By:
On:
In: Administratie
Joia aceasta, nivelul redus al aversiunii față de risc a asigurat o evoluție stabilă monedei naționale, care nu a necesitat intervenții din partea băncii centrale. Situația se poate complica în cazul în care PSD va decide să treacă în opoziție, în condițiile în care robinetul cu bani al statului s-a defectat iar primarii și șefii de consilii județene nu mai au acces atât de ușor la sumele cu care erau obșnuiți. Declarația făcută Ilie Bolojan că nu va demisiona de la șefia guvernului, ar putea să aducă un Executiv fără o susținere majoră în Parlament, ceea ce va încetini și mai mult procesele de reformă ale statului, care au fost blocate într-o mare măsură de PSD încă de anul trecut. Dezordinea politică locală se suprapune peste criza creată de războiul din Golful Persic. Conflictul a pus FMI în poziția de a reduce estimările privind creșterea economică mondială din acest an de la 3,3%, înaintea războiului, la 3,1%, valori mai mici decât expansiunea din 2025 care a fost de 3,4%. În ceea ce privește țara noastră, ultimele estimări pentru 2026 ale FMI indică o creștere a PIB de până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie trecut, dar și o inflație anuală de 4,4%, majorată de la 3,8%, valoare anticipată în ianuarie. În așteptarea deciziei PSD, cursul euro a crescut modest de la 5,0914 la 5,0918 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 5,09 – 5,095 lei. Menținerea euro sub pragul de 5,10 lei, poate fi pusă și pe seama reducerea deficitului de cont curent în primele două luni ale acestui an la 3,1 miliarde euro, mai jos cu jumătate de milion de euro comparativ perioada similară din 2025. În schimb, datoria externă totală a României a urcat în perioada menționată, conform datelor BNR, la aproape 230 miliarde euro. Finanțele au reușit joi să se împrumute din nou din piața locală, după eșecurile repetate de luna trecută. Trezoreria a atras din piața locală 300 milioane lei la un randament mediu anual de 6,81%, cu scadența în iulie 2033. Valoarea programată a emisiunii a fost de 300 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 507,1 milioane lei. În piața monetară nu s-au observat mișcări, în condițiile în care volumul tranzacțiilor zilnice a coborât sub media înregistrată luna trecută. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Euro fluctua în culoarul 1,1772 – 1,1824 dolari iar media monedei americane a crescut marginal de la 5,3224 la 5,3226 lei. Cursul francului elvețian s-a retras de la 5,5284 la 5,5172 lei iar cel al lirei sterline de la  5,8576 la 5,8523 lei. Monedele din regiune se depreciau ușor, la 4,2411 zloți/euro, respectiv 364,69 forinți/euro. Prețul gramului de aur a urcat de la 666,3095 la 668,6095 lei, iar metalul galben fluctua între 4.790 și 4.839 dolari. Bitcoin a profitat de deprecierea monedei americane și a urcat la 74.298 – 75.267 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.330 – 2.369 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Recalculare pt stagii ulterioare
 

Ordinul comun, cunoscut de noi ca M25/2016

Pe lânga recalcularea pensiilor militare in plată la data de 31 12  2010, potrivit Legii 119/2010, au fost si situații in care fosti militari care nu indepliniseră la trecerea in rezerva condițiile pentru pensie militară de serviciu sau invaliditate. Ei au continuat sa munceasca  si  si-au deschis drepturile de pensie in perioada 2011-2015 in baza Legii 263/2010. Pentru deschiderea drepturilor de pensie dar si pentru calculul cuantumului ei, Casele Teritoriale au utilizat si stagiile de serviciu in armata, desigur, in cele mai multe cazuri,  pe cele mai mici de 15 ani, pentru ca nu mai exista o lege a pensiilor militare.

In aceeasi perioada cuprinsa intre 01 01 2011 si 31 12 2015, cei care avusesera o decizie de pensie militara si au intrat sub incidenta Legii nr. 119/2010, au avut posibilitatea ca la decizia de  recalculare in sistemul public de pensii să adauge, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010,  noi stagii civile lucrate ulterior pensionarii si nu putuseră sa le valorifice potrivit legislatiei anterioare.

