Dupa faimoasa recalculare a pensiilor civile pentru militari in pensii militare, potrivit Legii nr. 223/2015, legea fiind atat de proasta, 68% dintre pensionarii militari au ramas în plata cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar potrivit ineptiilor  dintr-un draft al Comisiei de aparare din Senat, pus astazi in discutie, ceea ce deranjeaza dupa 7 ani, este ca se indexeaza cuantumul in plata si nu cuantumul, mai mic, recalculat in 2016.

Mare zarva, printre cei dusi  de nas de diabolicii care gestioneaza pensiile militare, s-a crea de o dezbatere care, pe langa ca bruiaza initiativa de actualizaare a soldelor de grad si functie, pentru diminuarea inechitatilor din sistemul pensiilor militare, vizeava modificarea statutelor personalului din cateva institutii militare cu ideea tinta de a scoate solda de grad/salariul profesional din baza de calcul a pensiilor militare.  Nu asta ar fi problema, ci neobrazarea de a mai trage cateva smetii celor pensionati inainte de 01 01 2016, adica exact celor recalculati potrivit art. 109 si 110 din Legea nr. 223/2015. Nu era suficient ca pensionarii cu decizii anterioare Legii 223/2024 au pensii mult mai mici decat cei pensionati in ultima vreme, iata ca vine doamna Pauliuc, cu sindicalistii lui Dogaru, si propun stoparea indexarii pensiilor celor care au ramas in plata cu cuantumul contributiv mai avantajos. 

Propun indexare proportional (Cât????) cu solda de functie a activilor, dar numai pentru cei care au pensiile in plata recalculate/stabilite potrivit L 223/2015. Cei care au ramas in plata cu cuantumul mai avantajos vor fi indexati tot cu rata inflatiei.

In mintea acestor initiatori, pensiile mai avantajoase ramase in plata dupa recalcularea din 2016 nu ar fi tot pensii militare.

„Prin derogare de la prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează ori de câte ori se majorează soldele de funcție ale cadrelor militare în activitate, proporțional cu acestea, și începând cu aceeași dată. Prevederile alin. 4 nu se aplică pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau a legislației în vigoare până la data de 1 ianuarie 2016.” 

Mai propun o recalculare prin care sa se scoata solda de grad din baza de calcul, dar din nou s-au impiedicat de cuantumul contributiv mai avantajos, astfel incat se intorc la pensia militara recalculata, mai mica, din anul 2016, din care scot solda de grad si din ce ramane va fi indexata cu inflatia pana cand cuantumul recalculat va depasi cuantumul contributiv in plata indexat pana in anul 2025. Cu alte cuvinte propun stoparea indexaarii cuantumului contriubutiv, ramas in plata, pana cand este depasit prin indexarea cuantumului recalculat.

Art. V. – (1) Pentru aplicarea prevederilor art. I-IV, până la data de 30 iunie 2025, pensiile militare de stat aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează din oficiu, prin deducerea din baza de calcul prevăzută în decizia de pensionare a cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional. (2) În situația pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, sau a legislației în vigoare până la data de 1 ianuarie 2016, prevederile alin. (1) se aplică pentru pensiile stabilite/recalculate pentru aceiași beneficiari potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu baza de calcul prevăzută la art. 28 din această lege, în vigoare la data stabilirii/recalculării pensiei, cu aplicarea în mod corespunzător a legislației privind actualizarea și indexarea pensiilor militare de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) În cazurile în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor nete, stabilit potrivit prevederilor alin. (2), la care se adaugă cuantumul indemnizației lunare neimpozabile aferente gradului militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/retragere, și cuantumul pensiei nete aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului. (4) Dacă cuantumul avantajos este cel stabilit în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, sau a legislației în vigoare până la data de 1 ianuarie 2016, se va menține în plată atât timp cât cuantumul indexat al pensiei militare de stat stabilit/recalculat pentru același beneficiar potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, va fi mai mic decât acesta. 



Citeste pe larg

 A apărut un proiect de lege numit pompos… proiect  de optimizare a cheltuielilor bugetare cu pensiile speciale, text care reia o propunere pe care ziaristul Neacșu Marin i-ar fi făcut-o anul trecut amicului său Ciucă Nicolae.

Din capul locului trebuie menționat ca propunerea este inutilă pentru pensiile speciale care sunt deja calculate dual. Doar pensiile militare sunt calculate numai procentual… dintr-o baza de calcul.

Asa cum am mai menționat deseori pe blog, demersul s-ar putea materializa printr-o simplă modificare a art. 122 din Legea 223/2015 cu dispoziții care deja se regăsesc în legile de reglemetare a celorlalte pensii speciale.

Art. 122

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de
vârstă din sistemul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice. 

