impozitului

 Tribunalul a dispus restituirea intregului impozit progresiv, nemaicontand daca a fost calculat gresit sau nu, fara a mai astepta ca ICCJ sa se pronunte in luna aprilie in chestiunea de drept privind calculul gresit al impozitului progresiv.

Dosar nr. #####/3/2024

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2025
Şedinţa publică de la 05 martie 2025
Completul compus din:

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ######## şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, având ca obiect pretenții impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâta
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, au fost depuse înscrisurile solicitate de la pârâtă, după care:
În temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ rap. la art. 99 alin 2 din legea ######## tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.pr.civ tribunalul pune în discuţia părţilor estimarea duratei procesului
Reclamantul personal estimează durata de soluţionare a cauzei la 15 minute
Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil, iar durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere, având în vedere si Hotărârea Colegiului de ######### al Tribunalului Bucureşti nr. 5/15.02.2013, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind de 3 luni, putându-se reveni asupra duratei estimate, conform dispoziţiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei #### Sectorială de Pensii MApN
Reclamantul personal apreciază excepţia ca nefondată, această pârâtă i-a reţinut impozitul din pensie
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o aprecoiază ca nefondată şi o respinge, faţă de dispoziţiile art.170 C.pr.fiscală conform cu care: „În situația în care plătitorul a reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului” Cum plătitor al veniturilor din pensii ale reclamantului este această pârâtă, rezultă că ei îi revine obligaţia de restituire, sumele în discuţie urmând a fi ulterior regularizate conform procedurii prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MApN
Reclamantul personal solicită respingerea excepţiei, Ministerul controlează şi coordonează activitatea casei de pensii.
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o apreciază ca fondată şi o va admite, reţinând că potrivit dispoziţiilor legii ######## această instituţie nu are nici un fel de atribuţie în ce priveşte stabilirea şi plata pensiilor, astfel de atribuţii revenind Casei Sectoriale de Pensii MApN, instituţie cu personalitate juridică
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acordă părţii prezente cuvântul la probe.
Reclamantul personal solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar.
Tribunalul după deliberări, în temeiul art. 255-257 C.pr.civ încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată probatoriul administrat, cercetarea procesului încheiată şi acordă părţii prezente cuvântul în dezbateri.
Reclamantul personal solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute ca urmare a calculării eronate a impozitului asupra pensiei sale, ţinând cont şi de decizia Curţii Constituţionale.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:
Prin cererea de chemare în judecată din data de 05.11.2024, înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul #####/3/2024, reclamantul ##### ######## a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale şi Ministerul Apărării Naționale pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
1. obligarea pârâtei #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale la restituirea sumelor reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit, efectuate în aplicarea art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.282/2023, începând cu prima reţinere din pensia reclamantului, până la executarea integrală a obligaţiei principale, deoarece calculele sunt eronate şi îmi aduc un prejudiciu nemeritat.
2. Refacerea calculului pentru impozit reţinut din veniturile din pensii , conform prevederilor legale, pentru ca pe viitor să beneficieze, în totalitate, de drepturile legale, fără intervenții în justiție. Din aceste motive contestă calculul și valoarea pensiei nete având cauza erorile de calcul făcute de #### sectorială de pensii a MApN la 01.01 2024 şi la 01.10 2024 şi solicită restituirea sumelor reţinute în plus, ce depăşesc prevederile legale.
În motivare arată în esenţă că are calitatea de militar pensionar, iar începând cu luna ianuarie 2024 cuantumul pensiei sale a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impozitare majorate potrivit art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023
Susţine că la pensia actuală de 6.806 lei, stabilită la 01.01 2024, începând cu 01.10 2024 odată cu aplicarea OUG nr. 110 din 2024 a apărut o nouă eroare de calcul : Conform legii la 01.10 2024 , din valoarea de 6.806 se deduce suma neimpozabilă de 3.000 lei. #### rămasă de 3.806 lei trebuie impozitată din 01.10 2024, conform Codului fiscal cu 10 % deoarece este sub valoarea salariului mediu net pe economie care este de 4.427 lei. Rămâne venit net din pensie suma de 6.425 lei , diferită de cea calculată de #### sectorială de pensii a MApN care a fost stabilită şi plătită la valoarea netă de 6.306 lei începând cu 01.10 2024.
##### că din cele prezentate mai sus se evidențiază faptul că venitul net din pensie, din cauza erorilor, a fost diminuat cu 101 lei lunar, în perioada 01.01 2024 — 30.09 2024 (9 luni ) şi cu 119 lei lunar, începând cu 01.10 2024.
Solicită restituirea sumelor reținute şi corectarea calculului privind impozitul pe veniturile din pensia MApN în conformitate cu prevederile legale în vigoare
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâta #### Sectorială de pensii a MApN a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
A invocat pârâta excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive, arătând că potrivit dispozițiilor art. 40 alin (1) din Codul de procedură civilă: „Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanţa va resping cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz. „.
