By:
On:
In: Actualitate, Eveniment, Politica

Prezent la întâlnirea staff-ului PNL Giurgiu cu o serie de primari din județ ce au decis să se alăture echipa liberale, giurgiuvene, Deputatul Alexandru Andrei a comentat pe scurt evenimentul, într-o postare pe facebook: „Astăzi (vineri 22 martie, 2024), patru primari ai unor comune din județ au ales să se alăture, oficial, echipe liberale giurgiuvene. […]

Articolul Deputatul Alexandru Andrei: „Decizia celor patru primari de a se alătura PNL Giurgiu, este confirmarea muncii depuse de echipa PNL în cei 4 ani trecuți de la precedentele alegeri…!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, anunt public, prundu, Top
OUAI Prundu-Mislea, titular al proiectului „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații aferente plotului SAM V, comuna Isvoarele și comuna Gostinari, județul Giurgiu ”, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM Giurgiu, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, de nesolicitare a evaluării impactului asupra mediului, de nesolicitare a […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Administratie, anunt mediu, comuna Prundu.O.U.A.I. Prundu Gostinari
O.U.A.I. Prundu Gostinari, titular al proiectului „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații aferente plotului SPP2, comuna Prundu și comuna Gostinari, județul Giurgiu”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către A.P.M. Giurgiu, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, de nesolicitare a evaluării impactului asupra mediului, nesolicitare a evaluării adecvate […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Politica

Marcel Ciolacu și-a chemat liderii de filiale, marți dimineață, la sediul central. Dorind  să afle părerea colegilor, înainte de a lua o decizie privind vreuna dintre variantele puse pe masă de comasare a alegerilor sau ideea de comasare în sine. Consiliul Național al PSD, unde se vor valida deciziile,  a fost programat pentru astăzi, 31 […]

Articolul Declarația lui Marian Mina despre decizia PNL , de comasare a alegerilor electorale apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Administratie, anunt public, Greaca-Baranga
O.U.A.I. Greaca-Baranga cu sediul în com. Prundu, str. Principală, nr. 9, jud. Giurgiu, titular al proiectului ” Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii aferente ploturilor SPP3, SAM VI şi SAM VII, O.U.A.I. Greaca-Baranga” anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM Giurgiu, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Preşedintele Klaus Iohannis  a semnat, decizia de pensionare a unui judecător de la Tribunalul Giurgiu. Preşedintele  României a semnat, vineri, decretele de eliberare din funcţie a mai multor magistraţi,  printre care  și a  magistratului Ion Nicula, de la Tribunalul Giurgiu – judecător cu grad profesional de Curte de Apel la Tribunalul Giurgiu. Îi dorim judecătorului […]

Articolul Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, decizia  de pensionare a încă unui judecător de la Tribunalul Giurgiu. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Mario Iorgulescu, fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, a fost condamnat la 13 ani şi opt luni de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, iar decizia este definitivă.  El  a fost găsit vinovat în cazul accidentului mortal pe care l-a provocat în anul 2019, în timp ce conducea băut, drogat și cu viteză. Șoferul pe care […]

Articolul Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, a fost condamnat la 13 ani şi opt luni de închisoare. Decizia este definitivă! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017

 Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a acordat un interviu pentru Juridice.ro, în care răspunde celor două mari întrebări. El arată că judecătorii Curții Constituționale nu se pot recuza, indiferent de cauza pe care o judecă și a precizat că CCR a fost sesizată doar cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, obiecția de neconstituționalitate fiind limitată.

Redăm parțial interviul acordat de Marian Enache:

Alina Matei: Domnule președinte, s-a vehiculat ideea unui posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat judecătorii CCR atunci când au soluționat obiecția de neconstituționalitate privind pensiile de serviciu, din moment ce majoritatea lor sunt beneficiari ai acestei categorii de pensii…

Marian Enache: Este o chestiune strict procedurală a activității CCR. Conform art. 55 din Legea nr.47/1992, judecătorii CCR nu pot fi recuzați. Aceștia sunt obligați să participe la ședințele de judecată, neavând posibilitatea procedurală de a se abține de la participarea la ședință și la vot.