Au mai fost și incă mai sunt pensionari militari care potrivit legislației anterioare anului 2011, și-au deschis dosare de pensie la casele teritoriale pentru stagiile lucrate dupa pensionare. Acele dosare au rămas in plată  la casele teritoriale și după anul 2011. Nu au fost conexate cu noile dosarele de pensie civilă pentru militari, pensii recalculate potrivit Legii nr. 119/2010. Aceasta categorie de pensionari a avut posibilitatea ca noile stagii lucrate după pensionare să le adauge la  dosarele de la casele teritoriale, scapând de interpretarea eronată a L 223/2010, art. 109, prin Ordinul M25/2016, potrivit căruia și stagiile civile au fost utilizate pentru recalcularea pensiilor militare, deși, de principiu, noua lege a pensiilor militare interzicea utilizarea stagiilor civile in calculul cuantumului pensiei militare.

După reapariția legii pensiilor militare și recalcularea pensiilor pentru  militari in sistemul pensiilor militare  s-a pus problema reglementarii regimului juridic al stagiilor militare utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari in perioada anilor 2011-2015 si al stagiilor civile utilizate pentru calculul cuantumului pensiilor civile pentru militari.

Pentru perioada de tranzitie de la pensiile civile pentru militari la pensiile militare recalculate in baza Legii nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut două modalitțti de recalculare:

-art. 109 in care a prevăzut cum se recalculează fostele pensii militare stabilite inainte de 31 12 2020, recalculate potrivit Legii nr. 119/2010, revizuite potrivit OUG nr. 1/2011, plătite in baza Legii nr. 241/2012, stabilite potrivit Legii nr. 80/1995. Toate aceste  pensii devenite civile urmau să fie recalculate din nou in anul 2016 in pensii militare in baza vechimilor  și bazelor de calcul, elemente care nu puteau fi decât  cele existente inainte de  transformarea lor in pensii  civile.

-art 110 care a prevăzut recalcularea drepturilor de pensie pentru militari stabilite in perioada 2011-2015, vechimea utilizată fiind cea din ultima decizie de stabilire a pensiei civile. 

Trebuie reținut că in proiectul de lege al pensiilor militare, elaborat in timpul ministrului Dușa și  promovat in Parlament de Guvernul Ponta, nu era reglementată vreo recalculare a pensiilor in plată ale militarilor. Articolele 109 și 110 au fost adăugate in timpul dezbaterilor parlamentare și redactarea lor a suferit in acuratețe. Formulările nu au mai fost puse de acord cu dispozițiile din corpul legii care interziceau folosirea unor stagii civile, altele decât cele recunoscute in deciziile emise până la 31 12 2010, in calculul cuantumului pensiilor militare. Inadvertența privind recalcularea prin actualizarea la nivelul valorilor elementelor salariale la nivelul de la data trecerii in rezervă a fost reparat prin OUG nr. 56/2017.

„Specialistii” din instituțiile de apărare, din comoditate sau din neștiință, au unificat cele doua articole în stabilirea principiilor de recalculare, adăugând la lege în art. 3 lit a) al Metodologiei de recalculare aprobate prin Ordinul M25/2016:

Ordinul M25/2016

Procedura de recalculare

 Art. 3

Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

In cuprinsul articolelor 109 și 110 nu se vorbește despre cumulul vechimilor civile și militare și nici nu se precizează că recalcularea se aplică uniform tuturor deciziilor emise anterior datei de 01 06 2016, așa cum s-a adăugat la lege in Ordinul M25/2016. 

Recalcularea pensiilor civile ale militarilor, reglementată de articolul 107 din Legea nr. 263/2010, a permis adaugarea unor stagii civile ulterioare pensionări la cuantumul existent, dar acele stagii nu au primit niciodată regimul juridic de vechime in serviciu, astfel incât ele să fie utilizate și la calculul pensiei devenite din nou militară, după 01 01 2016.

Mai jos avem articolele din Legea 223/2015 cu care Art. 3 lit. a) din Ordinul 


  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Nr. 31 din 12 februarie 2016
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
  • Nr. M.25 din 15 februarie 2016
  • MINISTERUL JUSTIŢIEI
  • Nr. 999 din 21 martie 2016
  • SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
  • Nr. 8.148 din 12 februarie 2016
  • SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE
  • Nr. 237 din 16 februarie 2016
  • SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE
  • Nr. 259 din 10 martie 2016
  • SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ
  • Nr. 221 din 17 februarie 2016

    		•

    vine in dezacord: 

    *******************

    Art. 25. –

    (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16–18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    (2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

    (3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

    Art. 26. –

    (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

    (2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).