##### că sumele reţinute lunar din pensia militară de serviciu, la sursă cu titlu de impozit, sunt virate de #### de pensii sectorială către bugetul de stat, aşadar obligația la restituire a acestora ca nedatorate aparţine deţinătorului acestora, și nu Casei de pensii sectoriale.
Beneficiarul acestor sume şi fondul bugetar care s-a mărit prin virarea acestor sume reținute nu este cel al Casei de pensii sectoriale (care doar a reţinut la sursă sumele).
În drept invocă dispoziţiile art. 170 C.pr.fiscală conform cu care: „(1) În situația în care plătitorul a reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului depusă în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea prevăzută la art. 219. (2) Sumele restituite de către plătitor se regularizează de către acesta cu obligaţiile fiscale de același tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea prin depunerea unei declaraţii de regularizare/cerere de restituire”.
În ce priveşte fondul cauzei, în mod preliminar, arată că prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, textul art. 101 din Legea nr. 227/2015 a fost modificat, cu privire la modalitatea de calcul a impozitului pe venitul din pensii.
Totodată, face precizarea că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 922 din 12.09.2024, după articolul Il din Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2013 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 899 din 5 septembrie 2024, a fost introdus un nou articol, art. IV, cu următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei”.
Cu privire la fondul cauzei, arată că reclamantul se află în plată cu Decizia de actualizare nr. 373693 din 18.10.2018, prin care cuantumul pensiei militare a fost actualizat, începând cu data de 30.06.2017, potrivit prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, în formularea în vigoare până la data de 15.09.2017, raportate la prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, rezultând un cuantum brut al pensiei de serviciu de 3.702 lei. ####, dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 (aşa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017) stipulau de asemenea că, în anul în care pensiile militare de stat puteau fi indexate, atât în funcţie de rata medie anuală a inflației, cât şi actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcţie ale militarilor în activitate, se aplicau dispoziţiile cele mai favorabile. Astfel, pensia rezultată (3.702 lei) fiind mai mică decât cea aflată în plată (cuantumul indexat cu 5,25% pentru anul 2017 — 5.057 lei), beneficiarul a rămas cu pensia având cuantumul mai favorabil.
##### de asemenea că, pentru o interpretare unitară a prevederilor art. 101 din Legea nr. 227/2015, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, cu modificările și completările ulterioare, #### de pensii sectorială a solicitat Direcţiei Generale de Legislaţie Fiscală Reglementări Vamale și Contabilitate din Ministerul Finanţelor precizări cu privire la modul de calcul a impozitului aplicat veniturilor provenite din pensii.
Cu adresa nr. 744509 din 09.01.2024, Ministerul Finanţelor a comunicat instituției militare „#### tehnică nr. A 70615/VA 765 din 30.10.2023” — emisă de #### Naţională de Pensii Publice.
Prezintă în continuare modul de calcul al pensiei reclamantului începând cu data de 01.01.2024, prin aplicarea algoritmului învederat prin adresa Casei Naționale de Pensii Publice nr. 4 70615/VA 765 din 30.10.2023,
##### că începând cu luna octombrie 2024, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei, la care se aplică progresiv cotele de impunere prevăzute de art. 101 C.fiscal.
Detaliază modul de calcul al impozitului reţinut din pensia reclamantului
Face precizarea că, la determinarea impozitului mai sus menţionat, cuantumurile CSMN (câștigului salarial mediu net) şi al CSMB (câștigului salarial mediu brut), au fost utilizate astfel cum acestea au fost stabilite prin Legea nr. 422 din 28.12.2023 privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024.
În susținerea celor anterior precizate, invocă şi jurisprudența instanțelor de judecată prin care au fost respinse acţiuni ce au avut obiect similar cu prezentul dosar, astfel: Sentința nr. #### din 16.05.2024, pronunțată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. ####/3/2024; Sentința nr. ### din 08.05.2024, pronunțată de Tribunalul ##### în Dosarul nr. ###/85/2024; Sentința nr. ### din 30.04.2024, pronunțată de Tribunalul ######## în Dosarul nr. ###/96/2024; Sentința nr. #### din 08.05.2024, pronunțată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. ####/3/2024; Sentința nr. #### din 08.05.2024, pronunțată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. ####/3/2024; Sentința nr. ### din 30.05.2024, pronunțată de Tribunalul ######## în Dosarul nr, ###/96/2024.
În concluzie, având în vedere motivele de fapt și de drept prezentate, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. În drept, invocă dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de procedură civilă, precum şi dispoziţiile legale menționate în cuprinsul întâmpinării.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la data de 04.12.2024, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive.
