By:
On:
In: indexari

 

Mitica 
dum., 3 dec., 20:40 (acum 14 ore)
către eu
CĂ TOT E IMINENTĂ !  INDEXAREA PENSIILOR MILITARE DE STAT ! LOGICĂ, MATEMATICĂ ȘI…RĂBDARE !  Din perspectiva art.59 și 60 din Legea nr.223 / 2015 ( modificate prin art.84 din OUG nr.114 / 2018 ) ! 
 A)  PARTEA INTRODUCTIVĂ : 
Coordonate : 
1) pensie stabilită în anul 2022 ;  
2) media soldelor brute din baza de calcul a pensiei = 13675 lei ;  
3) media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei = 8000 lei ( 58,5% din 13675, diferența, respectiv 41,5%, constituind-o contribuțiile și impozitul )  
4) pensie brută = 13949 lei ( 85% din baza de calcuĺ și OMM 20% ) ;  
5) pensie netă = 12754 lei ( după deducerea impozitului din pensia brută ) ;  
6) pensie netă stabilită/acordata la nivelul mediei soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei = 8000 lei ( art.60 (1) din Legea nr.223 / 2015 ).  
În anul 2023, această pensie a fost indexată cu rata medie anuală a inflației de 5,1%.  Așadar, pensia brută indexată ( art.59 (1) din Legea nr.223 / 2015 ) = 14660 lei ( 13949 x 5,1% + 13949 ). Prin urmare, pensia netă rezultată este de 13394 lei ( după deducerea impozitului). Acest cuantum rezultat al pensiei nete este mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul ( 8000 lei ). În consecință, cuantumul acordat – în conformitate cu art.60 (2) din Legea nr.223 / 2015 – este cel rezultat din aplicarea ratei medii anuale a inflației asupra mediei soldelor lunare nete în cauză. 
Așadar, pensia lunară „pe card”, în anul 2023 = 8408 lei ( 8000 x 5,1% + 8000 ). 
Luna viitoare – în conformitate cu art.59 (1) din Legea nr.223 / 2015 – pensia militară se indexează cu 13,8%. Așadar, pensia brută indexată ( art.59 (1) din Legea nr.223 / 2015 ) va fi de 16683 lei ( 14660 x 13,8% + 14660 ). În consecință,  pensia netă rezultată va avea un cuantum de 15215 lei ( după deducerea impozitului ).
 Acest cuantum rezultat al pensiei nete este mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul ( 8000 lei ). Cuantumul acordat de către casele de pensii, adică pensia lunară „pe card” ( n.n. – pentru înțelegerea și simplificarea problematicii, nu vorbim aici nicicum de procesul de impozitare, ci numai de cel de indexare ) va fi de 9568 lei ( 8408 × 13,8% + 8408 ). Dealtfel, aceasta este modalitatea utiliźată de către casele de pensii – de la intrarea în vigoare a OUG nr.114 / 2018 – respectiv „indexare la indexare” și pentru pensiile al căror cuantum net este mai mare decât cel al mediei soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei ! 
 B) PARTEA DE ANALIZĂ :  În prima operațiune de indexare ( cea din anul curent, cu 5,1% ), cuantumul acordat, respectiv pensia „pe card”, este de 8408 lei ( 8000 × 5,1% + 8000 ). Această creștere a pensiei „de pe card”, de la 8000 lei la 8408 lei – așadar cu 408 lei ( 8000 x 5,1% ) – nu este altceva decât suma care reprezintă intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare. 
Urmare a celei de-a doua indexări susmenționate ( cu 13,8% ) cuantumul acordat – de către casele de pensii – respectiv pensia „de pe card” va fi de 9568 lei. Bineînțeles că, în acest ultim cuantum acordat (9568 lei ), intră și cei 408 lei, sumă reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare. Prin urmare, necesită a fi stabilit ce reprezintă suma din cuantumul acordat ( pensia „de pe card” ), respectiv din 9568 lei…fără acei 408 lei ( care reprezintă intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operatiune de indexare ). Este vorba – pentru exemplul în cauză – de o sumă de 9160 lei ( 9568 – 408 ). Ce reprezintă această sumă ?!  Răspunsul este chiar în art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015, unde, cuantumul acordat ( acest 9568 lei – acordat de către casele de pensii – pentru exemplul luat ) are două componente. În articol se precizează, vis-a-vis de a doua componentă : „la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare”.
 Altfel spus, pentru exemplul luat, este vorba de cei 408 lei, menționați și rezultați din prima operațiune de indexare. Iată ce reprezintă – din alineatul (3) susmenționat – cei 9160 lei ( prima componentă a cuantumului acordat de către casele de pensii : „suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, in condițiile art.59 alin.(1), asupra mediei soldelor / salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor / salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei”. Urmează – pentru această componentă – problema de…matematică ! Transpus în cifre și notând media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei cu MSN…rezultă următoarea ecuație : 13,8% x MSN + MSN = 9160 lei. Prin urmare, rezultatul este : MSN ( media soldelor nete ce corespund celor brute  din baza de calcul ) = 8049 lei !!  
Două certitudini :  
1) Suma de 408 lei ( intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare ) ;
 2) Media soldelor brute din baza de calcul ( 13675 lei ), medie utilizată – exclusiv – la stabilirea pensiei militare de stat…este permanent aceeași ! Ca urmare, acestei medii îi corespunde cea a soldelor nete de 8000 lei, deoarece numai 58,5% din cei 13675 lei ficși = 8000. Altfel, știind faptul că cei 13675 lei sunt mereu aceeași, dacă ne-am raporta nu la MSN ( media soldelor nete ) de 8000 lei, ci la…8049 lei…ar rezulta : x% din 13675 lei = 8049 lei. Ca urmare, procentul rezultat ar fi, nu de 58,5% ( media soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute ), 41,5% reprezentând contribuțiile si impozitul, ci, de…58,85%, ceea ce este vădit neconcordant cu raportul procentual dintre media soldelor nete și cea a soldelor brute ( mereu 58,5% ) !  
Prin prisma celor menționate, cât și a reglementării din art.60 alin.(3) – unde se precizează faptul că, „în cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși…” și urmează cele două componente analizate anterior – modalitatea legală de stabilire a cuantumului maxim acordat la cea de-a doua indexare – pentru exemplul luat – este următoarea : 
componenta 1 :  13,8% × 8000 lei ( rata inflației aplicată asupra mediei soldelor lunare nete CORESPUNZĂTOARE celor brute din baza de calcul a pensiei, respectiv numai 58,5% din 13675 lei ficși = 8000 lei ) + 8000 lei ( media soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute  din baza de calcul a pensiei ( 13675 lei ficși ) = 9104 lei. 
Componenta 2, respectiv cea adăugată la prima și care rezultă – în mod explicit – din art.60 alin.(3), este, pentru exemplul în cauză, în cuantum  de 408 lei, ea reprezentând, așa cum am mai menționat, intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare. 
În consecință, cuantumul maxim acordat – și legal – al pensiei militare de stat ( cel „de pe card” ) este de 9512 lei ( 9104 + 408 ) și nu cel de 9568 lei, acordat de către casele de pensii sectoriale. 
Prin prisma celor menționate, eventualele puncte de vedere pot fi prezentate numai pe două coordonate, respectiv :
 a) exclusiv în termeni de bun simț ( n.n. – cu scuzele de rigoare, cel care face rabat de la aceasta voi fi nevoit a-l voi bloca instant ! ) ;  
b) exclusiv în termeni aplicați – respectiv frază, propoziție, rând, cifră, articol, alineat…din cele prezentate – unde sunt argumente contrarii. 
Seară frumoasă, oameni frumoși !