Prin urmare, această chestiune care a apărut în mediul public, respectiv că judecătorii CCR ar fi fost în conflict de interese, este una care nu are niciun temei în Constituție/lege.

Alina Matei: Tot în spațiul public s-a mai discutat că instanța constituțională s-ar fi pronunțat numai cu privire la pensiile de serviciu din sistemul justiției și că ar fi evitat să se pronunțe cu privire la pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale…

Marian Enache: Trebuie să subliniez faptul că, potrivit jurisprudenței sale, CCR se pronunță numai în limitele sesizării, aspect subliniat în paragraful 86 al deciziei. Potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituție, ÎCCJ a sesizat instanța constituțională numai cu privire la reglementările legii referitoare la pensiile de serviciu din domeniul justiției, nu și cu privire la pensiile de serviciu ale celorlalte categorii socioprofesionale vizate prin legea menționată (personalul Curții de Conturi, corpul diplomatic şi consular, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarii publici parlamentari sau militarii). CCR nu putea să se pronunțe cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu al acestora din urmă, întrucât nu se poate învesti din oficiu cu examinarea constituționalității unor dispoziții legale care nu formează obiectul sesizării formulate în cauza dedusă controlului de constituționalitate. De aceea, este obligatoriu ca instanța constituțională să se pronunțe numai în raport cu criticile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Prin urmare, nu se poate susține ideea că CCR ar fi privilegiat personalul din sistemul justiției, din moment ce cu privire la celelalte categorii de personal nu a existat o sesizare concretă care să o învestească.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Educaţie

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Educaţiei, Sorin Ion, a declarat,  că elevii nu vor fi testaţi ”în masă”,  în şcoli, pentru consumul de droguri. El spune că cea care va face acest lucru va fi o comisie, care va decide dacă un elev va fi testat sau nu, însă cu acordul părinţilor acestuia sau […]

Articolul Elevii vor fi testați pentru consumul de droguri cu acordul părinților, la decizia unei comisii… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: cjue, pensii speciale, PNRR, referendum
-Data de 28 august, cand ministrul muncii se duce la Bruxelles,  este considerata <i><a><b>”Ziua Z”</b></a></i> pentru pensiile din Romania, atat cele speciale cat si cele  speciale.
-Tot mai mult se face auzit strigatul ca pensiile militare stabilite inainte de 2010 sunt pe jumatatea celor stabilite după 2017. In materialul de mai jos problema este ridicata de un lider civil al pensionarilor  cat si de catre un parlamentar PSD.
-Daca Guvernul nu poate face nimic pentru desfiintarea pensiilor speciale este indemnat presedintele sa declanseze un referendum cu 2 intrebari:
1.Sunteti de acord cu existenta pensiilor speciale in Romania?
2.Sunteti de acord ca toate pensiile din Romania sa fie calculate contributiv?
– Potrivit Constitutiei, politicile vizand fiscalitatea, salarizarea si pensiile sunt de competenta Guvernului, si sunt puse in lege de Parlament, nu de CCR.(citat din fostul ministru de Finante, Ialomiteanu)
-Se  cere  Guvernului sa atace la CJUE( Curtea de Justitie a Uniunii Europene) deciziile CCR prin care judecatorii CCR se pronunta in legatura cu cuantumul propriilor pensii de serviciu.
Mai multe, in materialul video de mai jos.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, pensii speciale
Ca sa declare neconstitutionala recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, CCR a extins in Decizia 467/2023 consideratiile sale la toate pensiile de serviciu, cu toate ca legea nu  avea asemenea dispozitii si nici ICCJ nu formulase excepții decat pentru pensiile magistratilor. 