A arătat în susţinerea acestei excepţii că în conformitate cu dispoziţiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare denumită Legea nr. 223/2015), „Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, (…), ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în ########## #########. ”
Totodată, conform art. 88 lit. c) din acelaşi act normativ, Casele de pensii sectoriale „stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi.“ Acest aspect a fost reglementat şi de prevederile art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul ##### de Informaţii. Astfel, pentru instituţiile în subordinea cărora se află şi pentru cele cărora le asigură stabilirea şi plata pensiilor sau a altor drepturi, casele de pensii sectoriale „stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin Decizii, conform Legii nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor drepturi, potrivit dispoziţiilor legale”. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la lit. c) a aceluiaşi text de lege, casele de pensii sectoriale „asigură plata lunară a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor, potrivit legii.”
Raportat la petitul acţiunii prin care se solicită obligarea Ministerului Apărării Naţionale la restituirea impozitului, arată că instituţia militară nu are calitate procesuală pasivă în această cauză.
Ca atare, solicită admiterea excepţiei şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei formulează apărări identice cu cele formulate de pârâta #### Sectorială de Pensii MApN
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Excepţiile invocate prin întâmpinările depuse au fost soluţionate la termenul din 5.03.2025, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată. #### de soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naţionale, acţiunea formulată de acesta urmează a fi respinsă ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul are calitatea de pensionar militar iar începând cu data de 1.01.2024 drepturile sale de pensie au fost impozitate prin aplicarea impozitului progresiv stabilit de dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine că prin Decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (aşa cum au fost ele modificate prin legea 282/2023) sunt neconstituţionale.
A reţinut Curtea Constituţională, în motivarea soluţiei de neconstituţionalitate, că „reglementarea criticată face trimitere la două repere în vederea stabilirii bazei impozabile: nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte cel de-al doilea indicator, Curtea reţine că acesta este stabilit anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza datelor statistice calculate şi publicate de Institutul Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte primul indicator, Curtea observă că textul criticat se referă la câştigul salarial mediu net, cu precizarea unei modalităţi de calcul care face trimitere la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ceea ce face ca şi acest indicator să fie variabil. Or, din moment ce indicatorii nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, se creează premisele unei recalculări anuale a pensiei de serviciu aflate în plată, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net. O asemenea reglementare este lipsită de previzibilitate întrucât supune calculul pensiei de serviciu unei permanente fluctuaţii în funcţie de cei doi indicatori. În consecinţă, această modalitate de calcul reprezintă o măsură care echivalează cu o diminuare a bazei de calcul, ceea ce este neconstituţional prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală.
85. Totodată, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că principiul constituţional al previzibilităţii legii are o semnificaţie aparte în materie fiscală, unde regulile sunt tehnice şi complexe şi se adresează contribuabililor nespecialişti. Raporturile de drept fiscal sunt consacrate la nivel constituţional de art. 56, intitulat Contribuţii financiare, care prevede următoarele: „(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale”. De asemenea, art. 139 alin. (1) din Constituţie prevede că „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. Cu alte cuvinte, obligaţia cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice trebuie să se realizeze numai în cadrul unui sistem legal de impuneri, care să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Normele constituţionale, atunci când fac referire la „sistemul legal de impuneri” şi la stabilirea veniturilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat „numai prin lege”, generează în sarcina statului nu numai obligaţia de a stabili un sistem care să ţină seama de realitatea specifică a contribuabililor, pe de o parte, şi de nevoile statului, adică de dimensiunile cheltuielilor publice, pe de altă parte, ci şi obligaţia ca acest sistem să se fundamenteze pe lege, deci pe un cadru legislativ riguros reglementat, clar şi coerent, care să asigure previzibilitate atât pentru contribuabil, cât şi pentru stat. Dreptul legiuitorului de a reglementa formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile constituţionale, nu este unul absolut, ci este supus exigenţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securităţii raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor edictate. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Codul fiscal, unul dintre principiile fiscalităţii este cel referitor la certitudinea impunerii [art. 3 lit. b)] care vizează „elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine […]” (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 89).
86. Or, textul de lege criticat prevede o bază impozabilă a cărei modalitate de calcul, aşa cum s-a arătat mai sus, este incertă şi insuficient reglementată, ceea ce este contrar prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie în coroborare cu cele ale art. 56 alin. (2) şi ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală. Pensiile au o anumită bază de calcul stabilită de legiuitor, ceea ce determină clasificarea acestora în pensii acordate pe baza principiului contributivităţii şi pensii de serviciu, însă, în ceea ce priveşte baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul al acestora, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie”.
De asemenea, a reţinut Curtea Constituţională că „în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plăteşte de la bugetul de stat (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 118), ceea ce înseamnă că instituirea impozitului progresiv reglementat de art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal are în vedere această categorie de pensii.
