Decizia luată de o instanță americană de a bloca tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump, a majorat cererea de monedă americană și a depreciat activele considerate riscante. Leul a fost afectat de această tendință iar media euro a urcat joi de la 5,0553 la 5,0667 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au crescut de la 5,049 lei, în cursul dimineții, la 5,068 lei, la jumătatea zilei. Injecția de lichiditate făcută de BNR, la începutul săptămânii, în piața monetară a redus nivelul indicilor ROBOR iar modificările zilnice a cotațiilor au fost minime. Indicii sunt mai mari cu peste 20% față de data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Joia aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,24 la 7,25%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,35%. Creșterea cererii de titluri de stat a permis Trezoreriei să se împrumute joi cu 778,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2030, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,5%. După creșterea de luni la 1,1419 dolari, euro a avut o tendință descendentă și a coborât joia aceasta la 1,1210 – 1,1298 dolari, investitorii fiind influențați de decizia a trei judecători ai Curții de Comerț Internațional a Statelor Unite care au decis că majorarea taxelor impusă de președintele Trump este o măsură care ține de prerogativele Congresului SUA. Decizia a blocat suprataxele „reciproce” impuse la începutul lunii aprilie, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,4593 la 4,4924 lei. Aprecierea lirei sterline față de euro, efect al anunțării unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite, a determinat creșterea cursului de la 6,0261 la 6,0509 lei, aproape de maximul istoric de 6,0646 lei, atins la jumătatea acestei luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,3943 la 5,4157 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,5712 lei la 473,9693 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.245 – 3.302,20 dolari/uncie, care a anulat întărirea monedei americane. În opinia analiștilor JP Morgan Chase, prețul unciei de aur ar urma să crească până la jumătatea anului viitor la 4.000 dolari, în condițiile în care maximul istoric de 3.499,70 dolari a fost atins în urmă cu circa o lună. Tendința este pusă pe seama menținerii unei cereri ridicate din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia și a ETF-urilor care au aurul drept activ. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2369 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 404,36 forinți/euro. În urmă cu o săptămână, bitcoin a atins un maxim istoric de 111.862 dolari, evoluție datorată creșterii cererii, investitorii mizând pe aprobarea proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite. În prezent, bitcoin s-a consolidat la pragul suport de 108.000 dolari și se tranzacționa joia aceasta între 107.048 și 108.928 dolari. Ethereum creștea la 2.675 – 2.782 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Evoluția pieței din prima săptămână a lunii februarie a fost una obișnuită: stabilitate a cursului euro, volatilitate ridicată a celorlalte valute majore, noi recorduri pentru prețul gramului de aur. Volatilitatea cursului euro, principalul instrument utilizat de BNR în lupta cu inflația, s-a îngustat la 4,9764 – 4,9769 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9767 lei. Tranzacțiile s-au realizat zilnic în același culoar 4,976 – 4,977 lei. Rata de referință a BNR se află din august la 6,50%, iar analiștii văd o primă reducere a acesteia spre jumătatea anului, în condițiile în care inflația se menține peste 5%. Pe de altă parte, dobânzile comerciale au crescut începând cu noiembrie, efect al rezultatelor la alegeri, iar indicii ROBOR au urcat de la circa 5,5% spre pragul de 6%. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,01 la 6,0% iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,10%. Euro a scăzut la începutul săptămânii trecute la 1,0211 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 1,04 dolari, pentru ca vineri să fluctueze între 1,0305 și 1,0412 dolari iar piața americană s-a închis la 1,0327 dolari. Pe plan local, cursul monedei americane a fluctuat între 4,7728 și 4,8595 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7940 lei. Înmulțirea pariurilor puse pe dolar sunt consecința diferenței dintre dobânda practicată de Fed (4,25 – 4,50%) și cea a BCE (2,75%). Analiștii cred că Fed a putea să opereze anul acesta doar două reduceri ale dobânzilor, una în iulie și o alta la finalul acestui an, în condițiile în care economia SUA se dovedește una rezilientă. Așa cum o arată scăderea șomajului de la 4,1% în