Cursul monedei unice stagnează de circa o lună în jurul valorii de 5,07 lei, în condițiile în care multe dintre fondurile străine care au părăsit piața locală, imediat după rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, s-au reîntors. În aceste condiții, BNR poate să-și refacă rezervele valutare, după ce a vândut în perioada amintită circa 8 miliarde euro pentru a stopa deprecierea leului. Acum, este posibil ca banca centrală să dorească o stabilizare a cursului și o tendință de apreciere pronunțată a acestuia. De altfel, finalul lui iulie și luna august reprezintă perioada în care mulți dintre românii care muncesc în străinătate se reîntorc în țară, iar volumul intrărilor de valută la casele de schimb crește simțitor. La începutul acestei săptămâni, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,067 – 5,071 lei, iar media euro a scăzut marginal de la 5,0708 la 5,0704 lei, valoare aproape identică cu cea de lunea trecută. Piața monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,69%, față de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%. O scădere a ratei de referință, care a fost menținută luna aceasta de BNR 6,5%, nivel stabilit în august trecut, ar putea fi decisă în prima jumătate a anului viitor, odată cu revenirea pe scădere a prețurilor. În opinia analiștilor CFA România, inflația s-ar putea retrage în iulie 2026 la 5,35%, în creștere față sondajul precedent când se estima o majorare a prețurilor de 4,87% în iunie 2026. Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2028, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei. Statul s-a împrumutat cu 593 milioane lei la un randament mediu anual de 7,32%. Finanțele au redeschis, de asemenea, o emisiune de titluri de stat cu scadența aprilie 2035. Valoarea progrată a fost de 300 milioane lei. Valoarea ofertelor de cumpărare s-au ridicat la 1,127 miliarde lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă aproape 1,028 miliarde lei cu o dobândă medie anuală de 7,16%. Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, influențată de acordul comercial încheiat între Statele Unite și Uniunea Europeană. De la un vârf atins în piața asiatică de 1,1771 dolari, euro a scăzut în cea europeană spre 1,1640 dolari, investitorii considerând că din acest război comercial a ieșit învingător Donald Trump. Cursul dolarului a crescut în piața locală de la 4,313 la 4,3443 lei Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4251 la 5,4328 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,8168 la 5,8297 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 464,9428 lei, minimul ultimelor două săptămâni, la 466,3382 lei, valoare apropiată de cea de joi. La această evoluție a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.321 și 3.345 dolari/uncie, față de un maxim de 3.437 dolari, înregistrat miercuri, când prețul a urcat la un vârf de 476,3851 lei. Monedele din regiune se depreciau marginal la 4,2565 zloți/euro, respectiv 397,26 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa între 118.505 și 119.807 dolari iar ethereum, care de câteva săptămâni este cea mai tranzacționată criptomonedă, se apropie de pragul de 4.000 dolari.

Citeste pe larg

Conform datelor prezentate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut de la 2,2% în mai la 2,3%, luna trecută. Însă România rămâne lider absolut cu o creștere a prețurilor în iunie de 5,8%, față de cifra prezentată de INS care este de 5,7%. În opinia analiștilor de la ING Bank și BCR, inflația din decembrie ar urma să fie de 7,5%. Evoluția este cauzată de eliminarea din această lună a plafoanelor de preț la energia electrică, care se vor reflecta în august, și a creșterilor TVA și accizelor, măsuri ce vor intra în vigoare de luna viitoare. Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă în a doua parte a săptămânii. Nivelul lichidității din piață s-a reglat, la o lună și jumătate după ce BNR a atras leii din piață pentru a stopa tendința de depreciere rapidă a leului, ce a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale, când capitalurile străine s-au grăbit să iasă din piața locală. Vineri, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,71 la 6,70%, față de 6,75% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,84 la 6,83%, comparativ cu valoarea de 6,88% de lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 6,97 la 6,96%, față de 7,01%, în prima ședință a săptămânii trecute. Evoluția poate fi pusă și pe faptul că Trezoreria a reușit să atragă recent 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani (dobândă 5,7%/an) şi 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani (dobândă 6,6%/an) la care s-au adăugat 1,5 miliarde cu scadenţa în 2039 (dobândă 6,5%/an față de rata de politică monetară a BCE care este de 2%). Cu toate acestea, Finanțele nu au reușit să se împrumute din piața locală cu dobânzi mai mici de 7%/an. Cursul euro a avut o tendință descendentă, care de la 5,0798 lei, la începutul săptămânii, a scăzut vineri la 5,0736 lei, într-o ședință în care tranzacțiile au fluctuat între 5,073 și 5,077 lei și cu închiderea pieței locale la 5,075 lei. Euro a atins joi un minim de 1,1571 dolari, față de maximul de 1,1698 dolari, atins la începutul săptămânii. Vineri, cotațiile au fost de 1,1591 – 1,1673 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1626 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3468 lei, lunea trecută, la 4,3612 lei, în ședința de vineri. În opinia analiștilor, evoluția perechii euro/dolar va influențată de războiul tarifelor comerciale și de politicile monetare ale băncilor centrale. Euro ar putea atinge în următoarele 12 luni un maxim de 1,25 dolari, conform celor de la Goldman Sachs, minimul anticipat fiind de 1,10 dolari. Media francului elvețian a alunecat de la 5,4619 lei, în ședința de vineri, la 5,4336 lei, în cea de vineri, iar lira sterlină a închis săptămâna la 5,8607 lei, curs identic cu cel de joi. Prețul gramului de aur a crescut de la 467,9189 lei la 470,1608 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 3.331 – 3.362 dolari/uncie. La începutul „săptămânii cripto”, bitcoin a atins un record de 123.117 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă  s-a retras în jurul valorii de 199.000 dolari. Nici măcar semnarea de către Donald Trump a Genius Act, care va determina recunoaștere legală și garantarea integrală a stablecoin-urilor în dolari digitali, nu a mișcat piața. La finalul săptămânii, bitcoin fluctua între 117.723 și 118.339 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.582 – 3.725 dolari. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 iulie

Citeste pe larg

Începând de joia trecută, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă, și au atins minime ale ultimelor două luni, în ciuda faptului că se așteaptă creșterea inflației urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie, așa cum se precizează de către BNR în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,84 la 6,77%, față de 7,09%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,96 la 6,90%, comparativ cu 7,17%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni de la 7,09 la 7,05%, după ce în urmă cu o săptămână se afla la 7,29%. Scăderea dobânzilor interbancare poate fi pusă și pe seama interesului ridicat al investitorilor pentru emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, în efortul de finanțare mai ieftină a Trezoreriei, care vor fi listate la bursa din Luxemburg. Astfel, statul dorește să se împrumute prin două emisiuni în dolari cu scadența în septembrie 2030, respectiv mai 2036 și o emisiune în euro cu scadența în iulie 2039. Necesarul de finanţare al Guvernului din acest an se ridică la 231 miliarde lei, în monedă națională și valută, din care 97 miliarde lei reprezintă împrumuturi scadente şi care trebuie refinanţate. Finanțele mizează pe o îmbunătățire a dobânzilor solicitate de investitori, după ce randamentele titlurilor de stat la 10 ani au coborât de la 7,52%, săptămâna trecută, la 7,15%, miercurea aceasta. De la începutul acestei săptămâni se observă o tendință de creștere a cursului euro, evoluție influențată de nivelul aversiunii față de risc existente în piețele internaționale. De la 5,0603 lei, joia trecută, cursul euro a urcat miercurea aceasta de la 5,0677 lei la 5,0759 lei, iar cotațiile au urcat la 5,071 – 5,079 lei. Decizia Rezervei Federale americane de a menține dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50% și evoluția pozitivă a pieței muncii de peste Ocean au stabilizat euro peste pragul de 1,17 dolari. Tendința este una descendentă, după ce marțea trecută a fost atins maximul ultimilor patru ani de 1,1830 dolari. Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1702 – 1,1730 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,3157 la 4,3345 lei. În ultima săptămână, moneda elvețiană a stagnat aproape de pragul de 0,93 franci/euro, iar media ei a urcat miercurea aceasta de la 5,4183 la 5,4451 lei. Lira sterlină a avut o evoluție stabilă la nivel săptămânal, iar la jumătatea acesteia cursul a urcat de la 5,8708 la 5,8926 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 461,0847 lei la 458,4241 lei, minimul ultimei săptămâni, efect al deprecierii metalului galben la 3.287 – 3.297 dolari/uncie, valori minime ale ultimelor ședințe, consecință a întăririi monedei americane. În ultimele șase luni uncia a crescut cu peste 620 dolari, respectiv 937 dolari față de acum un an. În ultima săptămână, la nivel regional, moneda poloneză s-a întărit iar cea maghiară s-a depreciat. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 108.345 – 109.695 dolari, valori apropiate de cele în urmă cu o săptămână iar ethereum fluctua miercuri între 2.591 – 2.668 dolari.