    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

    Art. 27. –

    Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3–5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

    *****************************

    Cei care au stagii civile ulterioare pensionării integrate in vechimea cumulată a deciziilor de recalculare din anul 2016, potrivit articolului 109 al Legii nr. 223/2015, se pot considera vătămați in drepturile lor prin articolul 3 lit. a) al Ordinului Comun al instituțiilor militare de aplicare a art. 109 și 110, care a instituit  norme comune de recalculare pentru cele două situații diferite, astfel incât a inclus in deciziile de pensie militară stagii civile ulterioare pensionarii, stagii care potrivit Legii nr. 223/2015 nu pot fi utilizate in calculul pensiei militare. 

    Acțiunea este una de contencios administrativ indreptată impotriva emitentului care a semnat ordinul comun, nu impotriva Casei Sectoriale. Dacă pensionarul militar este fost militar al Serviciului de Protecție și Pază va formula actiunea impotriva acestei instituții.

    Am dat mai sus nr. Ordinului Comun corespunzător tuturor instituțiilor militare, tocmai pentru ca posibilii reclamanți să știe impotriva cărei instituții indreapta actiunea.

    Acțiunea poate incepe direct in instanță, fiind vorba de un act normativ, fără plângere prealabilă.

    Competentă să judece o asemenea acțiune este Curte de Apel in a cărei rază are domiciliul reclamantul, potrivit art. 10 alin(1) al Legii nr. 554/2004.

    Obiectul acțiunii este anularea art. 3 lit.a) din Ordinul comun nr……../2016 pentru punerea lui in acord cu ansamblul legii, astfel incât militarii care au lucrat după pensionare și au plătit CAS in sistemul public de pensii să poată valorifica respectivele stagii in sistemul public.

    Sunt militari care au obținut in instanțe hotarâri individuale de extragere a stagiilor civile capturate in deciziile de pensii militare fără să conteste vreo dispoziție a Ordinului Comun de aplicare a Legii nr. 223/2015.

    Avantajul unui eventual succes in contencios administrativ pentru anularea art. 3 lit.a) este că ar avea efecte erga omnes, nu numai pentru reclamant.

    Nu este nevoie să formuleze acțiuni prea multi rezerviști, cum a fost cazul cu OUG 59/2017, ci doar cei care se pricep și pot aduce argumente juridice care să convingă o instanță de nivelul curților de apel.

    Prezentul material este doar orientativ. Cred că sunt rezerviști cu pregătire juridică solidă care pot formula acțiuni in contencios  administrativ mai convingătoare. 



    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Actualitate, Administratie, cod rosu, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Giurgiu, decizii, giurgiuveni, prefectura Giurgiu
    Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Giurgiu a fost convocat la ședință extraordinară la data de 07 octombrie 2025 , în vederea analizării și aprobării Planului de măsuri dispus în contextul atenționării tip Cod roșu de ploi torențiale și însemnate cantitativ emise de meteorologi pentru județul Giurgiu în perioada 07 octombrie a.c, ora 21:00 – […]

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Fără categorie

    A ramas fara ecou un comentariu din urma cu câteva zile despre intentia celor de la MAI de a declansa o ampla actiune de reevaluare medicala a celor cateva mii de politisti, jandarmi, pompieri penitenciaristi care, in baza unor decizii de clasare medicala ca apt limitat in timp de pace, s-au pensionat anticipat partial, dar au continuat sa lucreze, unii chiar in structuri paramilitare in strainatate, in armata de mercenari a infractorului Potra.

    18 dintre acesti mercenari au fost trimisi in judecata zilele trecute pentru actiuni de destabilizare a ordinii constitutionale in perioada recentelor alegeri prezidentiale.

    Astfel de actiuni ar trebui extinse si  la celelalte institutii de aparare, pentru a devoala marea corupție care a lasat fara profesionisti apararea, ordinea publica si siguranta nationala.

    Nu e vorba numai de cei care s-au pensionat fraudulos pentru a se angaja ca mercenari ci și  de zeci de mii de militari care au parasit institutiile de aparare, profitand de lacunele legislative introduse in legea pensiilor militare de insi care au actionat ca un grup infractional organizat, pentru favorizarea celor in activitate si discriminarea vechilor pensionari, lasati cu pensiile neactualizate de 8 ani.

    Oare, cati dintre acesti mercenari din Congo sunt pensionari militari anticipat, cu decizii de clasare de apt limitat?

