armistițiu în conflictul Israel – Hamas, cât și începerea procesului de pace în conflictul Rusia-Ucraina, așa cum a promis Donald Trump, ceea ce ar declanşa o corecţie bruscă a preţurilor. Revenirea la Casa Albă a republicanilor care au anunțat că vor majora taxele la importuri, în special a celor din China, ar putea șubrezi poziția economică a acestei țări și va afecta, la rândul ei, în sens negativ prețul aurului. Noul maxim al gramului de aur a venit joi pe fondul majorării cursului monedei americane de la 4,8266 la 4,8347 lei, în timp ce euro s-a depreciat până la un minim de 1,0259 dolari. Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9750 la 4,9749 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei, apărut la începutul săptămânii. A continuat evoluția crescătoare a indicilor ROBOR, după ce BNR  decis menținerea ratei de referință la 6,5%/an. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,92 la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98% iar cel la 12 luni urcat de la 6,06 la 6,08%. Media francului elvețian a urcat la 5,3077 lei iar cea a lirei sterline la 5,9018 lei. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 4,11,96 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2620 zloți/euro. Bitcoin a urcat la 98.641 – 100.821 dolari iar ethereum la 3.301 – 3.460 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Sunt confirmati cei care au sustinut varianta favorabila pensionarilor

ORDIN nr.1.848 din 22 decembrie 2003
al ministrului finanţelor publice privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Textul actului publicat în M.Of. nr. 4/6 ian. 2004

În temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.735/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 5 alin. (4) şi ale art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ministrul finanţelor publice
emite următorul ordin:

Art. 1. – Pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii realizate în anul 2004, definite la art. 56 şi 72 din Legea nr. 571/2003, se stabileşte următorul barem lunar:

-----------------------------------------------------------------------------------------
Venitul lunar impozabil                         Impozitul lunar
     (lei)                                           (lei)
-----------------------------------------------------------------------------------------
până la 2.400.000                    18%
2.400.001- 5.800.000       432.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma de  2.400.000 lei
5.800.001- 9.300.000     1.214.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma de  5.800.000 lei
9.300.001-13.000.000     2.194.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma de  9.300.000 lei
peste 13.000.000         3.452.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 13.000.000 lei
-----------------------------------------------------------------------------------------

Art. 2. – Începând cu data de 1 ianuarie 2004, la stabilirea bazei de calcul a impozitului pentru veniturile din salarii şi pensii, se au în vedere următoarele sume fixe prevăzute la art. 45 alin. (2), respectiv la art. 73 din Legea nr. 571/2003, astfel:

a) deducerea personală de bază este de 2.000.000 lei lunar;
b) suma neimpozabilă lunară pentru veniturile din pensii este de 8.000.000 lei lunar.

Art. 3. – (1) Prin venituri realizate în anul 2004 se înţelege orice sumă primită sub formă de salarii sau pensii începând cu luna ianuarie 2004, cu excepţia plăţilor reprezentând lichidarea pe luna decembrie 2003, care sunt considerate venituri realizate în anul 2003.

(2) Baza de calcul a venitului supus impozitului se calculează prin rotunjire la 1.000 lei în favoarea contribuabilului.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 Pensie bruta in august 2004 = 13 175 187 lei

Venit impozabil 13 175 187 lei – 8 000 000 lei (deducere personala)= 5 175 187 lei

Primul barem de impozitare din venitul impozabil  este 2 400  000 x 18%= 432 000 lei

Din al doilea barem de impozitare ramane 5 175 187 – 2 400 000 =      2 775 187 x 23%=638 293 lei

TOTAL IMPOZIT= 432 000+638 293=      1 070 293 lei

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Propunerea legislativă, iniţiată de Florin Roman, vizează completarea Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării unei excepţii de la regula privind termenul general de prescripţie pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului de pensie a sumelor neplătite de către organul administrativ competent din cauza unei erori materialeCiteste pe larg