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic
decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Se suportă din bugetul de stat partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice,
precum şi pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a
pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice;

(4) Pensiilor militare în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi li se calculează în termen de 6 luni cuantumul contributiv potrivit legii în vigoare din sistemul public de pensii, în plată rămânând cuantumul mai avantajos comparativ cu cuantumul calculat procentual. Pentru pensiile militare stabilite până la 31 12 2020 se menține suma punctajelor anuale contributive deja calculată în dosarele de pensie de la Casele de Pensii Sectoriale.

De asemenea se va modifica art.31 în sensul că CIBS devine CAS în înțelesul L 263/2010.



Citeste pe larg

 Dintre  deciziile de recalculare din anul 2016, pe care le-am mai analizat pe acest blog, am selectat una pentru a analiza cum a evoluat cuantumul pensiei militare până în prezent și ce cuantum ar avea respectivul militar dacă se păstra calculul contributiv așa cum este el reglementat în anul 2023 de L 263/2010 sau conform viitoarei Legi nr. 127/2019 modificată prin PNRR.

Decizia este extrasă din topicul: https://www.huhurez.com/2020/08/sa-actualizam-o-pensie-in-anul-2017-cum.html

Din capul locului constatăm o mare eroare, pentru că beneficiarului i s-a acordat în plată cuantumul recalculat de 6234(5195 +1039) lei în loc să i se acorde cuantumul contributiv în plată de 6 431 lei. In comparația pentru stabilirea celui mai avantajos cuantum nu avea ce să caute indexarea de 5% din anul 2016. Nu avem niciun indiciu că și cuantumul contributiv comparat este indexat cu 5%.

Indexarea de 5% aferentă anului 2016 trebuia adăugată la cuantumul contributiv în plată la 31 12 2015, mai mare.(pare a fi o eroare de soft, care se poate repeta la toate recalculările în care cuantumul pensiei în plată la 31 12 2015 este doar cu puțin mai mare decât cel recalculat. Softul a fost programat să calculeze și indexarea de 5% și apoi să compare cu cuantumul în plată la 31 12 2015)

Pentru a afla punctajul contributiv pe care beneficiarul l-a avut la 31 12 2015, stabilim cuantumul avut fără sporul OMM de 20% și  împărțim la valoarea unui punct de pensie din anul 2015.

x +20x/100=6 431

120x =643100

x=5 359 lei cuantumul contributiv brut, fără spor OMM

PMA = 5359: 830,2(valoarea unui punct de pensie in anul 2015) =6,45507 puncte de pensie.

Dacă nu apărea Lege nr.  223/2015, omul ar fi avut in anul 2023 o pensie brută de :

6, 45507 x 1 785 lei=11 522 lei

11 522 x20%(spor OMM)=13 826 lei

Suma punctajelor anuale este de 6,45507 x 20(stagiul complet de cotizare)=129, 1 

PMA calculat  conform dispozițiilor prezente din L 263/2010 cu stagiu complet de cotizare de 35 ani.

129,1: 35=3,68857

Pensie contributivă calculată în anul 2023 potrivit dispozițiilor în vigoare ale Legii nr. 263/2010

3,68857 x 1 785 lei =6 584

6 584 +20%(spor OMM)=7 901 lei

Să calculăm ce pensie militară are în plată în prezent, pornind de la. valoarea rămasă în plată din 2016, indexată cu 5%.

In anul 2017–»6546 +5,25 =6 890 lei. Potrivit calculului inventat de CPS a MApN, actualizarea din 2017 nu a avut niciun efect.

In anul 2018–» 6 890 lei, indexare 0.

In anul 2019–»6 890  + 1,3% = 6. 980 lei

Im anul 2020 –»6980 +4,6%=7 302 lei

In anul 2021–» 7302.  Nu s-au indexat

In anul 2022–» 7302 +2,6%=7 492 lei

In anul 2023–» 7492 + 5,1%=7 875 lei: După indexarea suplimentară cu 2,6% cuantumul brut al pensiei militare în plată la 01 01 2023 este de 7 875 + 2,6%=8 080 lei

Dacă în 2016 ar fi rămas în plată cuantumul contributiv, cum  era corect, de 6431 lei, pensia brută în plată a pensionarului ar fi în anul 2023, după indexările din anii 2015-2023,  de 8 481 lei. 

O primă constatare este că, în anul 2023, cuantumul rămas în plată după recalcularea din anul 2016, potrivit L 223/2015, indiferent că este calculat procentual sau contributiv și indexat în anii 2016-20123, este aproximativ egal cu cuantumul calculat  contributiv, potrivit dispozițiilor din L 263/2010, valabile în anul 2023.

Putem evalua și ce pensie contributivă ar avea beneficiarl potrivit viitoarei L127/2019 modificată prin PNRR, dacă valoarea punctului de referință este 59,5 , corespunzătoare unui stagiu mediu complet de 30 ani.

Suma punctajelor anuale de 129,1 x 59,5=7681 lei

7 681 +20% (spor OMM)=9 217 lei

Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg