închide

Leul ar putea încheia 2024 cu o depreciere minimă, evoluție identică cu cea din ultimii ani care s-a limitat la 1 – 2%. Cursul de schimb este principalul instrument al băncii centrale în lupta cu inflația, iar în ultimele luni a devenit un factor de stabilitate politică, în condițiile în care tendințele izolaționiste s-au înmulțit în rândul electoratului. Acum câteva luni, Valentin Lazea, economist șef al BNR, afirma că cursul leu/euro, nu este apreciat „în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%”. Declarație confirmată recent de guvernatorul BNR care a spus că „indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%”. În schimb, analiștii BCR văd leul supraapreciat cu 6 – 7% și anticipează „o depreciere treptată a leului nominal în timp, cu îmbunătățirea fundamentelor care să ducă moneda către valoarea ei justă”. Miercurea trecută, cursul euro a scăzut la 4,9684 lei, minimul ultimelor șase luni, dar a închis săptămâna la 4,9732 lei, când cotațiile au urcat de la 4,971 la 4,975 lei. Presiunea pe leu este pusă pe adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, care s-a majorat în primele zece luni la 24,21 de miliarde de euro, în timp ce datoria externă totală a României a crescut în aceeași perioadă la 186,348 miliarde euro. La deprecierea leului a contribuit și majorarea inflației anuale în noiembrie la 5,1%, față de 4,7% în octombrie, ceea ce confirmă decizia din noiembrie a BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,5%. Revenirea lichidității la valori mai normale, a stabilizat indicii ROBOR. Vineri, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni a crescut marginal de la 6,01 la 6,02%. Chiar dacă BCE a redus cu 25 puncte de bază dobânda pentru facilitatea de depozit la 3%, iar Franța și Germania se confruntă cu instabilitate politică, euro a fluctuat vineri între 1,0453 și 1,0525 și a închis peste Ocean la 1,0502 dolari, în timp ce Bundesbank a prognozat o creștere a PIB-ului Germaniei în 2025 de doar 0,2%. Cursul dolarului a crescut de la 4,6980 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,7413 lei, la sfârșitul ei. Atenția piețelor este îndreptată către ședința de politică monetară a Fed, care se va desfășura marți și miercuri, și a declarațiilor care vor urma. Analiștii anticipează o scădere a dobânzilor cu 0,25%, după ce inflația anuală din SUA a crescut în noiembrie la 2,7%, mai sus cu 0,3% faţă de octombrie. Contractarea economiei britanice cu 0,1% în octombrie pentru a doua lună consecutiv, a depreciat lira sterlină față de euro, iar cursul ei a scăzut de la maximul istoric de 6,0336 lei la 5,9954 lei. Decizia Băncii Naționale a Elveției de a reduce rata de referință de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022, a împins cursul francului de la 5,3401 la 5,3047 lei. Prețul gramului de aur a scăzut vineri de la 412,7388 lei la 406,8246 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben de la un maxim de 2.726,90 dolari în ședința precedentă la 2.646,10 – 2.692,50 dolari/uncie. Marcările de profit au împins bitcoin spre 94.500 dolari, la scurt timp de la atingerea recordului de 103.900 dolari, dar finalul de săptămână a ridicat prețul la 101.234 – 102.786 dolari, iar ethereum fluctua între 3.832 și 3.905 dolari. Analiza cuprinde perioada 9 – 13 decembrie