Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Leul a avut la nivel săptămânal o evoluție descendentă față de principalele valute, însă s-a manifestat o tendință de contracție a indicilor ROBOR, care se apropie astfel de pragul de 6,50%, echivalentul dobânzii de politică monetară a BNR. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,54 la 6,52%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, când indicele se situa la 6,47%, în momentul începerii unui ciclu de creștere rapidă, după primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, BNR a fost nevoită să absoarbă leii din piață și să vândă peste 8 miliarde de euro. Tot la sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,68 la 6,67%, față de 6,53% în data de 7 mai. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,85%, față de 6,58% în 7 mai. Revenirea aversiunii față de risc în piețele financiare a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului. Cursul monedei unice a fluctuat între 5,0753 și 5,0784 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,0772 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,076 – 5,082 lei. Seara, după închiderea pieței locale, cotațiile au atins un vârf de 5,086 lei/euro. Joi, Trezoreria a redeschis o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2028 și a atras 357,5 milioane lei la un randament mediu anual de 7,38%, sumă suplimentată vineri cu alte 60 milioane lei la aceeași dobândă. În aceeași zi, Finanțele au profitat de volumul mare de oferte de cumpărare de peste 2,2 miliarde lei, și s-au împrumutat cu 841,5 miliarde lei, cu scadența în aprilie 2025, la o dobândă de 7,29%, sumă pe care a completat-o vineri cu încă 60 milioane lei. Euro a atins marți un maxim de 1,1820 dolari și un minim de 1,1650 dolari, joi seară, tranzacțiile de la sfârșitul săptămânii s-au realizat în culoarul 1,1658 – 1,1708 dolari, cu închiderea pieței la 1,1702 dolari. În piața locală, media monedei americane a urcat vineri la 4,3460 lei, față de 4,3012 lei, la începutul săptămânii. Aprecierea dolarului s-a datorat publicării datelor privind PIB-ul Statelor Unite care a crescut cu 3,8% în trimestrul al doilea, ceea ce a demonstrat reziliența economiei. Față de începutul anului, indicele dolarului față de un coș al principalelor valute a scăzut cu 9,3%. Pierderea s-ar putea majora, investitorii așteptând noi tăieri ale dobânzii de către Fed. Însă, principalul risc pe termen scurt pentru moneda americană constă în posibilitatea ca intervențiile președintelui Trump să reducă independența Fed prin care să forțeze o scădere prea mare a dobânzilor. Media francului a scăzut modest de la 5,4352 la 5,4306 lei, după ce Banca Națională a Elveției a menținut dobânda de politică monetară la 0%. Cursul lirei sterline a scăzut modest de la 5,8165 la 5,8121 lei, evoluție la care au contribuit îngrijorările investitorilor privind situația finanțelor publice britanice. Sfârșitul săptămânii a adus un nou record pentru gramul de aur care a urcat de la 522,2141 lei la 524,0023 lei. Precedentul maxim istoric de 522,9390 lei a fost atins marți. Creșterea s-a datorat aprecierii cursului monedei americane, în timp ce metalul galben a fluctuat între 3.733,80 și 3.784,60 dolari, aproape de recordul de 3.790 dolari/uncie care s-a înregistrat marți. La sfârșitul săptămânii, bitcoin stagna în jurul pragului de 109.000 dolari iar ether în apropierea celui de 4.000 dolari. Analiza cuprinde perioada 15 – 19 septembrie