    Mike Tyson spunea…

    Militarii din MAI pensionați cu „apt limitat”, chemați la reevaluare medicală. Miza: pierderea pensiei

    Ministerul Afacerilor Interne pregătește o amplă acțiune de verificare a situației medicale a cadrelor militare care au ieșit la pensie cu diagnosticul „apt limitat”. Conform surselor oficiale, scopul acestei măsuri este de a identifica eventualele cazuri în care afecțiunile care au dus la pensionare nu mai justifică acordarea pensiei de invaliditate.

    Reevaluare medicală obligatorie

    Comisiile medicale ale MAI urmează să convoace în perioada următoare foștii angajați care, în momentul trecerii în rezervă, au fost declarați „apți limitat”, adică apți pentru anumite activități, dar cu restricții fizice sau psihice. Reevaluarea se va face pe baza documentelor medicale actualizate și a unei examinări clinice complete.

    „Este un proces normal de verificare periodică a stării de sănătate a beneficiarilor de pensii de invaliditate. Dacă starea lor s-a îmbunătățit și nu mai există motive medicale pentru încadrarea ca apt limitat, legislația ne obligă să dispunem încetarea pensiei pe acest motiv”, au explicat surse din MAI.

    Posibilitatea pierderii pensiei

    În urma acestui control, militarii pensionați cu acest statut riscă să își piardă drepturile speciale de pensie dacă nu se mai confirmă problemele medicale care au justificat ieșirea lor din activitate. În cazurile în care afecțiunile persistă sau s-au agravat, pensia va fi menținută.

    Decizia vine în contextul în care, în ultimii ani, opinia publică a criticat numeroase cazuri în care cadrele au fost pensionate la vârste relativ tinere pe baza unor afecțiuni ușoare, beneficiind apoi de pensii considerabile.

    O măsură cu impact major

    Reevaluarea ar putea afecta câteva mii de pensionari din structurile MAI. Procedura este văzută de unii specialiști ca un pas necesar pentru corectarea dezechilibrelor din sistemul de pensii speciale.

    Sindicatele din poliție și alte structuri atrag însă atenția că procesul trebuie să fie unul transparent și corect: „Suntem de acord cu verificările, dar ele trebuie făcute fără abuzuri și pe criterii strict medicale”, au transmis reprezentanții acestora.

    31 iulie 2025 la 20:02 

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Fără categorie

     Mai intai solutia lui Ponta.

    @victorpontaoficial GARANTEZ RESTABILIREA ONOAREI SI DEMNITATII PENTRU MILITARI SI POLITISTI #romaniapeprimulloc ♬ sunet original – VictorPontaOficial

    Raspunsul l-a dat premierul in interviul de miercuri seara la Antena 3.

     „Noi am venit în acea zonă cu o lege de impozitare progresivă. CCR a declarat că acest lucru nu e constituțional, că nu poți să impozitezi anumite pensii altfel de cum impozitezi alte pensii sau alte venituri. Pe fond, Curtea are dreptate. Eu trebuie să pun în aplicare, nu să comentez. În schimb, în PNRR s-a trecut că deciziile CCR se iau în considerare fără discuții în ceea ce privește magistrații. Comisia mi-a zis că am dreptate, dar că e o inechitate, pe care ei nu vor să o accepte și pe care nu ar trebui să o acceptăm nici noi. Și atunci, împreună cu Banca Mondială, cu ministrul Boloș, cu ministrul Muncii, am venit cu două, trei propuneri pe care acum miniștrii le negociază cu Comisia pentru a închide acest lucru. Suma e de vreo 400 de milioane oprită pe acest jalon. Când se face această modificare legislativă suma se deblochează. Avem un termen de șase luni. Cumva, a avut și România dreptate, dar și Comisia. Trebuie să închidem acest capitol”, a mai spus premierul.

    În finalul discuției, prim-ministrul a reiterat că „vom rezolva această problemă, fără să se piardă bani”.

    Eu inteleg ca solutia legislativa pentru a debloca suma de 400 de milioane de euro aferenta jalonului 215 este impozitarea progresiva a tuturor veniturilor din pensii si salarii, asa cum a mai fost pana in anul 2005.
    Voi ce ziceti?

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Fără categorie

    Raspunsul l-a dat premierul in interviul de miercuri seara la Antena 3.

