dobanzi

România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar. Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști. Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei. Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa. Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie. Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie. Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.