Citeste pe larg

Decizia luată de o instanță americană de a bloca tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump, a majorat cererea de monedă americană și a depreciat activele considerate riscante. Leul a fost afectat de această tendință iar media euro a urcat joi de la 5,0553 la 5,0667 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au crescut de la 5,049 lei, în cursul dimineții, la 5,068 lei, la jumătatea zilei. Injecția de lichiditate făcută de BNR, la începutul săptămânii, în piața monetară a redus nivelul indicilor ROBOR iar modificările zilnice a cotațiilor au fost minime. Indicii sunt mai mari cu peste 20% față de data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Joia aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,24 la 7,25%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,35%. Creșterea cererii de titluri de stat a permis Trezoreriei să se împrumute joi cu 778,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2030, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,5%. După creșterea de luni la 1,1419 dolari, euro a avut o tendință descendentă și a coborât joia aceasta la 1,1210 – 1,1298 dolari, investitorii fiind influențați de decizia a trei judecători ai Curții de Comerț Internațional a Statelor Unite care au decis că majorarea taxelor impusă de președintele Trump este o măsură care ține de prerogativele Congresului SUA. Decizia a blocat suprataxele „reciproce” impuse la începutul lunii aprilie, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,4593 la 4,4924 lei. Aprecierea lirei sterline față de euro, efect al anunțării unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite, a determinat creșterea cursului de la 6,0261 la 6,0509 lei, aproape de maximul istoric de 6,0646 lei, atins la jumătatea acestei luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,3943 la 5,4157 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,5712 lei la 473,9693 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.245 – 3.302,20 dolari/uncie, care a anulat întărirea monedei americane. În opinia analiștilor JP Morgan Chase, prețul unciei de aur ar urma să crească până la jumătatea anului viitor la 4.000 dolari, în condițiile în care maximul istoric de 3.499,70 dolari a fost atins în urmă cu circa o lună. Tendința este pusă pe seama menținerii unei cereri ridicate din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia și a ETF-urilor care au aurul drept activ. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2369 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 404,36 forinți/euro. În urmă cu o săptămână, bitcoin a atins un maxim istoric de 111.862 dolari, evoluție datorată creșterii cererii, investitorii mizând pe aprobarea proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite. În prezent, bitcoin s-a consolidat la pragul suport de 108.000 dolari și se tranzacționa joia aceasta între 107.048 și 108.928 dolari. Ethereum creștea la 2.675 – 2.782 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Evoluția pieței din prima săptămână a lunii februarie a fost una obișnuită: stabilitate a cursului euro, volatilitate ridicată a celorlalte valute majore, noi recorduri pentru prețul gramului de aur. Volatilitatea cursului euro, principalul instrument utilizat de BNR în lupta cu inflația, s-a îngustat la 4,9764 – 4,9769 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9767 lei. Tranzacțiile s-au realizat zilnic în același culoar 4,976 – 4,977 lei. Rata de referință a BNR se află din august la 6,50%, iar analiștii văd o primă reducere a acesteia spre jumătatea anului, în condițiile în care inflația se menține peste 5%. Pe de altă parte, dobânzile comerciale au crescut începând cu noiembrie, efect al rezultatelor la alegeri, iar indicii ROBOR au urcat de la circa 5,5% spre pragul de 6%. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,01 la 6,0% iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,10%. Euro a scăzut la începutul săptămânii trecute la 1,0211 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 1,04 dolari, pentru ca vineri să fluctueze între 1,0305 și 1,0412 dolari iar piața americană s-a închis la 1,0327 dolari. Pe plan local, cursul monedei americane a fluctuat între 4,7728 și 4,8595 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7940 lei. Înmulțirea pariurilor puse pe dolar sunt consecința diferenței dintre dobânda practicată de Fed (4,25 – 4,50%) și cea a BCE (2,75%). Analiștii cred că Fed a putea să opereze anul acesta doar două reduceri ale dobânzilor, una în iulie și o alta la finalul acestui an, în condițiile în care economia SUA se dovedește una rezilientă. Așa cum o arată scăderea șomajului de la 4,1% în decembrie la 4% în ianuarie, lună în care economia a creat 143.000 de locuri de muncă. Moneda elvețiană s-a stabilizat în jurul valorii de 0,94 franci/euro iar cursul vineri a fost stabilit la 5,2859 lei. Lira sterlină a încheiat săptămâna cu un curs de 5,9683 lei. Deprecierea se datorează intrării în stagflație a Marii Britanii (creștere economică minimă sau negativă și un șomaj ridicat combinat cu creșterea inflației). Pentru a stimula economia, Banca Angliei a decis joi să reducă dobânda sa de referință de la 4,75 la 4,5% dar a înrăutăţit previziunile privind creşterea de anul acesta a PIB la 0,75%. Metalul galben se apropie rapid de pragul psihologic de 3.000 dolari/uncie. La sfârșitul săptămânii trecute, uncia a atins un nou maxim de 2.886,60 dolari, însă prețul gramul de aur a fost stabilit la 441,7015 lei, față de recordul istoric de 441,8557 lei, înregistrat în ședința de joi. Analiști pun creșterea pe seama dorinței fondurilor care operează ETF-uri bazate pe aur să acumuleze fizic metalul prețios care să asigure livrările la contractele futures, pentru a evita riscul ca administrația Trump să majoreze taxele la importurile de aur. Pe de altă parte, metalul prețios rămâne un refugiu față de riscurile inflaționiste care pot decurge din războiul comercial la nivel mondial declanșat de Donald Trump. După ce a scăzut la începutul săptămânii sub 93.000 dolari, bitcoin a fluctuat în apropierea pragului de 100.000 dolari. Volatilitatea ethereum a fost una mult mai mare. Lunea trecută, acesta a coborât abrupt de la peste 3.000 dolari la aproape 2.200 dolari. În următoarele zile, criptomoneda a fluctuat între 2.500 și 2.900 dolari. Analiza cuprinde perioada 3 – 7februarie