     „Noi am venit în acea zonă cu o lege de impozitare progresivă. CCR a declarat că acest lucru nu e constituțional, că nu poți să impozitezi anumite pensii altfel de cum impozitezi alte pensii sau alte venituri. Pe fond, Curtea are dreptate. Eu trebuie să pun în aplicare, nu să comentez. În schimb, în PNRR s-a trecut că deciziile CCR se iau în considerare fără discuții în ceea ce privește magistrații. Comisia mi-a zis că am dreptate, dar că e o inechitate, pe care ei nu vor să o accepte și pe care nu ar trebui să o acceptăm nici noi. Și atunci, împreună cu Banca Mondială, cu ministrul Boloș, cu ministrul Muncii, am venit cu două, trei propuneri pe care acum miniștrii le negociază cu Comisia pentru a închide acest lucru. Suma e de vreo 400 de milioane oprită pe acest jalon. Când se face această modificare legislativă suma se deblochează. Avem un termen de șase luni. Cumva, a avut și România dreptate, dar și Comisia. Trebuie să închidem acest capitol”, a mai spus premierul.

    În finalul discuției, prim-ministrul a reiterat că „vom rezolva această problemă, fără să se piardă bani”.

    Eu inteleg ca solutia legislativa pentru a debloca suma de 400 de milioane de euro aferenta jalonului 215 este impozitarea progresiva a tuturor veniturilor din pensii si salarii, asa cum a mai fost pana in anul 2005.
    Voi ce ziceti?

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Recalculare pt stagii ulterioare

     


    Calitate parte
    MITROFAN NECULAE Intimat RECLAMANT
    CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE Apelant PARAT


    Şedinţe

    25.09.2024
    Ora estimata: 09:00
    Complet: LA5
    Tip solutie: Sesizare ICCJ
    Solutia pe scurt: Dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru Dezlegarea unei chestiuni de drept. În baza art. 519 C.proc.civ. coroborat cu dispoziţiile OUG nr. 62/2024, sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:     Dacă sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” din cuprinsul dispoziţiilor art.109 alin.1 din Legea nr. 223/2015 se interpretează în sensul că se referă la vechimea în serviciu realizată până la data pensionării (ca urmare a trecerii în rezervă) sau la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă? În baza art.520 alin.2 C.proc.civ., suspendă judecata apelului declarat de apelanta-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, împotriva sentinţei civile nr. 487/09 aprilie 2024 pronunţate de Tribunalul Arad în dosarul nr. 22396/3/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Mitrofan Neculae, până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. Fără cale de atac. Pronunţată azi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
    Document: Încheiere – Suspendare    25.09.2024

    Motivarea Sentintei date de Tribunalul Arad

    Hotarâre nr. 487/2024 din 09.04.2024 pronunțată de Tribunalul Arad, cod RJ 863dgg6gg (https://www.rejust.ro/juris/863dgg6gg)
       
    ECLI:RO:TBARD:2024:016.######
    #######
    TRIBUNALUL #### Operator #########
    Secţia a III-a Contencios administrativ şi fiscal,
    litigii de muncă şi asigurări sociale
    Dosar nr. #####/3/2023

    S-a luat în examinare, în vederea pronunţării, acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul ######## ####### în contradictoriu cu pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale , având ca obiect recalculare pensie.

    SENTINŢA CIVILĂ NR. ###

    Şedinţa publică din data de 09 aprilie 2024

    Procedura fără citarea părţilor.
    Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.157 din Legea nr.263/2010 cu modificările şi completările ulterioare.
    S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, se constată că dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au fost consemnate prin încheierea de şedinţă din data de 26 martie 2024, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru motivele arătate, s-a amânat pronunţarea pentru termenul din 09 aprilie 2024.

    TRIBUNALUL

    ######## că prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă – Conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 24 iulie 202, reclamantul ######## ####### în contradictoriu cu pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a solicitat obligarea pârâtei să emită decizie, prin care să revizuiască drepturile de pensie militară ce i se cuvin, începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare pe care le-a realizat ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii avute la trecerea în rezervă de 31 ani şi baza de calcul avută la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor.