Olanesti

Inca din anul 2000 CCR a inceput sa-si foloseasca prerogativele pentru a stabili un regim privilegiat pentru pensiile de serviciu ale magistratilor. Regimul privilegiat foloseste si judecatorilor CCR, asimilati magistratilor prin Statut.
– prin Decizia nr. 20/2000 CCR a stabilit ca este neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati prin Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, pe considerentul ca magistratii ar fi discriminati fata de militari, care isi pastrau pensiile de serviciu. 
– prin Decizia nr.  873/2010, CCR a stabilit ca este constitutional  ca pensiile de serviciu, mai putin cele ale magistratilor, sa fie  recalculate exclusiv potrivit sistemului contributiv, recalculare echivalenta cu desfiintarea lor ca pensii distincte de pensiile din sistemul public de pensii,  si ca drepturi castigate ar fi doar prestatiile incasate  pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.
Citat din decizie, cap I, alin 4:
„Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare”.
Atat in decizia 20/2000 cat si in decizai 873/2010, CCR statueaza ca ar fi neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati, nu reglementari care prevad  recalcularea sau ajustarea cuantumului lor, prerogative care tin de competenta  Legiuitorului. Salariile si pensiile magistratilor sunt reglementate prin lege, nu direct de Constitutie.
Daca magistratii se prevaleaza de cateva articole din Constituție, pentru a forta un statut privilegiat al lor fata de alte categorii sociale in privinta salarizarii si pensiilor, de ce nu s-ar prevala si militarii fortelor armate de statutul acordat de art. 118 din Constitutie, respectiv de rolul de garant al democratiei constitutionale?
Nu vi se pare ca rolul constitutional atribuit de Constitutie fortelor armate este mai puternic decat rolul cu care magistrații se impun sfidător in fata celorlalte 2 puteri ale statului – de la mucalitul Ion Predescu incoace?


„Art. 118 – Forţele armate

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.”

Incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente in stabilirea constitutionalitatii reglementarilor elaborate de puterea legislativa nu reprezinta o batjocura la adresa democratiei constitutionale?


In Decizia nr 900/2020, CCR a plusat, stabilind ca drepturi de pensie garantate ar fi intreaga componenta contributiva a pensiilor de serviciu, indiferent daca prestatiile ar fi fost platite sau nu. Altfel spus, noua lege nu poate micsora  componenta contributiva a pensiei de serviciu.
Din paragraful 104 al Deciziei 900/2020 
„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept
câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.”
Paragraful 116
„116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale,
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că 
(i) pensiile speciale nu
reprezintă un privilegiu, 
(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se
acordă, (
iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice
eliminarea lor, 
(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine 
(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.”

Prin decizia nr. 467/2023,  CCR a revizuit considerentele de mai sus in privinta neretroactivitatii recalcularii pensiilor de serviciu si a dreptului din pensie garantat.
Daca prin deciziile anterioare stabilise ca doar prestatiile platite potrivit legii anterioare sau componenta contributiva a pensiilor de serviciu sunt drepturi garantate, prin Decizia nr. 467/ 2023 CCR a respins reforma pensiilor de serviciu  votata de Parlament, hotarand discretionar ca intregul cuantum al pensiei de serviciu, inclusiv suplimentul necontributiv, stabilit prin legea anterioara, este un drept garantat  si micsorarea lui ar reprezenta o incalcare a art. 15 din Constitutie privind neretroactivitatea.
In paragrafele 144 si 145, ale capitolului 2.6 din drecizie, CCR recunoaste ca a reconsiderat jurisprudenta anterioara si isi motiveaza revizuirea prin constructii juridice subiesctive si discutabile.
Citate din Decizia 467/2023
„144. Din cele de mai sus rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul
neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb,
prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei
concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu
excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată
prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că,
la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea
Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost
contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine,
poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție. 
145. Generalizarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale cu privire la situațiile care
sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există
o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale
(Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30
mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa
elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o
garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte
construcții juridice.”
Cum  modificarile aduse de legea supusa controlului constitutionalitatii respecta jurispudenta Curtii Constitutionale, valabila pana la data emiterii legii, in privinta constitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu, este dreptul Parlamentului sa ceara socoteala CCR pentru Decizia 467/2023 prin care a revizuit propriile decizii privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu in plata.
Curtea Constitutionala a incalcat grav ordinea constitutionala, blocand atributul suveran al Parlamentului de a legifera  in domeniul reformei pensiilor de serviciu, in concordanta cu Programul PNRR asumat de Romania in fata Comisiei Europene pentu a accesa cateva miliarde de Euro.
Isi asuma CCR riscul ca Romania sa piarda acele miliarde de Euro?



 

Citeste pe larg