96. ##### în vedere faptul că textul de lege antereferit face trimitere la cei doi indicatori analizaţi mai sus, nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea constată că şi această modalitate de calcul este neconstituţională, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
Cu privire la această categorie de pensionari Curtea a reţinut că: „având în vedere faptul că, în actualul context legislativ, pensiile militare sunt suportate integral de la bugetul de stat, Curtea reţine că acestea intră sub incidenţa dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. O interpretare contrară ar însemna că unei categorii de cetăţeni, aşa cum este cazul militarilor, i se neagă dreptul la pensie, ca drept fundamental, pe motiv că pensia nu este stabilită pe principiul contributivităţii şi că nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat. Or, dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. O astfel de viziune este şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care menţionează că, deşi statele au libertatea deciziei de a institui sau nu un sistem de protecţie socială sau de a alege tipul sau nivelul prestaţiilor ce trebuie acordate, din momentul în care un stat contractant instituie o legislaţie prin care se prevede plata unei prestaţii sociale – indiferent că acordarea acestei prestaţii depinde sau nu de plata prealabilă a unor contribuţii -, această legislaţie trebuie considerată ca generând un interes patrimonial în temeiul câmpului de aplicare a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 104).
102. Întrucât pensia militară nu are parte contributivă care să beneficieze de protecţia art. 47 alin. (2) din Constituţie aşa cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii, rezultă că, în mod necesar, cadrele militare nu au garantată o pensie rezultată prin aplicarea principiului contributivităţii. Aşadar, situaţia cadrelor militare pensionate este incertă şi supusă variaţiei măsurilor luate potrivit politicii fiscale a statului, întrucât veniturile din viaţa pasivă a acestora depind exclusiv de posibilităţile financiare ale statului la un moment dat”.
Concluzionând, a reţinut Curtea Constituţională că: „în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de impozitare proporţională progresivă asupra celorlalte pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, Curtea constată că legiuitorul a stabilit în mod variat modalitatea de calcul al acestor pensii, fără a avea un numitor comun al acestora, respectiv criterii fixe. Curtea observă că reglementările legale adoptate de-a lungul timpului au adus în discuţie impozitarea veniturilor din pensii în vederea sporirii veniturilor bugetului de stat, însă, dinamica legislativă demonstrează că instituirea impozitării progresive este, în fapt, imposibil de realizat din cauza modalităţii de calcul eterogene al pensiilor şi al bazelor de impunere, astfel încât numai impozitarea unică, proporţională cu valoare fixă este realistă în actualul context legislativ. În consecinţă, Curtea reţine că, având în vedere şi caracteristicile fiscalităţii, care nu poate diferenţia impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, se impune aplicarea unui sistem de impozitare proporţională cu valoare fixă. Această concluzie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, în care s-a reţinut că persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, singura condiţie impusă statului fiind aceea de a respecta principiul nediscriminării, astfel încât regimul fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabil tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie între pensiile militare şi pensiile de serviciu (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 140).
105. Curtea subliniază că veniturile obţinute de beneficiarii pensiilor din sistemul public şi ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află şi veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieţii titularului pensiei. De altfel, Curtea constată că raţiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referinţă pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toţi beneficiarii de pensii, aşa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporţional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menţinută şi nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia.
106. Curtea reţine şi că introducerea unui impozit progresiv asupra pensiilor de serviciu aflate în plată, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă, reprezintă un eveniment viitor şi incert de natură normativă, care afectează negativ un drept dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Or, un drept patrimonial deja dobândit nu poate fi repus permanent în discuţie, starea de incertitudine şi nesiguranţă neputând fi opusă unei situaţii juridice certe şi definitiv consolidate. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit. Orice încercare de reconsiderare a cuantumului veniturilor din pensiile aflate în plată prin impozitarea progresivă şi ascendentă a acestora afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii (a se vedea, în sensul celor de mai sus, mutatis mutandis, Decizia nr. ### din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragrafele 54-57, precum şi Decizia nr. ### din 2 august 2023, paragrafele 145 şi 147-150).
107. Prin urmare, Curtea constată că, prin prisma art. 1 alin. (3) şi (5), a art. 15 alin. (2) şi a art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) din Constituţie, impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată, inclusiv a celor militare, este neconstituţională.
În ce priveşte efectele acestei decizii, a stabilit Curtea Constituţională că sub aspectul efectelor Deciziei724/2024, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acţiune în justiţie, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislaţiei, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal.

##### în vedere şi prevederile art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie referitoare la efectul general obligatoriu al Deciziilor Curţii Constituţionale, efect ce vizează atât dispozitivul cât şi considerentele unei astfel de decizii, tribunalul urmează, pentru considerentele anterior expuse să admită acţiunea şi va obliga pârâta să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Va obliga, în consecinţă, pârâta să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlu de impozit, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu decizia ######## a Curţii Constituţionale.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, str. ##### 110, sect. 5 ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesual pasivă.
Admite acţiunea formulată de reclamantul ##### ######## (CNP #############) domiciliat în Bucureşti,#### ######### ### #, ### ####, ### #, etj. 2, apt. 25, sect. 5 în contradictoriu cu #### SECTORIALĂ DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### ### ##, sect. 6.