Citeste pe larg

Vineri, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a hotărât menținerea la valorile stabilite în august 2024 a dobânzii de politică monetară la 6,50%an, a celei pentru facilitatea de creditare (rata Lombard) la 7,50%/an și a ratei la facilitatea de depozit la 5,50%/an, decizia ce nu a surprins piața care anticipează o primă reducere a dobânzilor în primul semestru al anului viitor. O analiză BCR – Erste Bank, estimează o inflație totală de 7,5% până la finalul anului, și una de bază de 6,5% (an/an) la sfârșitul anului. Raportul anticipează că „ajustarea fiscală este, de asemenea, de așteptat să conducă la corectarea deficitului comercial, ceea ce ar reduce presiunile de depreciere asupra leului și ar oferi BNR mai mult spațiu pentru a reduce dobânzile, având în vedere că cursul de schimb rămâne un element important în funcția sa de reacție.” Comunicatul de presă al BNR arată că, „rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă”. Piața valutară nu a fost influențată de decizia BNR, iar evoluția cursului euro a fost legată, mai ales, de nivelul aversiunii față risc și a cererii de monedă americană. Cursul euro a scăzut de la vineri de la 5,0736 la 5,0711 lei, minimul ultimelor două săptămâni, față de 5,0749 lei, în ședința de marți. La nivel săptămânal, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,071 – 5,078 lei. Indicii ROBOR au avut o ușoară tendință descendentă, care s-a temperat atunci când ei au ajuns aproape de nivelul ratei de politică monetară, care se află la 6,50%. Volatilitatea indicelui la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a limitat la 6,60 – 6,61%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la nivel săptămânal de la 6,76 la 6,75%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,90%. Numirea lui Stephen Miran, președintele Consiliului Consilierilor Economici de la Casa Albă, de către Donald Trump pentru ocuparea temporară a unui loc vacant în Consiliul Guvernatorilor Rezervei Federale americane, a avut ca efect menținerea euro în apropierea pragului de 1,17 dolari. Creșterea numărului săptămânal de cereri inițiale de șomaj în SUA la 226.000, ceea ce indică o slăbire a pieței muncii americane, date publicate joi, au ridicat euro până la 1,1698 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1629 și 1,1680 dolari, față de 1,1550 – 1,1597 dolari, luni. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3954 lei, la începutul săptămânii, la 4,3561 lei, la sfârșitul ei. Evoluția dolarului este influențată de opiniile referitoare la viitoarea politică monetară a Fed. Sondajele indică o probabilitate mare ca o primă tăiere dobânzii să fie realizată în septembrie și se și anticipează o reducere totală de 58 de puncte de bază până la sfârșitul anului. Cursul francului elvețian s-a mișcat între 5,3897 și 5,4254 lei, și a fost stabilit vineri la 5,3913 lei. Media lirei sterline a crescut vineri de la 5,8110 lei la 5,8585 lei. Prețul gramului de aur a urcat vineri de la 471,9649 lei la 476,2885 lei, creștere datorată aprecierii monedei americane și a metalului galben la 3.378 – 3.407 dolari/uncie.

Citeste pe larg

Susținătorii unei „Românii Mărețe” și adepții pildei „după noi, potopul” vor vedea în săptămânile și lunile următoare cum banii din buzunare li se topesc mai repede, odată cu depreciera leului, care va provoca creșterea inflației, iar ratele la credite se măresc la rândul lor, odată cu majorarea dobânzilor de către băncile comerciale. Leul este prima victimă a „victoriei” celor care doresc să rupem legăturile cu Uniunea Europeană și a retragerii PSD de la guvernare, el depreciindu-se față de toate valutele majore. BNR nu s-a mai opus marți la inflamarea cererii de valută, după ce la începutul săptămânii ar fi vândut, conform surselor din piață, peste un miliard de euro pentru a susține moneda națională. Cursul euro a depășit marți, după doi ani de stagnare la un maxim de 4,9783 lei, pragul psihologic de 5 lei, și a urcat de la 4,9775 la 5,0378 lei. Piața s-a deschis la 4,978 lei iar la jumătatea zilei a atins un maxim de 5,0985 lei, pentru a se retrage apoi spre 5,05 lei. La rândul ei, piața monetară a cunoscut creșteri ale indicilor ROBOR, evoluție datorată reducerii lichidității, la care ar fi putut contribui banca centrală din dorința de a face leul mai scump și de a limita deprecierea lui. Primul semnal a venit luni, când Ministerul de Finanţe nu a reușit să atragă din piață 500 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2029, pentru care era pregătită să accepte plata unei dobânzi anuale de 6,3%. Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a depășit pragul de 6%, pentru prima dată din iulie 2024, și a urcat de la 5,90 la 6,08%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,0 la 6,16% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 6,23%. Cursul monedei americane a crescut de la 4,3903 la 4,4517 lei, evoluție ce va determina o majorare a prețurilor la produsele petroliere. Pe piețele internaționale euro se deprecia ușor la 1,1280 – 1,1343 dolari, consecință a faptului că Friedrich Merz nu a reuşit să obţină majoritatea parlamentară necesară pentru a deveni noul cancelar al Germaniei. Media francului elvețian a urcat de la 5,3278 la 5,3932 lei și a depășit astfel recordul de 5,3721 lei atins în noiembrie trecut. La rândul ei, lira sterlină a crescut de la 5,8391 la 5,9272 lei. Maximul istoric al prețului gramului de aur de 480,8399 lei, atins în 22 aprilie, a fost depășit marți, când el a urcat de la 466,0411 lei la 483,5504 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 3.322,50 și 3.392,10 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2806 zloți/euro, respectiv 405,35 forinți/euro. Criptomonedele aveau o evoluție stabilă, prețurile fiind apropiate de cele de luni. Bitcoin fluctua între 93.726 și 94.930 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 1.761 – 1.821 dolari.