Citeste pe larg

By:
On:
In: indexari, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Calculul de mai jos corespunde modului cum interpretez eu art. 84 din OUG 114/2018 privind  indexarea succesivă a pensiilor militare stabilite după 15 09 2017.

Nu am avut posibilitatea  să verific cum indexează cele trei case sectoriale aceste pensii. Nu aș fi surprins dacă  și în acest caz legea este aplicată diferit, cum a rezultat din câteva cometarii de pe blog.

Celor care sunteți pensionați după 15 09 2017 vă las posibilitatea să confruntați calculul de mai jos cu calculul dedus  din cupoanele de pensii militare primite pe luna ianuarie.


 

OUG  nr. 114/2018

ART. 84 Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: 

„ART. 59 

(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. (

2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.” 

2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: „

ART. 60 

(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză. 

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. 

(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

********************************************

Pentru a înțelege operațiunea, să luăm ca exemplu un pensionar  militar care și-a deschis  dreptul de pensie  militară în luna septembrie  2021 pentru numai 10 ani  vechime în serviciu, în baza art. 19 din Legea nr. 223/2015.

Să presupunem că media soldelor brute  din baza de calcul actualizată  este 6 000 lei. Acestei medii brute îi corespunde o medie netă, după fiscalizarea veniturilor  brute cu 41,5%, de 3510 lei. 

Asta înseamnă, potrivit art. 60 alin(1), introdus în lege prin OUG  nr. 59/2017, reluat în art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, că pensia netă calcultă potrivit articolelor 20-30  și 108 din Legea nr. 223/2015, după eventuala fiscalizare potrivit Codului Fiscal, va avea o valoare care nu poate fi  nu mai mare de 3510 lei.

