Lipsa consolidării bugetare ne apropie de categoria junk
2025-03-16
Anularea candidaturii celui care a declarat că la alegerile prezidențiale din noiembrie nu a cheltuit niciun ban în cursul campaniei sale, afirmație care a fost principalul motiv pentru reluarea alegerilor în mai, a adus o rază de speranță într-o piață care e zguduită de războiul comercial declanșat Statele Unite, de creșterea locală a prețurilor și de uriașul deficit al guvernului de coaliție. Rata anuală a inflației s-a majorat în februarie la 5,02% de la 5% în ianuarie, una din cea mai mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Totodată, deficitul comercial a crescut în prima lună a anului cu 40% (2,7 miliarde euro). Actuala situație politică încordată nu permite guvernului consolidarea fiscală și pe cea bugetară. Motiv pentru agenția Moody’s să mențină ratingul României la Baa3, dar a trecut perspectiva de la „stabilă” la „negativă”, ultima treaptă înainte de trecere la categoria „gunoi” (junk). Decizii asemănătoare au fost luate de la începutul anului de agențiile Standard & Poor’s și Fitch. Ambele au menținut calificativul de țară la „BBB-”, dar au trecut perspectiva la negativ. Moody’s anticipează majorarea costurilor de finanțare pentru România, care vor ridica datoria publică din PIB la 59,3% în acest an, respectiv 62,7% în 2026. Începutul săptămânii trecute a adus o creștere a cursului euro până la 4,9772 lei, dar a coborât vineri la 4,9768 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare a fost cuprins între 4,976 și 4,9775 lei. Piața monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat vineri la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la sfârșitul săptămânii la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Războiul comercial declanșat de administrația Trump și tensiunile geopolitice la nivel mondial au majorat cererea de active sigure, precum aurul. La sfârșitul săptămânii trecute, prețul metalului galben a atins un nou record de 3.004,90 dolari/uncie, fiind prima dată în istorie când a fost depășit pragul de 3.000 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 433,5050 lei la 439,0006 lei, sub maximul istoric de 452,3179 lei atins în urmă cu circa o lună. Avansul a fost limitat de evoluția depreciativă a dolarului. Decizia statelor europene de a creşte cheltuielile pentru apărare a majorat interesul pentru plasamentele în moneda unică. Un rol pozitiv a revenit și scăderea inflației din Germania în februarie la 2,6%. Euro a atins un maxim de 1,0931 dolari, iar vineri a fluctuat între 1,0830 și 1,0913 dolari, când piața de peste Ocean s-a închis la 1,0879 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la nivel săptămânal de la 4,5831 la 4,5625 lei. Moneda unică a avut o evoluție apreciativă și față de alte valute majore. Aceasta s-a reflectat în scăderea la nivel săptămânal a cursului francului elvețian de la 5,2229 lei la 5,1610 lei, respectiv a lirei sterline de la 5,9245 la 5,9082 lei. Ieșirile din piața americană au provocat scăderea criptomonedelor, evoluție determinată și de lipsa unor inițiative din partea administrației de la Casa Albă în acest domeniu. Lunea trecută, bitcoin a scăzut până la 76.649 dolari iar ethereum până la 1.767 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 82.678 și 84.422 dolari iar ethereum în culoarul 1.875 – 1.940 dolari.
