chiar

Vineri, când sunt trei ceasuri rele, INS a anunțat creșterea prețurilor de la 5,45% în mai la 5,7% luna trecută, preluând efectele deprecierii monedei naționale care a urmat după primul tur al prezidențialelor, iar rata anuală a inflaţiei comparativ cu iunie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 5,8%. Evoluția a fost anticipată de BNR, care a menținut marți dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Majoritatea analiștilor anticipează o primă tăiere a ratei de referință în primele luni ale anului viitor. În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR, se specifică că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor”. Unele estimări văd o creștere a inflației la 10 – 11%, valori comparabile cu cele din perioada pandemiei, urmată de o retragere spre 8%. Un raport al ING Bank anticipează o creștere a prețurilor în următoarele luni în culoarul 7,5 – 8%, pentru ca în a doua parte a anului viitor să se retragă la 4 – 4,5%. Perspectiva creșterii inflației, a taxelor și accizelor dar și aversiunea față de risc la nivel internațional, au influențat evoluția leului. Cursul euro a crescut zilnic. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,077 – 5,082 lei, iar media a urcat de la 5,0810 lei, față de 5,06 lei, la sfârșitul săptămânii precedente. Analiștii BCR estimează finalul anului un curs de 5,1 lei, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent şi a celui bugetar.” Indicii ROBOR, au scăzut la minime ale ultimelor două luni, sub impactul injecțiilor de lichiditate la care a recurs BNR în lunile mai și iunie. Există riscul ca majorarea inflației să determine o revenire a indicilor spre nivelul dobânzii pentru facilitatea de creditare a BNR (rata lombard) care este de 7,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,75%, față de 6,88%, la începutul săptămânii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,90 la 6,89%, față de 7%, lunea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,03 la 7,02%, după ce la începutul săptămânii se afla la 7,12%. Vineri, moneda americană s-a apreciat față de principalele valute, inclusiv euro, după ce președintele Trump a anunțat noi tarife vamale de 30% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, înainte de terminarea negocierilor. Moneda unică a alunecat la 1,1665 – 1,1715 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1679 dolari. Cursul monedei americane a urcat de la 4,3157 lei, în ședința de marți, la 4,3461 lei, în cea de vineri. Față de începutul anului, indicele dolarului a scăzut cu aproape 10% față de un coș al principalelor monede, pe fondul temerilor privind impactul politicilor Casei Albe asupra celei mai mari economii a lumii. Scăderea în iunie a PIB-ului Regatului Unit cu 0,1%, de la una de 0,3% în mai, a provocat deprecierea lirei față de euro al cărei curs a fost stabilit vineri la 5,8843 lei. Media francului elvețian a urcat de la 5,4146 lei, în ședința de luni, la 5,4596 lei. Aprecierea de vineri a metalului galben la 3.320 – 3.369 dolari/uncie, a ridicat prețul gramului de aur de la 462,6381 lei la 466,3616 lei. Analiza cuprinde perioada 7 – 11 iulie