    În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că a fost pensionat la data de 15.05.2002, din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în baza prevederilor art. 53 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare, fiind emisă Decizia nr. ###### din 24.06.2002, de către Serviciul Pensii din cadrul Ministerului de Interne, prin care i-a fost stabilită iniţial, o vechime în serviciu la trecerea în rezervă, de 22 ani, 1 lună şi 20 zile, din care: efectiv militar, 21 ani, 7 luni şi 20 zile, condiţii speciale, 1 an şi 3 luni.
    Ulterior, în baza Deciziei nr.######/13.01.2003, i-a fost recunoscută activitatea ca fiind desfăşurată în condiţii deosebite şi speciale, rezultând o vechime în serviciu la trecerea în rezervă de 26 ani, 7 luni şi 20 zile, din care: efectiv militar, 21 ani, 7 luni şi 20 zile; condiţii deosebite, 16 ani, 4 luni şi 8 zile; condiţii speciale, 2 ani, 4 luni şi 14 zile.
    Întrucât Legea nr.164/2001 privind pensiile militare, a fost abrogată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia sa a fost recalculată potrivit Legii nr. 119/2019 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi revizuită conform O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
    Urmare a revizuirii, #### de Pensii Sectoriale a M.A.I. a emis Decizia nr. ######/26.04.2012, prin care i-a fost menţinut stagiul de vechime la trecerea în rezervă, de 26 ani, 7 luni şi 20 zile, care a fost asimilat ca stagiu de cotizare, respectiv 49,69193 puncte, din care: efectiv militar, 21 ani, 7 luni şi 20 zile; condiţii deosebite, 16 ani, 4 luni şi 8 zile; condiţii speciale, 2 ani, 4 luni şi 14 zile.
    În data de 03.06.2014, i-a fost aprobată cererea de transfer a dosarului de pensionare, de la Ministerul de Interne, la Ministerul Apărării Naţionale, fiind emisă Decizia Casei de Pensii Sectoriale a M. Ap. N. nr. ###### # ##.06.2014, prin care a fost stabilită vechimea la trecerea în rezervă, de 26 ani, 10 luni şi 29 zile din care: efectiv militar, 21 ani, 7 luni şi 20 zile; condiţii deosebite, 4 ani, 1 lună şi 2 zile, – condiţii speciale, 1 an , 2 luni şi 7 zile.
    Cu aceeaşi dată, 03.06.2014, #### de Pensii Sectoriale a M.Ap.N.,a emis Decizia de revizuire a pensiei nr. 10053/02.06.2014, în baza O.U.G. nr. 1/2011, prin care i-a fost menţinută vechimea la trecerea în rezervă, de 26 ani, 10 luni şi 29 zile, fiind asimilat ca stagiu de cotizare, respectiv 49,69194 puncte, din care: efectiv militar, 21 ani, 7 luni şi 20 zile; condiţii deosebite, 16 ani, 4 luni şi 8 zile; condiţii speciale, 2 ani, 4 luni şi 14 zile.
    A specificat reclamantul că, după trecerea în rezervă cu drept la pensie şi încetarea raporturilor de serviciu, cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (15.05.2002), a fost încadrat prin concurs, funcţionar public la Parchetul de pe lângă Tribunalul ####, începând cu data de 06.09.2004 şi în prezent, fiind asigurat în mod obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul de pensii publice.
    .::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
    Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
    Prin Decizia nr. ###### din 24.06.2002 emisă de Serviciul pensii din cadrul Ministerului de Interne reclamantul a fost înscris la pensie militară de stat în temeiul Legii nr. 164/200 privind pensiile militare de stat, începând cu data de 01.06.2002, fiindu-i stabilită o vechime efectivă ca militar de 21 de ani, 7 luni și 20 de zile, dintre care 1 an și 3 uni în condiții speciale.
    Ulterior, prin Decizia nr. ###### din 13.01.2003, emisă de Serviciul pensii din cadrul Ministerului de Interne s-a stabilit faptul că din vechimea efectivă ca militar de 21 de ani, 7 luni și 20 de zile, reclamantul a desfășurat activitate în condiții speciale 2 ani, 4 luni și 14 zile și în condiții deosebite 16 ani, 4 luni și 8 zile.
    …………………………………..
    #### pârâta a susţinut că legiuitorul a dispus ca recalcularea să se efectueze în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie emisă anterior recalculării și nu în raport cu vechimea de militar din această decizie, fapt ce a presupus preluarea, în integralitate, a vechimii din decizia de pensionare precedentă, atât cea realizată în sistemul public de pensii, cât și ce recunoscută ca vechime în serviciu, şi că această vechime cumulată rezultată a contribuit Ia stabilire procentului final în funcție de care s-a determinat cuantumul pensiei, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 223/2015, se observă că prin Decizia de recalculare nr. 105300/1 din 28.09.2016 s-a valorificat vechimea efectivă realizată doar ca militar de 31 de ani, 7 luni și 21 de zile și cuantumul soldelor lunare brute reflectat în Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate în perioada noiembrie 2001 – aprilie 2002.
    Din economia dispoziţiilor art.28 şi 29 din Legea nr.223/2015 reiese că stagiul de cotizare realizat în sistemul public nu influenţează baza de calcul a pensiei.
    De asemenea, reclamantul nu se află în situaţiile de excepţie prevăzute la art.29 din Legea nr.223/2015, în care pentru înscrierea la pensie este necesară îndeplinirea condiţiei de vechime cumulată, reclamantul fiind deja beneficiarul unei pensii de serviciu.
    Dispoziţiile art. 109 din legea nr.223/2015 se referă la datele din dosarul de pensie şi care vizează perioada în care a fost desfăşurată activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special sau în sistemul public până la data trecerii în rezervă, întrucât perioada ulterioară nu mai prezintă relevanţă pentru determinarea pensiei militare, aceasta putând fi valorificată numai în sistemul public de pensii.
    Se mai reţine că prin Ordinul nr. 31/M.##/999/8148/237/###/221/2016 au fost aprobate procedurile de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat. Prin art.3 din Anexa 1 la ordin sunt enumerate elementele pe baza cărora se recalculează pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, printre care şi vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016.
    Sintagma ,,după caz’’ din art.3 coroborat cu faptul că prin art. 109 alin.1 din Legea nr.223/2015 se impune ca recalcularea pensiilor militare să se facă ,, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, conduce la concluzia că nu în toate situaţiile, în vederea recalculării pensiilor militare se va ţine seama de vechimea cumulată, ci doar atunci când aceasta este necesară pentru obţinerea unei pensii.
    În considerarea celor ce preced şi în temeiul art.65 din Legea nr.223/2015, pârâta va fi obligată să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii de 31 ani și baza de calcul avute la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor.
    Referitor la capătul de cerere constând în indexarea cuantumului pensiei revizuite cu rata inflației stabilită prin reglementări anuale, începând cu data de 01.01.2016 până la data pronunțării hotărârii judecătorești și în continuare potrivit legii, s-a constatat că instanţa a fost sesizată cu o cerere în acest sens după primul termen de judecată stabilit în cauză, situaţie în care, ţinând seama şi de opoziţia manifestată expres de pârâtă la această modificare, în temeiul art.204 Cod procedură civilă intervine sancţiunea decăderii şi capătul de cerere astfel formulat va fi respins ca tardiv.
    În temeiul art. 9 şi 453 Cod procedură civilă, se va lua act că părţile au solicitat cheltuieli de judecată.

