By:
On:
In: Economic
Vineri, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, care va trebui să ia o decizie dificilă, în condițiile în care inflația a crescut în aprilie la 10,7% iar PIB-ul României a pierdut în primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Majoritatea analiștilor anticipează menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% iar a celei pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare la 5,5%, valori stabilit în august 2024. O astfel de măsură va avea drept scop stimularea creditării economiei pentru a stimula îndepărtarea de zona recesiunii. Pe de altă parte, depozitele populației și companiilor vor continua să fie remunerate cu dobânzi real negative. Astfel, România va rămâne lider european în privința ratei de referință, după ce în Ungaria ea a fost redusă în februarie de la 6,5% la 6,25%. Pe de altă parte, un membru al consiliului băncii centrale poloneze a afirmat că nu anticipează o reducere a dobânzii, care se situează la 4% din ianuarie, ci așteaptă o creștere în cursul acestui an. Pe acest fond, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%. Miercuri, Trezoreria s-a împrumutat cu circa 781 milioane euro la o dobândă medie anuală de 3,64%, prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni scadente în 2028, ce a avut o valoare programată de 200 milioane dolari. Precedenta licitație în euro a fost organizată în ianuarie, când au fost atrase 400 milioane euro. În piața valutară, cursul euro a scăzut modest de la 5,2056 la 5,2052 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,201 – 5,21 lei, valori apropiate de cele de miercuri. Volatilitatea euro s-a îngustat la 1,17 – 1,1721 dolari, investitorii fiind atenți la întâlnirea dintre președintele Chinei și cel Statelor Unite care se desfășoară la Beijing, astfel că media monedei americane a coborât marginal de la 4,4479 la 4,4455 lei. Piața va urmări și schimbarea conducerii Rezervei Federale, în condițiile în care Jerome Powell își va încheia vineri mandatul de președinte care va fi preluat de Kevin Warsh, candidatul propus de Donald Trump. Următoarea ședință de politică monetară se va desfășura la jumătatea lui iunie, într-un moment în care inflația anuală din SUA a crescut în aprilie la 3,8%, față de ținta de 2% a Fed. Media lirei sterline a scăzut modest de la 6,01 la 6,0089 lei, în ciuda faptului că premierul britanic Keir Starmer se confruntă cu mari probleme politice după recentele rezultate negative ale alegerilor locale. Cursul francului elvețian a crescut marginal de la 5,6851 la 5,6863 lei. Prețul gramului de aur a urcat modest de la 671,7109 lei la 671,7496 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.676 și 4.709 dolari/uncie. Monedele din regiune au recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente. Media celei poloneze s-a apreciat la 4,2401 zloți/euro iar a celei maghiare la 357,97 forinți/euro. Bitcoin a coborât la 78.972 – 79.932 dolari iar ethereum la 2.238 – 2.273 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 14 august 2025, a fost publică o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Decizia nr. 220 din 16 iunie 2025 referitoare la restituirea CASS retinut.

Discuția a pleacat de la Decizia Curții Constituționale nr. 650/2022, care a declarat neconstituționale anumite prevederi din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 130/2021, referitoare la reținerea CASS din pensii prin ordonanta de urgenta. Ca urmare, prin OUG nr. 4/2023, s-a stabilit procedura de restituire eșalonată a acestor sume reținute din pensii în perioada 1 ianuarie 2022 – 27 decembrie 2022.

Problema a apărut deoarece OUG nr. 4/2023 nu a prevăzut expres dacă sumele restituite ar trebui și indexate cu indicele de inflație sau dacă ar trebui plătite dobânzi legale pentru perioada în care banii au fost reținuți nejustificat. Această lacună a generat numeroase procese în instanțe, pensionarii solicitând aceste drepturi accesorii.

Întrebările adresate ÎCCJ

Curtea de Apel București a sesizat ÎCCJ cu două întrebări esențiale:

  • Dacă pentru sumele reprezentând CASS restituite este datorată contravaloarea inflației și pentru ce interval de timp.
  • Dacă pentru aceste sume este datorată dobândă legală (moratorie sau penalizatoare) și pentru ce interval de timp.

Poziția Înaltei Curți: de ce a fost respinsă sesizarea?

ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă, argumentând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. Iată principalele motive:

Nu este o „chestiune de drept dificilă”

Înalta Curte a subliniat că mecanismul hotărârii prealabile este destinat să clarifice „chestiuni dificile de drept”, adică interpretări ale unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii, care ar putea genera incertitudine în securitatea raporturilor juridice. În acest caz, ÎCCJ a constatat că jurisprudența instanțelor naționale (curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași și Pitești) este „cvasiunitară”, majoritatea instanțelor acordând deja actualizarea cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare. Prin urmare, nu ar exista o „dificultate” reală sau o lipsă de unitate în interpretare care să necesite intervenția instanței supreme.

Nu se substituie judecătorului de fond

ÎCCJ a reiterat că rolul său nu este să se substituie funcției jurisdicționale a judecătorului de fond, care trebuie să interpreteze și să aplice legea în fiecare caz concret. A da o dezlegare de principiu în această situație ar însemna, practic, soluționarea pe fond a litigiului, ceea ce nu este scopul procedurii hotărârii prealabile.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar. Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști. Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei. Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa. Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie. Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie. Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea datoriilor guvernamentale la nivel mondial a ridicat în ultima vreme costurile împrumuturilor. Cel mai recent exemplu major este cel al Marii Britanie care a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998. În aceste condiții, România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piața internă sau externă pentru a se împrumuta. Agențiile de rating pot să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut perspectiva de la stabil la negativ. Deciziile acestora sunt influențate, în principal, de situația politică locală. Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei. Joi, au avut loc primele licitații de titluri de stat din această lună. Finanțele au atras 985 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Scadența emisiunii este ianuarie 2026 iar statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,09%, valoare care depășește consistent rata de referință a BNR care este de 6,50%. Statul s-a împrumutat, de asemenea, cu 303,5 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Trezoreria a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39% până la scadența din aprilie 2029. Reglarea nivelului de lichiditatea din piața monetară a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR, la valorile stabilite miercuri. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Creșterea ofertei de valută de la începutul acestui an, atât comercială cât și din partea statului, a permis aprecierea monedei naționale. Cursul euro a scăzut joi la 4,9736 lei, față de 4,9741 lei la sfârșitul lui 2024, iar cotațiile au coborât la 4,972 – 4,974 lei. Înainte de declarațiile așteptate din partea oficialilor Rezervei Federale, euro se tranzacționa în culoarul 1,0284 – 1,0324 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Media monedei americane a urcat de la 4,8217 la 4,8269 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,2922 lei. În schimb, cel al lirei sterline a scăzut de la 6,0012 lei la 5,9269 lei, urmare a incertitudinilor referitoare la datoria publică a Regatului Unit. Prețul gramului de aur a crescut de la 411,42 la 414,0962 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.655,40 – 2.676,80 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 413,80 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2794 zloți/euro. Bitcoin a scăzut 91.811 – 95.318 dolari iar ethereum la 3.211 – 3.355 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg