By:
On:
In: Actualitate, Administratie, anaf, Dezvaluiri, Primaria Giurgiu
 Prin adresa 3495/29.07.2025, emisă de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Giurgiu, Serviciul de Colectare şi Executare Silită Persoane Juridice, confirmă faptul că Primăria Giurgiu este în prag de faliment. Suma datorată de către Primăria Giurgiu către bugetul de stat este de 26.880.000 lei, aproximativ 270 de miliarde lei. Primăria Giurgiu are termen de 5 […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Mărturisirea candidatului la Președinție, Victor Ponta,  într-o emisiune Tv că a inundat câteva sate românești, deschizând Porțile de Fier, cu scopul evident de a nu inunda Belgradul, a dat apă la moară fanilor contracandidaților acestuia, analiștilor politici și evident politicienilor de la vârful  aparatului guvernamental. Mulți sunt de părere că  prin acest gest  Ponta și-a […]

Articolul Declarația năucitoare a lui Victor Ponta confirmă proverbul „Gura păcătosului adevăr grăiește!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, elena lasconi, Politica, raspuns SRI, USR
Ca urmare a informațiilor false repetate de nenumărate ori în spațiul public, potrivit cărora Elena Lasconi ar fi fost angajata lui Radu Timofte, în perioada 2001-2002, la SRI, președinta USR a cerut clarificarea acestui subiect de către Serviciul Român de Informații. Într-un răspuns oficial, SRI confirmă ceea ce Elena Lasconi a spus în nenumărate rânduri: […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Politica, presedinte Ciprian Alexandru, USR Giurgiu
Claudiu Năsui, fost ministru USR al Economiei, îți explică mecanismul: „Mai întâi politicienii cresc CHELTUIELILE. După care se plâng că n-au bani, așa că cresc TAXELE.” În ultimii 2 ani au crescut taxele de 3 ori‼ PFA-urile și microîntreprinderile au fost de departe cele mai afectate. Încasările s-au risipit pe aceleași firme de partid + […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, catalin predoiu, combatere droguri, Politica, USR
 1.440 kg în ultimul an ( 1kg de droguri / traficant, conform datelor ministrului Predoiu). Droguri de mare risc -1.218 kg. Droguri de risc – 222 kg. Acum, să comparăm: – În Olanda, au fost confiscate aproape 60.000 kg de cocaină în 2023. – În Spania, au fost confiscate 100.000 kg de cocaină în 2023. […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Comisia Europeană, COMUNICAT DE PRESA, PNRR, USR
USR, prin Departamentul de Politici Publice, monitorizează permanent implementarea PNRR în România. În cel mai recent raport pe care l-am publicat, arătam întârzierile mari – nu doar la reforme, dar…

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, PNRR, Politica, USR
USR, prin Departamentul de Politici Publice, monitorizează permanent implementarea PNRR în România. În cel mai recent raport pe care l-am publicat, arătam întârzierile mari – nu doar la reforme, dar și la investiții. Orice întârziere în depunerea cererilor de plată ne costă miliarde de euro fără de care investițiile nu pot fi realizate. Este vorba, […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: recensamant, Social
La aproape doi ani de la finalizare, Institutul Național de Statistică a publicat datele definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021. Potrivit acestor date, comparativ cu recensământul anterior, populația județului Giurgiu a scăzut cu circa 20.000 de locuitori, ajungând acum la 262.066 de persoane. Femeile sunt majoritare în județ, cu 50,8% din totalul populației rezidente, iar …

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu înainte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.
Iată dovada!

Citeste pe larg

By:
On:
In: Exceptii, Oug 59/2017

 Mulțumesc doamnei cititoare R. care mi-a oferit spre publicare răspunsul primit ieri de la Consiliul Legislativ.

Important este că Ordonanța a fost aprobată de Guvern pe data de 04 08 2017 fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ. Este încă un motiv pentru care CCR a admis în alte situații excepții de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

De consultat documentele fișei actului de la Parlament a  proiectului de lege Pl-x  nr. 310/2017 prin care s-a propus respingerea OUG 59/2017.

UPDATE

Mutatis mutandis de la modul de adoptare a OUG 192/2020, care a fost declarată neconstituțională pentru că la data adoptării  în Guvern cererea de aviz nici nu fusese înregistrată la Consiliului Legislativ, la modul de adoptare a OUG nr. 59/2017, nu e greu de intuit că aceeași soartă ar avea-o și OUG 59/2017, dacă se formulează profesionist o asemenea excepție, pornind de la răspunsurile Consiliului Legislativ, dar și de la documentele existente la Fișa Actului Pl-x nr. 310/2020 de la Camera Deputaților.
Să urmărim considerentele pentru care CCR a declarat neconstituțională  OUG 192/2020 prin Decizia nr. 50/2020.
„41. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, Curtea
constată, de asemenea, că autorul excepției invocă atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă,
privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă, ce
vizează conținutul art.I pct.1 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa anterioară, Curtea
Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte.
42. Prin urmare, procedând la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstituționalitate
extrinsecă formulate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorul excepției privește încălcarea
prevederilor constituționale ale art.1 alin.(1) și (5) și ale art.79 alin.(1) din Constituție cu prilejul adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020.
43. Cu privire la rolul constituțional al Consiliului Legislativ, Curtea Constituțională s-a
pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.304 din 4 mai 2017, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.520 din 5 iulie 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020 sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 9 iulie 2020. Curtea a reținut că prin
art.79 alin.(1) din Constituţie Consiliul Legislativ este consacrat ca „organ consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizează proiecte de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi
coordonării întregii legislaţii”. Concretizând aceste prevederi constituţionale, art.4 alin.(1) din Legea
nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanţe şi
de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului
Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele
prevăzute la art.3 alin.(3), care se aplică în mod corespunzător.” De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea
nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileşte că „După elaborarea lor şi
încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum
şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu
avizării Consiliului Legislativ.” Curtea a apreciat că această din urmă dispoziţie legală subliniază
importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că
avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată,
înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că
reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării.
44. Curtea Constituțională a apreciat că din conţinutul prevederilor constituţionale şi legale
mai sus arătate se desprinde ca fiind evidentă obligaţia Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanţă
de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligaţii duce la
neconstituţionalitatea actului normativ adoptat.
45. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuţiilor sale
constituţionale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, are
posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanţa
reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi
cu actele internaţionale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor
legislative, natura legii şi care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii şi
clarităţii exprimării juridice, înlăturarea contradicţiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act
normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică
legislativă, precum şi a limbajului normativ; prezentarea implicaţiilor noii reglementări asupra legislaţiei
în vigoare, prin identificarea dispoziţiilor legale care, având acelaşi obiect de reglementare, urmează 
8
să fie abrogate, modificate sau unificate, precum şi prin evitarea reglementării unor aspecte identice în
acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].
46. Deşi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000
prevede că observaţiile şi propunerile privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în
vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivată în
cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.
47. Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.(3) ultima teză din Legea nr.73/1993, în cazul ordonanţelor
de urgenţă ale Guvernului, Consiliul Legislativ trebuie să emită avizul său în 24 de ore, dar dacă avizul
nu este dat în acest termen, aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative.
48. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de
important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea
întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea
şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr.24/2000 asigură coerenţa întregului sistem de drept,
iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ
are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ
este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat,
astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului
trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.
49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care
trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul
Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz
privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în
ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere
a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului
Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să
fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la
Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.
50. Examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.192/2020, Curtea constată că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5
noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de
Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6
noiembrie 2020, care a fost înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020.
Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 6
noiembrie 2020. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie
2020, conținând un număr de 9 observații și propuneri.
51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul
Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare
adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a
fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele
observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa
majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează
consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie
2020.
52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele
ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului
Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.
53. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare
la dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.79 alin.(1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.192/2020 în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să
examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei de
neconstituţionalitate.”

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Mulțumesc doamnei cititoare R. care mi-a oferit spre publicare răspunsul primit ieri de la Consiliul Legislativ.

Important este că Ordonanța a fost aprobată de Guvern pe data de 04 08 2017 fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ. Este încî un motiv pentru care CCR a admis în alte situații excepții de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

De consultat documentele fișei actului de la Parlament a  proiectului le lege Pl-x  nr. 310/2017 prin care s-a propus respingerea OUG 59/2017.

Citeste pe larg