Obligă pârâta să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Obligă pârâta să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlu de impozit, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu decizia ######## a Curţii Constituţionale.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 5.03.2025

Preşedinte,

 Tribunalul a dispus restituirea intregului impozit progresiv, nemaicontand daca a fost calculat gresit sau nu, fara a mai astepta ca ICCJ sa se pronunte in luna aprilie in chestiunea de drept privind calculul gresit al impozitului progresiv.

Dosar nr. #####/3/2024

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2025
Şedinţa publică de la 05 martie 2025
Completul compus din:

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ######## şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, având ca obiect pretenții impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâta
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, au fost depuse înscrisurile solicitate de la pârâtă, după care:
În temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ rap. la art. 99 alin 2 din legea ######## tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.pr.civ tribunalul pune în discuţia părţilor estimarea duratei procesului
Reclamantul personal estimează durata de soluţionare a cauzei la 15 minute
Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil, iar durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere, având în vedere si Hotărârea Colegiului de ######### al Tribunalului Bucureşti nr. 5/15.02.2013, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind de 3 luni, putându-se reveni asupra duratei estimate, conform dispoziţiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei #### Sectorială de Pensii MApN
Reclamantul personal apreciază excepţia ca nefondată, această pârâtă i-a reţinut impozitul din pensie
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o aprecoiază ca nefondată şi o respinge, faţă de dispoziţiile art.170 C.pr.fiscală conform cu care: „În situația în care plătitorul a reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului” Cum plătitor al veniturilor din pensii ale reclamantului este această pârâtă, rezultă că ei îi revine obligaţia de restituire, sumele în discuţie urmând a fi ulterior regularizate conform procedurii prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MApN
Reclamantul personal solicită respingerea excepţiei, Ministerul controlează şi coordonează activitatea casei de pensii.
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o apreciază ca fondată şi o va admite, reţinând că potrivit dispoziţiilor legii ######## această instituţie nu are nici un fel de atribuţie în ce priveşte stabilirea şi plata pensiilor, astfel de atribuţii revenind Casei Sectoriale de Pensii MApN, instituţie cu personalitate juridică
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acordă părţii prezente cuvântul la probe.
Reclamantul personal solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar.
Tribunalul după deliberări, în temeiul art. 255-257 C.pr.civ încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată probatoriul administrat, cercetarea procesului încheiată şi acordă părţii prezente cuvântul în dezbateri.
Reclamantul personal solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute ca urmare a calculării eronate a impozitului asupra pensiei sale, ţinând cont şi de decizia Curţii Constituţionale.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:
Prin cererea de chemare în judecată din data de 05.11.2024, înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul #####/3/2024, reclamantul ##### ######## a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale şi Ministerul Apărării Naționale pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
1. obligarea pârâtei #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale la restituirea sumelor reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit, efectuate în aplicarea art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.282/2023, începând cu prima reţinere din pensia reclamantului, până la executarea integrală a obligaţiei principale, deoarece calculele sunt eronate şi îmi aduc un prejudiciu nemeritat.
2. Refacerea calculului pentru impozit reţinut din veniturile din pensii , conform prevederilor legale, pentru ca pe viitor să beneficieze, în totalitate, de drepturile legale, fără intervenții în justiție. Din aceste motive contestă calculul și valoarea pensiei nete având cauza erorile de calcul făcute de #### sectorială de pensii a MApN la 01.01 2024 şi la 01.10 2024 şi solicită restituirea sumelor reţinute în plus, ce depăşesc prevederile legale.
În motivare arată în esenţă că are calitatea de militar pensionar, iar începând cu luna ianuarie 2024 cuantumul pensiei sale a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impozitare majorate potrivit art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023
Susţine că la pensia actuală de 6.806 lei, stabilită la 01.01 2024, începând cu 01.10 2024 odată cu aplicarea OUG nr. 110 din 2024 a apărut o nouă eroare de calcul : Conform legii la 01.10 2024 , din valoarea de 6.806 se deduce suma neimpozabilă de 3.000 lei. #### rămasă de 3.806 lei trebuie impozitată din 01.10 2024, conform Codului fiscal cu 10 % deoarece este sub valoarea salariului mediu net pe economie care este de 4.427 lei. Rămâne venit net din pensie suma de 6.425 lei , diferită de cea calculată de #### sectorială de pensii a MApN care a fost stabilită şi plătită la valoarea netă de 6.306 lei începând cu 01.10 2024.
##### că din cele prezentate mai sus se evidențiază faptul că venitul net din pensie, din cauza erorilor, a fost diminuat cu 101 lei lunar, în perioada 01.01 2024 — 30.09 2024 (9 luni ) şi cu 119 lei lunar, începând cu 01.10 2024.
Solicită restituirea sumelor reținute şi corectarea calculului privind impozitul pe veniturile din pensia MApN în conformitate cu prevederile legale în vigoare
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâta #### Sectorială de pensii a MApN a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
A invocat pârâta excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive, arătând că potrivit dispozițiilor art. 40 alin (1) din Codul de procedură civilă: „Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanţa va resping cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz. „.
