Schema impozitarii pensiilor de serviciu care au si o componenta contributiva, la atingerea varstei standard de pensionare de catre beneficiarii lor
Schema impozitarii progresive a veniturilor lunare din pensii care au doar componenta necontributiva
Schema impozitarii pensiilor de serviciu care au si o componenta contributiva, la atingerea varstei standard de pensionare de catre beneficiarii lor
Schema impozitarii progresive a veniturilor lunare din pensii care au doar componenta necontributiva
Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015
 |
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.
Schema impozitarii pensiilor de serviciu care au si o componenta contributiva, la atingerea varstei standard de pensionare de catre beneficiarii lor
Schema impozitarii progresive a veniturilor lunare din pensii care au doar componenta necontributiva
Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015
|
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.
Schema impozitarii pensiilor de serviciu care au si o componenta contributiva, la atingerea varstei standard de pensionare de catre beneficiarii lor
Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015
|
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine, respectiv componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari – bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua lege, Plx 244/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Este necesar ca si pensiilor militare sa li se calculeze componenta contributiva dupa ce beneficiarii lor ajung la varsta standard de pensionare in sistemul public
Măsură se impune pentru aplicarea fără deosebire a impozitării suplimentare a tuturor pensiilor de serviciu, cerință fără de care impozitarea suplimentara ar fi neconstitutionala, potrivit paragrafului nr. 162 din Motivarea Deciziei nr. 467/2023 privind modificarea Codului Fiscal.
162 din Decizia 467/2023
„…Singura condiţie impusă
statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de
reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să
fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia
nr.900 din 15 decembrie 2020, paragraful 140].”
Pana la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public, toți beneficiarii de pensii de serviciu, inclusiv pensionarii militari, sunt supraimpozitati la fel, 15% sau 20%, peste ce depășește salariul mediu net pe economie.
După împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public, unii beneficiari de pensii de serviciu sunt recompensați, dacă au avut stagii multe de cotizare, în sensul că plafonul de neimpozitare suplimentara creste de la limita salariului mediu net pe economie la valoarea componentei contributive.
Cel care are o pensie de derviciu de 10 000 lei, în anul 2023 ar plăti supraimpozitarea doar pe diferența dintre 10 000 lei și 6 000 lei(salariul mediu pe economie). După împlinirea vârstei standard de pensionare, presupunem ca ar avea suficiente stagii de cotizare incat componenta contributiva sa ajungă la 8 000 lei, supraimpozitarea s-ar aplica doar pe diferența dintre 10 000 lei și 8 000 lei. Exemplul este valabil pentru pensii militare stabilite inainte de 15 09 2017, celelalte avand un regim diferit de impozitare, regim care ar trebui corectat.
De acest avantaj rezultat din micsorarea bazei de calcul a supraimpozitarii nu se pot bucura pensionarii militari pentru ca actuala L 223/2015, cu modificările și completarile ulterioare, nu reglementeaza determinarea componentei contributive a cuantumului pensiei militare, cuantum care în multe situații, mai ales pentru pensiile stabilite înainte de anul 2016, este mai mare decât cel special, calculat procentual din baza de calcul Potrivit statisticilor oficiale ale Caselor Sectoriale, în anul 2016, după transformarea pensiilor pentru militari în pensii militare, 68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv, mai avantajos, calculat potrivit L 263/2010. Si in prezent, acei pensionari militari ar avea o pensie calculata contributiv mai mare decat actuala pensie militara in plata, oricum mai mare decat plafonul bazei de impozitare dat de salariul mediu net pe economie.
Mai mult, pensiile militare stabilite inainte de 15 09 2017 suporta atat impozitarea cat si supraimpozitarea din cuantumul brut al pensiei in plata, pe cand pensiile de serviciu in plata, de toate categoriile, stabilite dupa 15 09 2017 nu sunt deloc afectate de impozitare.
Corect ar fi ca pentru pensiile plafonate la baza neta de calcul al cuantumului, procentele de impozitare sa se aplice la baza neta de calcul, nu la cuantumul brut. La fel cum s-a gasit solutia, prin Art. 84 din OUG nr. 114/2018, ca indexarea anuala sa se aplice la netul bazei de calcul, nu la cuantumul brut.