    PENTRU ACESTE MOTIVE,
    ÎN NUMELE LEGII,
    H O T Ă R Ă Ş T E:

    Admite în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul ######## ####### – CNP ############# domiciliat în loc. ####, #### ######## #####/14, jud. #### împotriva pârâtei #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale cu sediul în București, Drumul Taberei nr.7-9, sector 6 și în consecință:
    Obligă pârâta să emită decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenită reclamantului, începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii avute la trecerea în rezervă de 31 ani și baza de calcul avută la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor.
    Respinge în rest acţiunea.
    Fără cheltuieli de judecată.
    Cu drept de apel, prin depunerea cererii de apel la Tribunalul #### în termen de 30 de zile de la comunicare.
    Pronunţată la data de 09.04.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

    Preşedinte

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: Administrație locală, cj
    Președintele Consiliului Județean Giurgiu, Dumitru Beianu, a mers astăzi, împreună cu directorul DGASPC Giurgiu la Centrul pentru Persoane Vârstnice Mironești pentru a verifica dacă angajații unității au început să pună în aplicare măsurile dispuse ieri, după ce inspectorii ANPC au decis închiderea unor pavilioane – anunță, într-o postae pe pagina oficială, reprezentanții CJ Giurgiu. Se …

    Citeste pe larg

    By:
    On:
    In: reflectoruldesud.ro

    În primul rând, liderii G20 au reconfirmat angajamentul față de Acordul de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. Este un angajament solid și important înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, care se desfășoară în perioadaCiteste pe larg