##### că sumele reţinute lunar din pensia militară de serviciu, la sursă cu titlu de impozit, sunt virate de #### de pensii sectorială către bugetul de stat, aşadar obligația la restituire a acestora ca nedatorate aparţine deţinătorului acestora, și nu Casei de pensii sectoriale.
Beneficiarul acestor sume şi fondul bugetar care s-a mărit prin virarea acestor sume reținute nu este cel al Casei de pensii sectoriale (care doar a reţinut la sursă sumele).
În drept invocă dispoziţiile art. 170 C.pr.fiscală conform cu care: „(1) În situația în care plătitorul a reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului depusă în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea prevăzută la art. 219. (2) Sumele restituite de către plătitor se regularizează de către acesta cu obligaţiile fiscale de același tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea prin depunerea unei declaraţii de regularizare/cerere de restituire”.
În ce priveşte fondul cauzei, în mod preliminar, arată că prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, textul art. 101 din Legea nr. 227/2015 a fost modificat, cu privire la modalitatea de calcul a impozitului pe venitul din pensii.
Totodată, face precizarea că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 922 din 12.09.2024, după articolul Il din Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2013 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 899 din 5 septembrie 2024, a fost introdus un nou articol, art. IV, cu următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei”.
Cu privire la fondul cauzei, arată că reclamantul se află în plată cu Decizia de actualizare nr. 373693 din 18.10.2018, prin care cuantumul pensiei militare a fost actualizat, începând cu data de 30.06.2017, potrivit prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, în formularea în vigoare până la data de 15.09.2017, raportate la prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, rezultând un cuantum brut al pensiei de serviciu de 3.702 lei. ####, dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 (aşa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017) stipulau de asemenea că, în anul în care pensiile militare de stat puteau fi indexate, atât în funcţie de rata medie anuală a inflației, cât şi actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcţie ale militarilor în activitate, se aplicau dispoziţiile cele mai favorabile. Astfel, pensia rezultată (3.702 lei) fiind mai mică decât cea aflată în plată (cuantumul indexat cu 5,25% pentru anul 2017 — 5.057 lei), beneficiarul a rămas cu pensia având cuantumul mai favorabil.
##### de asemenea că, pentru o interpretare unitară a prevederilor art. 101 din Legea nr. 227/2015, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, cu modificările și completările ulterioare, #### de pensii sectorială a solicitat Direcţiei Generale de Legislaţie Fiscală Reglementări Vamale și Contabilitate din Ministerul Finanţelor precizări cu privire la modul de calcul a impozitului aplicat veniturilor provenite din pensii.
Cu adresa nr. 744509 din 09.01.2024, Ministerul Finanţelor a comunicat instituției militare „#### tehnică nr. A 70615/VA 765 din 30.10.2023” — emisă de #### Naţională de Pensii Publice.
Prezintă în continuare modul de calcul al pensiei reclamantului începând cu data de 01.01.2024, prin aplicarea algoritmului învederat prin adresa Casei Naționale de Pensii Publice nr. 4 70615/VA 765 din 30.10.2023,
##### că începând cu luna octombrie 2024, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei, la care se aplică progresiv cotele de impunere prevăzute de art. 101 C.fiscal.
Detaliază modul de calcul al impozitului reţinut din pensia reclamantului
Face precizarea că, la determinarea impozitului mai sus menţionat, cuantumurile CSMN (câștigului salarial mediu net) şi al CSMB (câștigului salarial mediu brut), au fost utilizate astfel cum acestea au fost stabilite prin Legea nr. 422 din 28.12.2023 privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024.
În susținerea celor anterior precizate, invocă şi jurisprudența instanțelor de judecată prin care au fost respinse acţiuni ce au avut obiect similar cu prezentul dosar, astfel: Sentința nr. #### din 16.05.2024, pronunțată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. ####/3/2024; Sentința nr. ### din 08.05.2024, pronunțată de Tribunalul ##### în Dosarul nr. ###/85/2024; Sentința nr. ### din 30.04.2024, pronunțată de Tribunalul ######## în Dosarul nr. ###/96/2024; Sentința nr. #### din 08.05.2024, pronunțată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. ####/3/2024; Sentința nr. #### din 08.05.2024, pronunțată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. ####/3/2024; Sentința nr. ### din 30.05.2024, pronunțată de Tribunalul ######## în Dosarul nr, ###/96/2024.
În concluzie, având în vedere motivele de fapt și de drept prezentate, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. În drept, invocă dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de procedură civilă, precum şi dispoziţiile legale menționate în cuprinsul întâmpinării.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la data de 04.12.2024, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive.