Citeste pe larg

Vineri, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, principalul eveniment al acestei luni, unde s-a decis menținerea dobânzii de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut și la 5,5% a celei pentru facilitatea de depozit, care devenise până la începutul lui noiembrie principala rată directoare a pieței monetare. Măsura luată de BNR a coincis cu anunțul făcut de INS în aceeași zi conform căruia economia României a crescut în 2024 cu 0,9%, față de proiecția de 1,4% a Comisiei Europene și 3,4% cât anticipa Comisia de prognoză în raportul său de primăvară din aprilie 2024. Situația economiei românești este una fragilă, în contextul în care inflația nu dă semne de temperare. În comunicatul de presă al BNR se arată că „ potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 (…) iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent”. În acest context nu este de așteptat ca ratele la credite să scadă prea curând. La aceasta va contribui și situația politică încordată, atât la nivel local cât și european, cu mai multe rânduri de alegeri, care se suprapune peste războiul comercial anunțat de administrația Trump, prin majorarea taxelor vamale. Decizia BNR a fost anticipată de piață, astfel că la sfârșitul săptămânii indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,09%. Cursul euro a revenit după mai bine de două luni peste pragul de 4,977 lei și a fost stabilit vineri la 4,9771 lei, față de 4,9773 lei, în ședința precedentă, la doar 0,1 bani de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în septembrie 2023. Pe parcursul săptămânii culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,975 – 4,9775 lei. Euro a crescut vineri la 1,0515 dolari și a terminat ziua la 1,0491 dolari, față de un minim de 1,0286 dolari la începutul săptămânii. Evoluția ascendentă s-a datorat amânării majorărilor la taxele de import în SUA dar și discuției Trump – Putin referitoare la încheierea războiului din Ucraina. Pe de altă parte, vânzările cu amănuntul din SUA au scăzut în ianuarie cu 0,9% faţă de luna precedentă, ceea ce ar putea influența politica monetară a Fed. Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, a afirmat recent în fața Congresului, că „politica monetară este acum semnificativ mai relaxată decât era înainte şi nu suntem nevoiţi să ne grăbim”, referindu-se la momentul optim pentru reducerea ratei de referință care este în prezent de 4,25 – 4,50%. Cursul francului elvețian a închis săptămâna la 4,2715 lei iar lira sterlină la 5,9799 lei. Marțea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 450,2987 lei, în timp ce uncia a crescut până la 2.945 dolari/uncie. Vineri, prețul a fost stabilit de BNR la 448,7474 lei, în timp ce uncia a coborât de la 2.936 dolari până la 2.875,20 dolari. Bitcoin a fluctuat la nivel săptămânal între 94.500 și 98.700 dolari iar ethereum s-a mișcat în culoarul 2.550 – 2.800 dolari.

Citeste pe larg

Situația politică internă, rezultat al anulării alegerilor prezidențiale, lipsa bugetului de stat dar și creșterea inflației în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, au fost tot atâtea motive pentru banca centrală să mențină dobânda de referință la valorile stabilite în august trecut. Miercurea aceasta, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%/an (una din cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană), pe cea a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an şi, respectiv, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an. Piața a anticipat această decizie și am asistat lo o creștere marginală a indicilor ROBOR, care se află la jumătatea distanței dintre rata de referință și cea pentru facilitatea de depozit, față de începutul lui septembrie când se situa în apropierea pragului de 5,50%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,92%, valoare stabilită marți. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%, iar cel la 12 luni de la 6,04 la 6,06%. O primă scădere a dobânzii de politică monetară este anticipată de piață pentru jumătatea anului, pentru ca în decembrie aceasta să se situeze la 5,75%. Chiar dacă la nivel regional se observa o tendință de apreciere a monedelor, în piața locală cursul euro a crescut marginal de la 4,9742 la 4,9750 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei. Chiar dacă, conform departamentului Muncii, indicele global al prețurilor din Statele Unite a crescut în decembrie la 2,9% de la 2,7%, iar inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, a atins un nivel de 3,2%, euro s-a apreciat la 1,0287 – 1,0355 dolari. Media monedei americane a scăzut de la 4,8491 la 4,8266 lei, după creșterea la începutul acestei săptămâni a unui vârf de 4,8734 lei, când euro a scăzut la 1,0178 dolari, valoare care se mai înregistra în noiembrie 2022. Creșterea inflației de bază va permite Rezervei Federale să mențină dobânda de referință la 4,25 – 4,50%, față de 3% în cazul BCE, ceea ce imprima o tendință ascendentă dolarului american. În 19 decembrie cursul lirei sterline a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, și se părea că tendința este una de creștere. Însă înrăutățirea costurilor de împrumut ale Regatului Unit, au redus achiziția de monedă britanică iar aceasta a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 5,9005 lei, față de 6,0012 lei, miercurea trecută. Moneda elvețiană se menține în jurul pragului de 0,94 franci/euro, iar media ei a fost stabilită miercurea aceasta la 5,2934 lei, față de 5,3185 lei în prima ședință din acest an. În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a crescut miercurea aceasta la 417,1686 lei, după de la începutul săptămânii a fost atins un maxim istoric de 419,9433 lei. Uncia de aur se tranzacționa între 2.668,70 și 2.697,30 dolari, mai jos cu circa 100 dolari sub recordul înregistrat în octombrie trecut. După ce a cochetat la începutul săptămânii cu o scădere sub 90.500 dolari, sub presiunea vânzărilor și a aprecierii monedei americane, bitcoin se tranzacționa la jumătatea ei în culoarul 96.484 – 99.421 dolari. Ethereum fluctua între 3.186 și 3.312 dolari.

