By:
On:
In: actualizare pensii, OUG nr 26/2024, solda de grad

Reluare a articolului publicat in 06 06 2024

Sa ne reamintim cum ar fi daca s-ar actualiza numai soldele de grad!

Pensiile cu un cuantum mai mare de 4 500 lei in anul 2017 nu se majoreaza prin actualizarea soldei de grad la valorile din OUG nr. 26/2024 din cauza ca prin indexarile succesive au in anul 2024 un cuantum care nu este depasit prin actualizarea cu solda de grad din baza de calcul.

In schimb, castiga pensiile militare stabilite in ultimii 2-3 ani.

Am reluat articolul pentru a nu va mai lasa amagiti de vocile oficioase ale institutiilor militare care va indeamna sa va multumiti numai cu actualizarea soldei de grad, nu si cu solda de functie.

****************************

Sa presupunem  ca amendamentul cu actualizarea soldelor de grad din compunerea bazei de calcul a  pensiilor militare va fi adoptat in varianta discutata la MApN pe 09 mai.

Cum se va face actualizarea se va scrie in Anexa 2 a Ordinului M 25/2016 de aplicare a Legii nr. 223/2015, operatia fiind aproape similara cu altele aplicate de mai multe ori din anul 2001 pana in prezent. Diferenta de acum este data de faptul ca nu toti pensionarii cu acelasi grad au solde de grad egale in baza de calcul. Unii au soldele de grad din deciziile de stabilire/recalculare din anul 2016, altii au soldele de grad din Anexa VI a Legii 153/2017 altii au soldele de grad majorate in anul 2018, cu 25% si, in fine, altii au soldele de grad majorate in anul 2023 prin HG 28/2023. Pentru toti acestia, soldele de grad din compunerea bazei de calcul trebuie aduse la valorile stipulate in recenta OUG 26/2024. 

De reținut ca este vorba de solda de grad din baza de calcul de la momentul stabilirii dreptului de pensie sau de la ultima recalculare sau actualizare, neinfluentata de indexarile ulterioare.

De la stabilirea pensiei militare si pana la prima actualizare sau intre doua actualizari baza de calcul a pensiei militare ramane neschimbata. Se majoreaza doar cuantumul pensiei prin indexarile succesive. Daca prin actualizare se depaseste cuantumul in  plata indexat, cuantumul actualizat ramane in plata, eliminandu-se toate indexarile anterioare. Daca cuantumul  actualizat este mai mic decat cel in plata, actualizarea se consemneaza ca atare, dar in plata ramane cuantumul indexat pana cand este depasit de o urmatoare actualizare. Asa s-a intamplat in 2017 cu 98% din pensiile in plata trecute prin procesul de actualizarea soldei de functie cu 15%.

De altfel, din prezentarea unei deciziii de actualizare din anul 2017, rezulta ca se actualizeaza baza de calcul, se calculeaza din ea cuantumul brut sau net, si se compara cu cuantumul brut sau net in plata(indexat). Nicidecum, actualizarea nu se adauga la cuantumul net cum au scris plasmuitorii de amendamente si l-au delegat pe domnul Coarna sa le duca in Parlament.


Cum s-ar actualiza pensia din decizia de mai sus, cu precizarea ca baza de calcul este valabila si in anul 2024, desi cuantumul in plata este cu cca 50% mai mare prin indexarile succesive.

Scadem din baza de calcul de 6678 lei valoarea soldei de grad de 391  lei si obtinem 6 287 lei.

Adaugam 2 838 lei, noua valoare a soldei de grad,  si obtinem noua baza de calcul actualizata cu solda de grad, respectiv 9 125 lei.

Cuantumul brut este de 9125 x 85%=7 756 lei

Adaugam sporul OMM de 20% si obtinem cuantumul brut actualizat in anul 2024.

7 756 +20% x7 756=9 307 lei.

Comparam cuantumul actualizat cu cuantumul in plata indexat.

Cuantumul in plata indexat trebuie sa fie de 6890 +50%= 10 335 lei

In plata ramane cuantumul indexat. Distanta in timp din 2017 si pana in prezent acopera actualizarea prin indexarile succesive.

Castigatori vor fi cei care nu au trecut prin multe indexari!

Alta ar fi situatia daca ar fi simultan si o actualizare a soldei de functie!


Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

 Citind procedura de actualizare a pensiilor magistratilor intelegem de ce domnul Iordache a introdus cateva stangi pentru avizarea negativa  proiectului de actualizare a pensiilor militare. Domnul nu stie ca Directiile Financiare ale institutiilor militare coordoneaza atat salarizarea personalului militar cat si Casele de Pensii Sectoriale si nu mai e nevoie de birocratia din sistemul finaciar judiciar.

Extrase din HG nr. 608/2024 privind normele de aplicare a Legii nr. 303/2022, modificata prin Legea nr. 282/2023, privind calculul componentei contributive a pensiilor magistratilor si procedura separata de actualizare a pensiilor stabilite pana la 01 01 2024 si a celor stabilita dupa 01 01 2014



Art. 8. — (1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei
de serviciu se stabilește, după caz, și pensia pentru limită
de vârstă din sistemul public de pensii potrivit legislației
în vigoare privind sistemul public de pensii. 

(2) În situația în care persoana îndreptățită la acordarea
pensiei de serviciu nu îndeplinește condițiile pentru acordarea
pensiei pentru limită de vârstă prevăzute de legislația în vigoare
privind sistemul public de pensii, se stabilește doar pensia de
serviciu care are regimul juridic al unei pensii pentru limită de
vârstă și se suportă integral din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. La data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul
public de pensii, respectiv vârstă standard de pensionare și
stagiul minim de cotizare, casa teritorială de pensii stabilește,
din oficiu, pensia pentru limită de vârstă din sistemul public care
face parte din pensia de serviciu.

 Actualizarea pensiilor magistratilor stabilite incepand cu  01 01 2024

Art. 14. — (1) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de
invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează din oficiu, în
fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv,
cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face
actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. 

(2) Casa de pensii competentă eliberează o decizie
de actualizare doar în ceea ce privește cuantumul pensiei
de serviciu. 

(3) În situația în care rata medie anuală a inflației este
negativă, pensia de serviciu nu se actualizează. 


Art. 15. — (1) Prevederile art. 14 alin. (1) nu se aplică
persoanelor care au decizii de pensionare emise până la data
de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu sunt puse în
plată, persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare
până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv și nici persoanelor
care sunt în funcție la data de 1 ianuarie 2024.

Actualizarea pensiilor magistratilor stabilite pana la 01 01 2024

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensiile de
serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se
actualizează procentual ori de câte ori se majorează
indemnizația de încadrare brută lunară pentru personalul în
activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad
profesional. Art. V din Legea nr. 282/2023, cu modificările
ulterioare, se aplică în ceea ce privește modul de actualizare a
pensiei de serviciu.
(3) Prevederile art. 7 alin. (8) se aplică în mod corespunzător
și în cazul deciziilor de actualizare a pensiei. 

Art. 16. — (1) În aplicarea prevederilor legale privind
actualizarea pensiei de serviciu prevăzută la art. 15, se
stabilește următoarea procedură, cu respectarea următoarelor
etape:
a) ori de câte ori se majorează indemnizațiile de încadrare
brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate ori
pentru judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrațiiasistenți sau personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor în activitate, în cel mult 15 zile de la
data majorării, ordonatorii principali de credite solicită Casei
Naționale de Pensii Publice lista persoanelor care au decizii de
pensionare, inclusiv cele nepuse în plată, și casei teritoriale de
pensii în evidențele căreia se află dosarul liste care se transmit
în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării;

b) în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii datelor
prevăzute la lit. a), ordonatorii principali de credite comunică
caselor teritoriale de pensii adeverințe individuale care cuprind
următoarele informații:

(3) Pentru persoanele care au decizii de pensionare emise
până la data de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu
sunt puse în plată, precum și pentru persoanele care au
îndeplinit condițiile de pensionare până la data de 31 decembrie
2023 inclusiv, procentul individual de majorare prevăzut la alin. (1)
lit. b) se stabilește prin raportare la situația personalului în
activitate care are aceeași funcție, vechime și grad profesional
precum cele care au fost avute în vedere la stabilirea sau, după
caz, recalcularea pensiei de serviciu pentru persoana în cauză.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, OUG nr 26/2024, solda de grad

Sa presupunem  ca amendamentul cu actualizarea soldelor de grad din compunerea bazei de calcul a  pensiilor militare va fi adoptat in varianta discutata la MApN pe 09 mai.

Cum se va face actualizarea se va scrie in Anexa 2 a Ordinului M 25/2016 de aplicare a Legii nr. 223/2015, operatia fiind aproape similara cu altele aplicate de mai multe ori din anul 2001 pana in prezent. Diferenta de acum este data de faptul ca nu toti pensionarii cu acelasi grad au solde de grad egale. Unii au soldele de grad din deciziile de stabilire/recalculare din anul 2016, altii au soldele de grad din Anexa VI a Legii 153/2017 altii au soldele de grad majorate in anul 2018, cu 25% si, in fine, altii au soldele de grad majorate in anul 2023 prin HG 28/2023. Pentru toti acestia, soldele de grad din compunerea bazei de calcul trebuie aduse la valorile stipulate in recenta OUG 26/2024. 

De reținut ca este vorba de solda de grad din baza de calcul de la momentul stabilirii dreptului de pensie sau de la ultima recalculare sau actualizare, neinfluentata de indexarile ulterioare.

De la stabilirea pensiei militare si pana la prima actualizare sau intre doua actualizari baza de calcul a pensiei militare ramane neschimbata. Se majoreaza doar cuantumul pensiei prin indexarile succesive. Daca prin actualizare se depaseste cuantumul in  plata indexat, cuantumul actualizat ramane in plata, eliminandu-se toate indexarile anterioare. Daca cuantumul  actualizat este mai mic decat cel in plata, actualizarea se consemneaza ca atare, dar in plata ramane cuantumul indexat pana cand este depasit de o urmatoare actualizare. Asa s-a intamplat in 2017 cu 98% din pensiile in plata trecute prin procesul de actualizarea soldei de functie cu 15%.