Să calculăm cuantumul brut și net al pensiei  pentru situația în care pensionarul a avut numai 10 ani vechime în serviciu, fără spor pentru grupe de muncă,  știind că procentul de 65% se acordă pentru 25 ani vechime și că, în cazul art. 19 , calculul se face proporțional, nu prin scădere din 65.

Dacă pensionarul invocat ar fi lucrat 25 de ani, el ar fi avut o pensie brută de  6000 x 65%= 3 900 lei.

Dacă pentru 25 ani ar avea pensia de 3900 lei, ce pensie brută va avea pentru  10 ani?

(3900 x 10) : 25= 1510  lei.

Pensia aceasta corespunde si cuantumului net calculat potrivit art. 3,  lit. m) din Legea 223/2015. O pensie brută de 1510 lei nu se impozitează.

Constatăm că acest cuantum net este mai mic decât media veniturilor nete din baza de calcul de 3 510 lei.

1 510 lei < 3 350 lei, deci poate rămâne în plată, pentru că nu depășește plafonul stabilit de art. 60 alin (1).

Această pensie de 1 510 lei a fost indexată în anul 2022 cu 10% potrivit art. XXV din OUG 130/2001.

Procedăm potrivit art. 60 alin. (2), având grijă să nu depăsim prin indexare  suma de      3 510 lei, media soldelor nete din baza de calcul.

1510 +10%/1 510 =1 661 lei unde 1 661< 3510 lei.  Suma de 1661 lei rămâne cuantum în plată.

Observație pentru situația în care pensia netă, calculată potrivit art. 3  literele  l) și m)  din L 223/2015, deci nu pensia netă în plată,  ar fi fost mai mare decât 3 510 lei, caz posibil când   pensionarul are vechime mai mare de 25 ani și spor pentru condiții de muncă.

Potrivit aceluiași art. 60 alin.(2) pensia indexată poate fi mai mare decât  media netă de 3510 lei, dar nu poate depăși  suma de 3510 lei plus  2,6% în anul 2022.  Cuantumul net  indexat în plată nu poate depăși suma de 3 601 lei. Intervenția indexării asupra bazei nete de calcul a fost de 91 lei.

Să revenim la pensionarul nostru care în anul  2023 are două indexări, dintre care prima de 5,1% și a doua de 7,4% potrivit OUG 168/2022.

Dacă indexăm cuantumul în plată de 1661 lei , cuantum care coincide și cu cuantumul calculat potrivit art. 3 literele l) și m) , cu 5,1% obținem  cuantumul în plată indexat de   1 661 +5,1% =1 746 lei . Fiind mai mic decât media soldelor nete din baza de calcul de  3510 lei, acest cuantum rămâne în plată. Nu e cazul aici să aplicăm aici art. 60 alin.(3) privind indexările succesive.

Este  cazul  să aplicăm regula indexărilor succesive la indexarea cu 5,1 % a cuantumului net fiscalizat, art. 3 lit. m) atunci când acesta depășește media soldelor nete de 3510 lei.   In acest caz, cuantumul net în plată nu va depăși suma provenind din indexarea cu 5,1% a  mediei soldelor nete din baza de calcul la care adăugăm intervenția de 91 lei din anul 2022 după indexarea cu 2,6% aceleiași medii  a soldelor lunare nete. 

3 510 + 5,1 x 3510 +91=3 780 lei

Față de calculul potrivit căruia cuantumul net în plată de la sfârșitul anuluii anterior este  indexat cu rata inflație, prin calculul efectuat în litera legii se obține un cuantum mai mic cu 5 lei. 

3501 + 2,6%= 3601

3601 +5,1% =3 785

De reținut că, dintr-o bază brută de calcul de 6 000 lei și o bază netă de calcul de 3 510 lei,  suma de 3 780 lei este limită maximă la care poate ajunge o pensie netă în plată după indexarea cu 2,6% în anul 2022  și cu 5,1% în anul 2023.

Im mod similar se procedează și pentru indexarea suplimentară din anul 2023.

Am luat două situații diferite, cu cuantumul net fiscalizat mai mic sau mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul, pentru a sublinia că articolul 60 introdus prin ordonanțele nr. 59/2017 și 114/2018 stabilește doar limita maximă a cuantumului net fiscalizat, limită dată de media soldelor nete din baza de calcul. Cuantumul net în plată poate fi și mai mic decât media soldelor nete, așa cum am văzut în cazul militarilor cu stagii puține. 

In cazul indexărilor succesive, limitele maxime până la care poate ajunge cuantumul indexat sunt date de indexările anuale legale ale mediei soldelor nete din baza de calcul.

 

Citeste pe larg