La jumătatea acestei săptămâni, leul a avut o evoluție mixtă față de principalele valute, influențată, probabil, și de faptul că Trezoreria a ieșit pe piețele internaționale cu emisiuni de obligațiuni în euro cu scadența la 7 și 18 ani, la care se adaugă o emisiune denominată în dolari cu scadența la 10 ani. Scopul obligațiunilor este de a rostogoli datoria publică și de a echilibra bugetul. La sfârșitul acestei săptămâni, agenția de rating Moody’s va prezenta raportul asupra României, la două săptămâni după ce Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, cu perspectiva negativă. Cotațiile la care se tranzacționa euro s-au retras marginal la 5,093 – 5,096 lei, iar cursul a alunecat de la 5,0954 la 5,0953 lei, față de 5,0941 lei la jumătatea săptămânii trecute. După o pauză de o zi, dobânzile interbancare au revenit pe scădere și se mențin în teritoriu negativ, în condițiile în care conform Eurostat inflația anuală din ianuarie a fost de 8,5% față de 8,6% în decembrie, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 2,3% la 2%. La prezentarea ultimului Raport trimestrial asupra inflației, Banca Naţională a revizuit prognoza de majorare a prețurilor pentru finalul acestui an de la 3,7% la 3,9%, şi a  anticipat pentru sfârşitul lui 2027 un nivel 2,7%, care s-ar afla aproape de ținta de inflație a instituției. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,77 la 5,76%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,81 la 5,80% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,97 la 5,95%. La jumătatea săptămânii trecute, valorile indicilor se situau la 5,80%, 5,84%, respectiv 6,01%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1771 – 1,1808 dolari, iar media monedei americane a urcat modest de la 4,3231 la 4,3250 lei, comparativ cu 4,3046 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Media francului elvețian s-a retras de la 5,5904 la 5,5836 lei, după ce marțea trecută a atins un maxim istoric de 5,5932 lei. Lira sterlină a avut o evoluție stabilă, iar media a fost stabilită la 5,8436 lei, față de 5,8422 lei, în urmă cu o săptămână. Prețul gramului de aur a urcat de la 718,5914 lei la 719,6110 lei, față de 679,8250 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Creșterea s-a datorat majorării constante a cererii de metal galben, în special după decizia Curții Supreme a SUA de a declara ilegală măsura lui Donald Trump, luată în aprilie trecut, de a majora tarifele comerciale la importuri (Liberation Day), cu scopul de a limita majorarea deficitului comercial al Statelor Unite, care a atins în 2025 o valoare record de 1.250 miliarde dolari. Miercurea aceasta, uncia de aur fluctua între 5.125 și 5.211 dolari. În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat consistent la 376,58 forinți/euro, la o zi după decizia Băncii Ungariei de reducere a dobânzii de referință la 6,25%. La rândul ei, cea poloneză s-a întărit marginal la 4,2183 zloți/euro. După ce s-a apropiat marți de pragul de 62.500 dolari, jumătate a maximului istoric atins în urmă cu aproape jumătate de an, bitcoin urca la 63.937 – 66.632 dolari. La rândul său, ethereum se aprecia la 1.847 – 1.975 dolari.

Citeste pe larg

Românii care primesc bani de la rude sau prieteni riscă să ajungă în vizorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), dacă nu pot demonstra clar de unde provin sumele.  Cei care de multă vreme își ascund veniturile ilicite, mașinile  și casele de lux , sub poalele unei mătuși Tamara, pe care o foloseau toți cei […]

Articolul Mătușa Tamara, resuscitată! Fiscul vrea să „monitorizeze” împrumuturile făcute între prieteni și între rude sau între membrii de familie apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Scăderea din noiembrie a ratei anuale a inflaţiei la 6,72%, de la 8,07% în octombrie, nu a avut ca efect aprecierea leului sau scăderea dobânzilor interbancare. Piața a fost influențată mai mult de prezentarea bugetului de stat pe 2024, care indică un deficit bugetar de 5,0% din PIB, în condițiile în care sunt prevăzute cheltuieli […]

Citeste pe larg

Marcel Ciolacu lansează avertismentul după împrumuturile uriașe ale Guvernului Cîțu. Liderul PSD spune că acest lucru ar însemna o pierdere a suveranității pentru România, mai afirmă liderul PSD. Marcel Ciolacu lansează avertismentul după împrumuturile uriașe ale Guvernului Cîțu: Toate acestea duc la pierderea suveranității României ca stat „Domnul Cîțu poateCiteste pe larg