Citeste pe larg

BNR a menținut miercuri rata de referință la 6,5%, în condițiile în care există „perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior”, cum se arată în comunicatul de presă al băncii centrale. Nivelul ridicat al inflației (5,1% an/an în decembrie 2024) și situația politică tulbure au provocat „creșteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie”, conform BNR, iar indicii ROBOR s-au deplasat din apropierea pragului de 5,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de depozit, care devenise principala rată directoare, către 6%, cotație comparabilă cu cea din prima parte a lui iulie trecut. La finalul săptămânii trecute, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,93 la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la rândul său de la 5,98 la 6% iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,09%. Îngrijorările investitorilor financiari, locali sau străini, legate de poziția fiscală și cea externă a economiei românești și tendința de scumpire a creditelor guvernamentale pe plan mondial au obligat Trezoreria să se împrumute tot mai scump. Joi, statul a atras din piață 400 milioane lei, valoarea programată a emisiunii, cu scadența iulie 2030 la o dobândă medie anuală de 7,75%, la care s-au adăugat alte 400 milioane lei scadente în iulie 2034 la un randament mediu anual de 7,98%. Este de așteptat ca până la sfârșitul lunii, Finanțele să depășească plafonul de împrumut pentru ianuarie care se ridică la circa 5,8 miliarde lei. Cursul euro a fluctuat, ca de obicei, într-un culoar îngust: 4,9731 lei, la începutul săptămânii, și 4,9759 lei, la sfârșitul ei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,973 și 4,978 lei. Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, cu câteva zile înainte de noua investitură a lui Donald Trump. De la un minim de 1,0178 dolari, la începutul săptămânii, euro a crescut la 1,0355 dolari, pentru ca vineri piața americană să se închidă la 1,0278 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8734 lei, la 4,8284 lei, la finalul săptămânii. În 19 decembrie lira sterlină a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, impulsionat de nivelul ridicat al ratei de referință al Băncii Angliei. Temerile legate de creșterea deficitului bugetar al Regatului Unit, a forțat Londra să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar lira sterlină a scăzut vineri la 5,8939 lei, medie care nu a mai fost atinsă de la jumătatea lui septembrie. Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției din decembrie de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat treptat iar cursul francului elvețian a închis săptămâna la 5,2980 lei. După ce a atins joi maximul istoric de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a coborât la 419,8038 lei. Scăderea s-a datorat atât deprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.697,90 – 2.724,30 dolari/uncie. Intenția lui Donald Trump de a dereglementa, conform unor surse, piața cripto a avut ca efect aprecierea monedelor digitale. Totodată, vineri a fost lansată o criptomonedă care poartă numele „Official Trump”, recunoscută de președintele american, care a devenit a una dintre cele mai tranzacționate monede digitale. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de maximul de 108.315 dolari, atins în 17 decembrie, și se tranzacționa în culoarul 103.373 – 105.448 dolari. Ethereum fluctua între 3.147 și 3.373 dolari. Analiza cuprinde perioada 13 – 17 ianuarie

