By:
On:
In: istorie

Asociația Gogu Puiu / Heiducken din Dobrogea” este constituita in memoria haiducilor din Dobrogea. Elena Sechila, presedinta asociatiei, este sotia lui Eugen Sechila si nepoata celebrului legionar  Gogu Puiu din Dodrogea.

https://www.facebook.com/GoguPuiu49/videos/3153666288043581

Comitagii din Dobrogea – Război de gherilă în România Mare

„Acum 100 de ani, într-o regiune din sudul României, bande de rebeli bulgari duceau un război în toată regula împotriva autorităților române. Regiunea cu pricina era Dobrogea iar rebelii erau numiți generic comitagii. După anexarea Cadrilaterului de către România, la 1913, în regiune are loc o mișcare de rezistență armată a unei părți din populația bulgară împotriva a ceea ce ei percepeau ca fiind ocupația românească. Acest fenomen ia amploare și se extinde la nivelul întregii regiuni a Dobrogei după primul război mondil când armata bulgară se retrage dar lasă în urmă o mulțime de arme și oameni de legătură, mișcarea comitagiilor fiind permanent susținută de Bulgaria. Din 1925 din organizația inițială a comitagiilor bulgari se desprinde o grupare convertită la comunism, Organizația Revoluționară Dobrogeană din Interior care își schimbă obiectivul politic, nu mai luptă pentru Bulgaria Mare ci pentru o Dobroge independentă care eventual să adere la o viitoare federație comunistă balcanică sau chiar la URSS. Din această ramură bolșevizată a comitagiilor bulgari se vor alege cadre de nădejde ale Partidului Comunist Român (pe atunci în ilegalitate) precum Petre Borilă (pe numele real Iordan Dragan Rusev, devenit mai târziu cuscrul lui Ceaușescu), Boris Ștefanov (care pentru o perioadă ajunge chiar secretar general al PCdR) și alții. Originile comitagiilor bulgari erau în bandele de haiduci balcanici din sec. XIX care luptaseră alături de armata țaristă (și de cea română) pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman. Aceste organizații paramilitare se desființează la sfârșitul celui de-al doilea război mondial odată cu schimbarea regimurilor, a mentalităților și a granițelor. În cazul Dobrogei comitagii își încetează activitatea dupa 1940 când România retrocedează Bulgariei Cadrilaterul și are loc un schimb de populație între cele două țări, astfel că rebelii bulgari își pierd nu doar gazdele și bazele logistice din satele bulgărești ale Dobrogei de Nord dar și sprijinul Bulgariei cât și obiectul militantismului lor. Din 1940 și până azi, România și Bulgaria au făcut parte din aceleași blocuri de alianțe politice și militare iar vechiul conflict teritorial din sudul Dobrogei pare mort și îngropat pentru totdeauna.”

Citeste pe larg

By:
On:
In: Conflict NATO-Rusia, nato

 Pe 11 iulie 2024, ministrul român al apararii naționale, Angel Tîlvăr, ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, și omologul lor bulgar, Atanas Zaprianov au semnat la summitul de la Washington scrisoarea de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între România, Bulgaria și Grecia.

Scopul este de a asigura transportul rapid de trupe si tehnica militara de la Marea Egee spre Dobrogea, ocolind calea maritima prin stramtoarea Bosfor, controlata riguros de Turcia.  

In acelasi timp, culoarul evita traversarea Muntilor Carpati  si teritoriul Ungariei, care oricand poate defecta si se poate opune tranzitarii de trupe militare si terhnica militara spre granita estica a spatiului euro-atlantic.

Traseul de cca 1250 de km uneste orasele Salonic si Alexandoupolis din Grecia cu Burgas si Varna din Bulgaria si continua pana la Constanta, cu legaturi pana spre nordul Moldovei, spre granita cu Ucraina.

Traseul autostrazii va fi definitivat in toamna  in cadrul unei trilaterale care se va tine la Alexandroupolis.

In timpul razboiului rece, Nato a dezvoltat numeroase facilitati militare si de combustibili in porturile din Grecia si Turcia. 

Prin acest coridor se asigura accesul rapid la respectivele facilitati militare in cazul extinderii razboiului ruso-ucrainian spre litoralul vestic al Marii Negre. 

Coridorul creat va avea si un rol descurajator pentru intentiile expansioniste ale Rusiei in Balcani.

Dincolo de rolul strategic al soselei de mare viteza, nu trebuie neglijata importanta sa economica si turistica  pentru cele 3 tari tranzitate, dar si pentru Turcia 

Scopul este de a 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Conflict NATO-Rusia, nato

 Pe 11 iulie 2024, ministrul român al apararii naționale, Angel Tîlvăr, ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, și omologul lor bulgar, Atanas Zaprianov au semnat la summitul de la Washington scrisoarea de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între România, Bulgaria și Grecia.

Scopul este de a asigura transportul rapid de trupe si tehnica militara de la Marea Egee spre Dobrogea, ocolind calea maritima prin stramtoarea Bosfor, controlata riguros de Turcia.  

In acelasi timp, culoarul evita traversarea Muntilor Carpati  si teritoriul Ungariei, care oricand poate defecta si se poate opune tranzitarii de trupe militare si terhnica militara spre granita estica a spatiului euro-atlantic.

Traseul de cca 1250 de km uneste orasele Salonic si Alexandoupolis din Grecia cu Burgas si Varna din Bulgaria si continua pana la Constanta, cu legaturi pana spre nordul Moldovei, spre granita cu Ucraina.

Traseul autostrazii va fi definitivat in toamna  in cadrul unei trilaterale care se va tine la Alexandroupolis.

In timpul razboiului rece, Nato a dezvoltat numeroase facilitati militare si de combustibili in porturile din Grecia si Turcia. 

Prin acest coridor se asigura accesul rapid la respectivele facilitati militare in cazul extinderii razboiului ruso-ucrainian spre litoralul vestic al Marii Negre. 

Coridorul creat va avea si un rol descurajator pentru intentiile expansioniste ale Rusiei in Balcani.

Dincolo de rolul strategic al soselei de mare viteza, nu trebuie neglijata importanta sa economica si turistica  pentru cele 3 tari tranzitate, dar si pentru Turcia 

Scopul este de a 

Citeste pe larg

By:
On:
In: www.activenews.ro

Ministerul Apărării Naționale a publicat concluziile preliminare privind cauzele prăbușirii a aeronavelor MiG-21 LanceR și IAR-330, aflate în misiune pe raza județului Constanța în data de 2 martie 2022. Comisiile guvernamentale care au Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Un avion MiG Lancer s-a prăbuşit, miercuri, în Dobrogea. Aeronava, ce decolase de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, se afla într-o misiune de patrulare aeriană când a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar, între localitățile Cogealac și Gura Dobrogei. Ulterior, s-a prăbușitCiteste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Un elicopter IAR 330-Puma s-a prăbușit în această seară, în județul Dobrogea, iar 7 persoane și-au pierdut viața. Elicopterul fusese trimis în misiunea de căutare a unei aeronave MiG LanceR, care dispăruse de pe radar. Localnicii au auzit două explozii și au alertat autorităție. Ministerul Apărării și președintele Klaus IohannisCiteste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Arhiepiscopul Tomisului a folosit orice prilej pentru a se arăta şi a acţiona împotriva regulilor impuse de pandemia de Covid-19. Iar joia, ierarhul este invitat la emisiunea „Dialog duhovnicesc“ de la Radio Dobrogea, realizată de preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului şi directorul postului de radio alCiteste pe larg