Citeste pe larg

Apropierea Sărbătorilor de iarnă și atenția acordată pieței de către BNR, oferă stabilitatea leului și dobânzilor, în ciuda faptului că partidele proeuropene nu reușesc să găsească consensul în privința alcătuirii unui nou Executiv. Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9759 la 4,9756 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei. Reglarea nivelului de lichiditate din piața monetară a stabilizat indicii ROBOR, în ciuda faptului că inflația anuală a crescut în noiembrie la 5,1%, față de 4,7% în octombrie, ceea ce a confirmat decizia din noiembrie a BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,5%. Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Marți a început ultima ședință de politică monetară din acest an a Rezervei Federale americane, de la care piața așteaptă o scădere cu un sfert de punct procentual a dobânzilor. Investitorii se arătau prudenți iar euro se tranzacționa în culoarul 1,0479 – 1,0534 dolari, valori apropiate de cele din precedentele două ședințe, ceea ce a făcut ca media monedei ameriane să crească marginal de la 4,7430 la 4,7452 lei. Revenirea lirei sterline la 1,21 euro a ridicat cursul de la 5,8813 la 6,0219 lei. Francul elvețian continuă să fie fragilizat de decizia de săptămâna trecută a Băncii Elveției de a reduce dobânda la 0,5%, iar media lui s-a depreciat de la 5,3173 la 5,2915 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 405,4657 lei la 402,6298 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.634,20 – 2.659,30 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 409,07 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2599 zloți/euro. Scăderea forintului surprinde după ce Banca Națională a Ungariei a menținut, la fel ca BNR, dobânda de referință la 6,5%. Bitcoin a atins marți un nou record de 107.780 dolari, ceea ce ce a făcut ca valoarea de piață a tuturor criptomonedelor să ajungă la 2.120 miliarde dolari. După alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, câștigate de Donald Trump, care a promis că va face din SUA „capitala cripto a planetei”valoarea bitcoin s-a majorat cu peste 50%. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.947 – 4.041 dolari și se apropie de maximul istoric de 4.093 dolari atins în 11 martie. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Leul rezistă la furtuna declanșată de românii care au votat anti-NATO și anti-UE, în piață existând o mare presiune. BNR trebuie să facă față ieșirilor de capital străin, care nu vrea să fie prezent într-o țară care nu prezintă siguranță pentru investiții. În schimb, asistăm la o creștere constantă a indicilor ROBOR, după mai mult de doi ani de scădere. Dacă până la alegeri indicii se situau aproape de dobânda BNR pentru facilitatea de depozit, care este de 5,50%, și revine spre rata de politică monetară care a fost menținută la ultima ședință a CA al BNR la 6,50%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,81 la 5,87%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,87 la 5,92% iar cel la 12 luni de la 5,92 la 5,96%. Monitorizarea atentă a pieței valutare de către BNR a menținut culoarul de tranzacționare al euro la 4,976 – 4,977 lei iar cursul a crescut marginal de la 4,967 la 4,9768 lei. Cu două zile înainte de minivacanța prilejuită de sărbătoarea de Thanksgiving, investitorii și-au redus plasamentele în moneda americană. Euro a crescut până la 1,0521 dolari astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,7456 la 4,7317 lei. Aprecierea monedei elvețiene la 0,9270 franc/euro, a ridicat media de la 5,3349 la 5,3448 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9683 la 5,9563 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 400,2435 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.603,20 – 2.635,20 dolari/uncie. Monedele din regiune au profitat de evoluția perechii euro/dolar iar mediile lor s-au apreciat la 410,94 forinți/euro, respectiv 4,3175 zloți/euro. După atingerea maximului de 99.514 dolari în data de 22 noiembrie, bitcoin a intrat pe o pantă descendentă. Marți, el se tranzacționa între 91.341 și 94.994 dolari. Ethereum se deprecia, la rândul său, la 3.283 – 3.461 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

O veste negativă pentru cei care își achită ratele la credite. Dobânda de politică monetară a BNR, care este de 7%, de la începutul acestui an, ar putea cunoaște o primă modificare prin trimestrul al doilea din 2024. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a declarat în cadrul unui eveniment: „Primim des […]

Citeste pe larg