A arătat în susţinerea acestei excepţii că în conformitate cu dispoziţiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare denumită Legea nr. 223/2015), „Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, (…), ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în ########## #########. ”
Totodată, conform art. 88 lit. c) din acelaşi act normativ, Casele de pensii sectoriale „stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi.“ Acest aspect a fost reglementat şi de prevederile art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul ##### de Informaţii. Astfel, pentru instituţiile în subordinea cărora se află şi pentru cele cărora le asigură stabilirea şi plata pensiilor sau a altor drepturi, casele de pensii sectoriale „stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin Decizii, conform Legii nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor drepturi, potrivit dispoziţiilor legale”. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la lit. c) a aceluiaşi text de lege, casele de pensii sectoriale „asigură plata lunară a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor, potrivit legii.”
Raportat la petitul acţiunii prin care se solicită obligarea Ministerului Apărării Naţionale la restituirea impozitului, arată că instituţia militară nu are calitate procesuală pasivă în această cauză.
Ca atare, solicită admiterea excepţiei şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei formulează apărări identice cu cele formulate de pârâta #### Sectorială de Pensii MApN
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Excepţiile invocate prin întâmpinările depuse au fost soluţionate la termenul din 5.03.2025, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată. #### de soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naţionale, acţiunea formulată de acesta urmează a fi respinsă ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul are calitatea de pensionar militar iar începând cu data de 1.01.2024 drepturile sale de pensie au fost impozitate prin aplicarea impozitului progresiv stabilit de dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine că prin Decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (aşa cum au fost ele modificate prin legea 282/2023) sunt neconstituţionale.
A reţinut Curtea Constituţională, în motivarea soluţiei de neconstituţionalitate, că „reglementarea criticată face trimitere la două repere în vederea stabilirii bazei impozabile: nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte cel de-al doilea indicator, Curtea reţine că acesta este stabilit anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza datelor statistice calculate şi publicate de Institutul Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte primul indicator, Curtea observă că textul criticat se referă la câştigul salarial mediu net, cu precizarea unei modalităţi de calcul care face trimitere la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ceea ce face ca şi acest indicator să fie variabil. Or, din moment ce indicatorii nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, se creează premisele unei recalculări anuale a pensiei de serviciu aflate în plată, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net. O asemenea reglementare este lipsită de previzibilitate întrucât supune calculul pensiei de serviciu unei permanente fluctuaţii în funcţie de cei doi indicatori. În consecinţă, această modalitate de calcul reprezintă o măsură care echivalează cu o diminuare a bazei de calcul, ceea ce este neconstituţional prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală.
85. Totodată, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că principiul constituţional al previzibilităţii legii are o semnificaţie aparte în materie fiscală, unde regulile sunt tehnice şi complexe şi se adresează contribuabililor nespecialişti. Raporturile de drept fiscal sunt consacrate la nivel constituţional de art. 56, intitulat Contribuţii financiare, care prevede următoarele: „(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale”. De asemenea, art. 139 alin. (1) din Constituţie prevede că „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. Cu alte cuvinte, obligaţia cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice trebuie să se realizeze numai în cadrul unui sistem legal de impuneri, care să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Normele constituţionale, atunci când fac referire la „sistemul legal de impuneri” şi la stabilirea veniturilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat „numai prin lege”, generează în sarcina statului nu numai obligaţia de a stabili un sistem care să ţină seama de realitatea specifică a contribuabililor, pe de o parte, şi de nevoile statului, adică de dimensiunile cheltuielilor publice, pe de altă parte, ci şi obligaţia ca acest sistem să se fundamenteze pe lege, deci pe un cadru legislativ riguros reglementat, clar şi coerent, care să asigure previzibilitate atât pentru contribuabil, cât şi pentru stat. Dreptul legiuitorului de a reglementa formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile constituţionale, nu este unul absolut, ci este supus exigenţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securităţii raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor edictate. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Codul fiscal, unul dintre principiile fiscalităţii este cel referitor la certitudinea impunerii [art. 3 lit. b)] care vizează „elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine […]” (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 89).
86. Or, textul de lege criticat prevede o bază impozabilă a cărei modalitate de calcul, aşa cum s-a arătat mai sus, este incertă şi insuficient reglementată, ceea ce este contrar prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie în coroborare cu cele ale art. 56 alin. (2) şi ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală. Pensiile au o anumită bază de calcul stabilită de legiuitor, ceea ce determină clasificarea acestora în pensii acordate pe baza principiului contributivităţii şi pensii de serviciu, însă, în ceea ce priveşte baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul al acestora, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie”.
De asemenea, a reţinut Curtea Constituţională că „în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plăteşte de la bugetul de stat (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 118), ceea ce înseamnă că instituirea impozitului progresiv reglementat de art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal are în vedere această categorie de pensii.