Citeste pe larg

De opt luni consecutive inflația anuală din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În octombrie, creșterea prețurilor din UE a urcat de la 2,1% în septembrie la 2,3%, în timp ce în țara noastră ea a fost de 5%. Această evoluție nu a permis BNR să reducă dobânzile la ultima sa ședință de politică monetară din acest an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o astfel de măsură va fi luată „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”. Dealerii bancari au răspuns la această afirmație prin creșterea indicilor ROBOR, care au stagnat în ultimele aproape trei luni. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,58 la 5,59%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,62 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,66 la 5,67%. Tranzacțiile din piața valutară au continuat să se realizeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9764 la 4,9769 lei. Analiștii anticipează pentru jumătatea lui 2025 o depreciere a euro la 1,01 dolar, ca o consecință a tarifelor pe care Donald Trump dorește să le impună importurilor europene, ceea ce va avea un impact negativ asupra economiei zonei euro. Perspectiva a generat vânzări de monedă unică, care a pierdut rapid teren în fața celei americane. Marți, euro recupera o parte din pierderi și se tranzacționa între 1,0524 și 1,0601 dolari, iar media monedei americane a scăzut marginal de la 4,7176 la 4,7110 lei. Creșterea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o la 0,93 franci/euro iar media ei a urcat de 5,3172 la 5,3354 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,9529 lei. Prețul gramului de aur a crescut cu circa 6 lei la 399,1947 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.609,10 – 2.636,40 dolari/uncie. În opinia analiștilor, majorarea cererii de aur a apărut după publicarea noii doctrine nucleare a Rusiei, care permite utilizarea mai largă a acestei forțe, după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele cu rază lungă de acţiune. Media monedelor din regiune se aprecia la 407,14 forinți/euro, respectiv 4,3308 zloți/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 90.426 – 92.824 dolari, sub maximul istoric de 93.462,18 dolari atins miercurea trecută. Ethereum fluctua între 3.090 și 3.220 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Volumul redus al tranzacțiilor pe fondul lichidității ridicate din piața monetară, a menținut indicii ROBOR la valori comparabile cu cele din mai 2022. Modificări ar putea apare după ultima ședință de politică monetară din acest an a BNR, care se va desfășura în data de 8 noiembrie. Însă, este posibil ca banca centrală să mențină dobânzile la valorile stabilite în august, de 6,5% pentru cea de politică monetară, respectiv de 5,5% pentru cea de facilitatea de depozit, în condițiile în care, conform celor mai multe analize, inflația ar urma să se mențină și în 2025 în jurul pragului de 5%. Conform Eurostat, inflația din România a fost în septembrie de 4,8%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, față de o scădere a prețurilor la nivel european de la 2,4%, în august, la 2,1%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Vânzările mai mari de valută din piața valutară au coborât media monedei unice de la 4,9758 la 4,9720 lei, un curs mai mic fiind atins în 5 septembrie. Această evoluție s-a datorat scăderii cotațiilor de la 4,976 lei, în cursul dimineții, la 4,972 lei, la prânz. Reducerea inflației anuale din zona euro la 1,7% în septembrie, sub ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, a determinat instituția să decidă o nouă reducere cu un sfert de punct la 3,25% a dobânzii pentru facilitatea de depozit, principala rată directoare. Decizia BCE a provocat deprecierea euro până la 1,0833 dolari, minim care nu a mai fost atins din 11 septembrie, astfel că BNR a ridicat media