De altfel, din prezentarea unei deciziii de actualizare din anul 2017, rezulta ca se actualizeaza baza de calcul, se calculeaza din ea cuantumul brut sau net, si se compara cu cuantumul brut sau net in plata(indexat). Nicidecum, actualizarea nu se adauga la cuantumul net cum au scris plasmuitorii de amendamente si l-au delegat pe domnul Coarna sa le duca in Parlament.


Cum s-ar actualiza pensia din decizia de mai sus, cu precizarea ca baza de calcul este valabila si in anul 2024, desi cuantumul in plata este cu cca 50% mai mare prin indexarile succesive.

Scadem din baza de calcul de 6678 lei valoarea soldei de grad de 391  lei si obtinem 6 287 lei.

Adaugam 2 838 lei, noua valoare a soldei de grad,  si obtinem noua baza de calcul actualizata cu solda de grad, respectiv 9 125 lei.

Cuantumul brut este de 9125 x 85%=7 756 lei

Adaugam sporul OMM de 20% si obtinem cuantumul brut actualizat in anul 2024.

7 756 +20% x7 756=9 307 lei.

Comparam cuantumul actualizat cu cuantumul in plata indexat.

Cuantumul in plata indexat trebuie sa fie de 6890 +50%= 10 335 lei

In plata ramane cuantumul indexat. Distanta in timp din 2017 si pana in prezent acopera actualizarea prin indexarile succesive.

Castigatori vor fi cei care nu au trecut prin multe indexari!

Alta ar fi situatia daca ar fi simultan si o actualizare a soldei de functie!


Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, OUG nr 26/2024, solda de grad

Sa presupunem  ca amendamentul cu actualizarea soldelor de grad din compunerea bazei de calcul a  pensiilor militare va fi adoptat in varianta discutata la MApN pe 09 mai.

Cum se va face actualizarea se va scrie in Anexa 2 a Ordinului M 25/2016 de aplicare a Legii nr. 223/2015, operatia fiind aproape similara cu altele aplicate de mai multe ori din anul 2001 pana in prezent. Diferenta de acum este data de faptul ca nu toti pensionarii cu acelasi grad au solde de grad egale. Unii au soldele de grad din deciziile de stabilire/recalculare din anul 2016 , altii au soldele de grad din Anexa VI a Legii 153/2017 altii au soldele de grad majorate in anul 2023 prin HG 28/2023. Pentru toti acestia, soldele de grad din compunerea bazei de calcul trebuie aduse la valorile stipulate in recenta OUG 26/2024. 

De reținut ca este vorba de solda de grad din baza de calcul de la momentul stabilirii dreptului de pensie sau de la ultima recalculare sau actualizare, neinfluentata de indexarile ulterioare.

De la stabilirea pensiei militare si pana la prima actualizare sau intre doua actualizari baza de calcul a pensiei militare ramane neschimbata. Se majoreaza doar cuantumul pensiei prin indexarile succesive. Daca prin actualizare se depaseste cuantumul in  plata indexat, cuantumul actualizat ramane in plata, eliminandu-se toate indexarile anterioare. Daca cuantumul  actualizat este mai mic decat cel in plata, actualizarea se consemneaza ca atare, dar in plata ramane cuantumul indexat pana cand este depasit de o urmatoare actualizare. Asa s-a intamplat in 2017 cu 98% din pensiile in plata trecute prin procesul de actualizarea soldei de functie cu 15%.

De altfel, din prezentarea unei deciziii de actualizare din anul 2017, rezulta ca se actualizeaza baza de calcul, se calculeaza din ea cuantumul brut sau net, si se compara cu cuantumul brut sau net in plata(indexat). Nicidecum, actualizarea nu se adauga la cuantumul net cum au scris plasmuitorii de amendamente si l-au delegat pe domnul Coarna sa le duca in Parlament.


Cum s-ar actualiza pensia din decizia de mai sus, cu precizarea ca baza de calcul este valabila si in anul 2024, desi cuantumul in plata este cu cca 50% mai mare prin indexarile succesive.

Scadem din baza de calcul de 6678 lei valoarea soldei de grad de 340 lei si obtinem 6338 lei.

Adaugam 2 838 lei, noua valoare a soldei de grad,  si obtinem noua baza de calcul actualizata cu solda de grad, respectiv 9 176 lei.

Cuantumul brut este de 9176 x 85%=7800 lei

Adaugam sporul OMM de 20% si obtinem cuantumul brut actualizat in anul 2024.

7 800 +20% x7800=9360 lei.

Comparam cuantumul actualizat cu cuantumul in plata indexat.

Cuantumul in plata indexat trebuie sa fie de 6890 +50%= 10 335 lei

In plata ramane cuantumul indexat. Distanta in timp din 2017 si pana in prezent acopera actualizarea prin indexarile succesive.

Castigatori vor fi cei care nu au trecut prin multe indexari!

Alta ar fi situatia daca ar fi simultan si o actualizare a soldei de functie!


Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare..
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga suma se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.

 

Citeste pe larg