96. ##### în vedere faptul că textul de lege antereferit face trimitere la cei doi indicatori analizaţi mai sus, nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea constată că şi această modalitate de calcul este neconstituţională, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
Cu privire la această categorie de pensionari Curtea a reţinut că: „având în vedere faptul că, în actualul context legislativ, pensiile militare sunt suportate integral de la bugetul de stat, Curtea reţine că acestea intră sub incidenţa dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. O interpretare contrară ar însemna că unei categorii de cetăţeni, aşa cum este cazul militarilor, i se neagă dreptul la pensie, ca drept fundamental, pe motiv că pensia nu este stabilită pe principiul contributivităţii şi că nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat. Or, dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. O astfel de viziune este şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care menţionează că, deşi statele au libertatea deciziei de a institui sau nu un sistem de protecţie socială sau de a alege tipul sau nivelul prestaţiilor ce trebuie acordate, din momentul în care un stat contractant instituie o legislaţie prin care se prevede plata unei prestaţii sociale – indiferent că acordarea acestei prestaţii depinde sau nu de plata prealabilă a unor contribuţii -, această legislaţie trebuie considerată ca generând un interes patrimonial în temeiul câmpului de aplicare a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 104).
102. Întrucât pensia militară nu are parte contributivă care să beneficieze de protecţia art. 47 alin. (2) din Constituţie aşa cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii, rezultă că, în mod necesar, cadrele militare nu au garantată o pensie rezultată prin aplicarea principiului contributivităţii. Aşadar, situaţia cadrelor militare pensionate este incertă şi supusă variaţiei măsurilor luate potrivit politicii fiscale a statului, întrucât veniturile din viaţa pasivă a acestora depind exclusiv de posibilităţile financiare ale statului la un moment dat”.
Concluzionând, a reţinut Curtea Constituţională că: „în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de impozitare proporţională progresivă asupra celorlalte pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, Curtea constată că legiuitorul a stabilit în mod variat modalitatea de calcul al acestor pensii, fără a avea un numitor comun al acestora, respectiv criterii fixe. Curtea observă că reglementările legale adoptate de-a lungul timpului au adus în discuţie impozitarea veniturilor din pensii în vederea sporirii veniturilor bugetului de stat, însă, dinamica legislativă demonstrează că instituirea impozitării progresive este, în fapt, imposibil de realizat din cauza modalităţii de calcul eterogene al pensiilor şi al bazelor de impunere, astfel încât numai impozitarea unică, proporţională cu valoare fixă este realistă în actualul context legislativ. În consecinţă, Curtea reţine că, având în vedere şi caracteristicile fiscalităţii, care nu poate diferenţia impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, se impune aplicarea unui sistem de impozitare proporţională cu valoare fixă. Această concluzie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, în care s-a reţinut că persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, singura condiţie impusă statului fiind aceea de a respecta principiul nediscriminării, astfel încât regimul fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabil tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie între pensiile militare şi pensiile de serviciu (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 140).
105. Curtea subliniază că veniturile obţinute de beneficiarii pensiilor din sistemul public şi ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află şi veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieţii titularului pensiei. De altfel, Curtea constată că raţiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referinţă pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toţi beneficiarii de pensii, aşa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporţional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menţinută şi nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia.
106. Curtea reţine şi că introducerea unui impozit progresiv asupra pensiilor de serviciu aflate în plată, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă, reprezintă un eveniment viitor şi incert de natură normativă, care afectează negativ un drept dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Or, un drept patrimonial deja dobândit nu poate fi repus permanent în discuţie, starea de incertitudine şi nesiguranţă neputând fi opusă unei situaţii juridice certe şi definitiv consolidate. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit. Orice încercare de reconsiderare a cuantumului veniturilor din pensiile aflate în plată prin impozitarea progresivă şi ascendentă a acestora afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii (a se vedea, în sensul celor de mai sus, mutatis mutandis, Decizia nr. ### din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragrafele 54-57, precum şi Decizia nr. ### din 2 august 2023, paragrafele 145 şi 147-150).
107. Prin urmare, Curtea constată că, prin prisma art. 1 alin. (3) şi (5), a art. 15 alin. (2) şi a art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) din Constituţie, impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată, inclusiv a celor militare, este neconstituţională.
În ce priveşte efectele acestei decizii, a stabilit Curtea Constituţională că sub aspectul efectelor Deciziei724/2024, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acţiune în justiţie, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislaţiei, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal.

##### în vedere şi prevederile art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie referitoare la efectul general obligatoriu al Deciziilor Curţii Constituţionale, efect ce vizează atât dispozitivul cât şi considerentele unei astfel de decizii, tribunalul urmează, pentru considerentele anterior expuse să admită acţiunea şi va obliga pârâta să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Va obliga, în consecinţă, pârâta să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlu de impozit, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu decizia ######## a Curţii Constituţionale.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, str. ##### 110, sect. 5 ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesual pasivă.
Admite acţiunea formulată de reclamantul ##### ######## (CNP #############) domiciliat în Bucureşti,#### ######### ### #, ### ####, ### #, etj. 2, apt. 25, sect. 5 în contradictoriu cu #### SECTORIALĂ DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### ### ##, sect. 6.
Obligă pârâta să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Obligă pârâta să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlu de impozit, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu decizia ######## a Curţii Constituţionale.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 5.03.2025

Preşedinte,