monedei americane de la 4,5675 la 4,5778 lei. Cursul monedei elvețiene a scăzut la 5,2956 lei iar cea britanică s-a apreciat marginal la 5,9484 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 393,9593 lei la 394,4609 lei, al patrulea maxim istoric consecutiv al acestei săptămâni. Evoluția s-a datorat aprecierii cursului monedei americane și a faptului că uncia a atins un nou record de 2.689,20 dolari. Creșterea aversiunii față de risc a depreciat media monedelor din regiune la 401,16 forinți/euro, respectiv 4,3174 zloți/euro. Evoluția pozitivă a pieței bursiere americane, unde indicii au atins noi maxime istorice s-a răsfrânt și asupra prețurilor pe care le au monedele digitale. Bitcoin a crescut miercuri la circa 68.500 dolari, după care s-a retras în jurul pragului de 67.000 dolari. Ethereum, după ce a atins un maxim de aproape 2.700 dolari, a coborât până la 2.600 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Decizia de miercuri a băncii centrale de a reduce dobânda de politică economică de la 6,75 la 6,50%/an, a avut un efect imediat asupra pieței. Indicii ROBOR au înregistrat o scădere zilnică de circa 4%, și s-au apropiat de nivelul dobânzii la facilitatea de depozit de 5,50%/an, care a devenit principala rată directoare pentru dealeri, situație similară cu cea din zona euro, unde facilitatea de depozit se remunerează în prezent cu 3,75%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,80 la 5,59%, valoare comparabilă cu cea din 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,85 la 5,63%, nivel care nu a mai fost atins din 12 mai 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 5,89 la 5,66%, valoare apropiată de cea din 11 mai 2022. Analiștii care fac parte din CFA România anticipau la ultimul sondaj, cel din iunie, pentru sfârșitul acestui an o valoare a indicelui ROBOR la trei luni de 5,34%, ceea ce echivalează cu încă două reduceri a ratei de referință de câte un sfert de punct procentual la cele două ședințe de politică monetară, care se vor desfășura în octombrie și noiembrie. La rândul lor dealerii bancari văd o scădere a ratei de referință la 6,25%, până la sfârșitul anului, atrăgând însă atenția riscurilor induse de economia și situația geopolitică mondiale, precum tendințele de recesiune din Statele Unite, Germania sau Japonia, și pericolul inflamării prețurilor la petrol, în cazul izbucnirii unui conflict în Orientul Mijlociu. Acestea ar schimba tendința descendentă a prețurilor de consum. Finanțele au continuat să se împrumute din piața locală. Au fost atrase 1,08 miliarde lei cu scadența în iulie 2034, la un randament mediu anual de 6,54% iar valoare programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Trezoreria care s-a împrumutat de la începutul lunii cu 3,761 miliarde lei, și-a planificat să atragă în august 5,1 miliarde de lei, la care ar putea adăuga alte 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul creat marți, 4,976 – 4,977 lei, iar media a crescut marginal de la 4,9766 la 4,9767 lei. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5613 la 4,5539 lei, în timp ce euro se tranzacționa între 1,0920 și 1,0945 dolari. Reducerea numărului cererilor de șomaj în economia americană a avut ca efect imediat deprecierea euro la 1,0892 dolari. Media monedei elvețiene a crescut la 5,3122 lei iar a celei britanice a scăzut la 5,7704 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 350,7813 lei, iar metalul galben fluctua între 2.380,10 și 2.401,70 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit la 397,19 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 397,19 zloți/euro. Culoarul de tranzacționare al bitcoin s-a lărgit la 54.789 – 58.406 iar cel ethereum la 2.323 – 2.521 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Decizia BNR de la sfârșitul săptămânii trecute de a tăia un sfert de punct procentual din rata de referință de la 7 la 6,75%, a avut un efect imediat asupra indicilor ROBOR, care au scăzut la valori comparabile cu cele din mai 2022. Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6 la 5,81%, cea mai mică valoare începând cu 23 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,04 la 5,87% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,05 la 5,92%. În perioada următoare se așteaptă ca indicii să coboare în jurul valorii de 5,75%, care reprezintă nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare din piața locală. La sondajul din mai realizat în rândul membrilor CFA România, se anticipa ca indicele ROBOR la 3 luni să atingă în următoarele 12 luni un nivel de 5,71%. Piața valutară locală a fost influențată de votul francezilor la al doilea tur al alegerilor anticipate,care s-au desfășurat duminică. Ele au fost câștigate de stânga unită iar gruparea din jurul președintelui Macron s-a clasat pe al doilea loc, în timp ce suveraniștii nu au reușit să-și maximizeze rezultatele pozitive din primul tur, și ocupă poziția a treia din camera inferioară a Parlamentului de la Paris. Cursul euro a scăzut de 4,9773 la 4,9755 lei, minim care nu a mai fost atins din 4 iunie. Transferurile din piața locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,976 lei. Foamea de fonduri a Trezoreriei se menține la valori ridicate. Finanțele s-au împrumutat luni cu 1,2 miliarde lei printr-o emisiune scadentă în octombrie 2026, față de o valoare nominală de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,06%. Euro a profitat de evoluția politică din Franța și s-a apreciat la 1,0802 – 1,0845 dolari, iar media monedei americane s-a depreciat de la 4,5975 la 4,5904 lei. Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o față de cea unică iar cursul a crescut la 5,1244 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8857 lei. Prețul gramului de aur a crescut marginal la 349,6833 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.367,40 și 2.391,60 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 393,77 forinți/euro, după ce guvernul de la Budapesta a anunţat că va solicita o „contribuţie la apărare” din partea băncilor, firmelor energetice şi companiilor multinaţionale. În schimb, cea poloneză s-a întărit la 4,2780 zloți/euro. Bitcoin a reușit să-și consolideze câștigurile de la sfârșitul săptămânii și a urcat la 54.331 – 58.152 dolari. Ethereum s-a apreciat la 2.827 – 3.087 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Euro a recuperat o parte din pierderea suferită la începutul săptămânii, iar media lui a crescut marți de la 4,8758 la 4,9762 lei, în timp ce cotațiile din piață erau de 4,974 – 4,977 lei. De la începutul acestei luni, indicii ROBOR au rămas neschimbați, deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda cu care BNR […]

Citeste pe larg

Prima ședință din aprilie a fost una calmă, în condițiile în care o bună parte dintre piața financiară internațională era închisă, cu prilejul sărbătoririi Paștelui de către catolici. La jumătatea acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii nu anticipează o primă tăiere a ratei de referință, care se situează la […]

Citeste pe larg

Prima ședință din aprilie a fost una calmă, în condițiile în care o bună parte dintre piața financiară internațională era închisă, cu prilejul sărbătoririi Paștelui de către catolici. La jumătatea acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii nu anticipează o primă tăiere a ratei de referință, care se situează la […]

Citeste pe larg

Prima ședință din aprilie a fost una calmă, în condițiile în care o bună parte dintre piața financiară internațională era închisă, cu prilejul sărbătoririi Paștelui de către catolici. La jumătatea acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii nu anticipează o primă tăiere a ratei de referință, care se situează la […]

Citeste pe larg