decembrie la 4% în ianuarie, lună în care economia a creat 143.000 de locuri de muncă. Moneda elvețiană s-a stabilizat în jurul valorii de 0,94 franci/euro iar cursul vineri a fost stabilit la 5,2859 lei. Lira sterlină a încheiat săptămâna cu un curs de 5,9683 lei. Deprecierea se datorează intrării în stagflație a Marii Britanii (creștere economică minimă sau negativă și un șomaj ridicat combinat cu creșterea inflației). Pentru a stimula economia, Banca Angliei a decis joi să reducă dobânda sa de referință de la 4,75 la 4,5% dar a înrăutăţit previziunile privind creşterea de anul acesta a PIB la 0,75%. Metalul galben se apropie rapid de pragul psihologic de 3.000 dolari/uncie. La sfârșitul săptămânii trecute, uncia a atins un nou maxim de 2.886,60 dolari, însă prețul gramul de aur a fost stabilit la 441,7015 lei, față de recordul istoric de 441,8557 lei, înregistrat în ședința de joi. Analiști pun creșterea pe seama dorinței fondurilor care operează ETF-uri bazate pe aur să acumuleze fizic metalul prețios care să asigure livrările la contractele futures, pentru a evita riscul ca administrația Trump să majoreze taxele la importurile de aur. Pe de altă parte, metalul prețios rămâne un refugiu față de riscurile inflaționiste care pot decurge din războiul comercial la nivel mondial declanșat de Donald Trump. După ce a scăzut la începutul săptămânii sub 93.000 dolari, bitcoin a fluctuat în apropierea pragului de 100.000 dolari. Volatilitatea ethereum a fost una mult mai mare. Lunea trecută, acesta a coborât abrupt de la peste 3.000 dolari la aproape 2.200 dolari. În următoarele zile, criptomoneda a fluctuat între 2.500 și 2.900 dolari. Analiza cuprinde perioada 3 – 7februarie

Citeste pe larg

BNR a menținut miercuri rata de referință la 6,5%, în condițiile în care există „perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior”, cum se arată în comunicatul de presă al băncii centrale. Nivelul ridicat al inflației (5,1% an/an în decembrie 2024) și situația politică tulbure au provocat „creșteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie”, conform BNR, iar indicii ROBOR s-au deplasat din apropierea pragului de 5,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de depozit, care devenise principala rată directoare, către 6%, cotație comparabilă cu cea din prima parte a lui iulie trecut. La finalul săptămânii trecute, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,93 la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la rândul său de la 5,98 la 6% iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,09%. Îngrijorările investitorilor financiari, locali sau străini, legate de poziția fiscală și cea externă a economiei românești și tendința de scumpire a creditelor guvernamentale pe plan mondial au obligat Trezoreria să se împrumute tot mai scump. Joi, statul a atras din piață 400 milioane lei, valoarea programată a emisiunii, cu scadența iulie 2030 la o dobândă medie anuală de 7,75%, la care s-au adăugat alte 400 milioane lei scadente în iulie 2034 la un randament mediu anual de 7,98%. Este de așteptat ca până la sfârșitul lunii, Finanțele să depășească plafonul de împrumut pentru ianuarie care se ridică la circa 5,8 miliarde lei. Cursul euro a fluctuat, ca de obicei, într-un culoar îngust: 4,9731 lei, la începutul săptămânii, și 4,9759 lei, la sfârșitul ei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,973 și 4,978 lei. Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, cu câteva zile înainte de noua investitură a lui Donald Trump. De la un minim de 1,0178 dolari, la începutul săptămânii, euro a crescut la 1,0355 dolari, pentru ca vineri piața americană să se închidă la 1,0278 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8734 lei, la 4,8284 lei, la finalul săptămânii. În 19 decembrie lira sterlină a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, impulsionat de nivelul ridicat al ratei de referință al Băncii Angliei. Temerile legate de creșterea deficitului bugetar al Regatului Unit, a forțat Londra să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar lira sterlină a scăzut vineri la 5,8939 lei, medie care nu a mai fost atinsă de la jumătatea lui septembrie. Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției din decembrie de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat treptat iar cursul francului elvețian a închis săptămâna la 5,2980 lei. După ce a atins joi maximul istoric de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a coborât la 419,8038 lei. Scăderea s-a datorat atât deprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.697,90 – 2.724,30 dolari/uncie. Intenția lui Donald Trump de a dereglementa, conform unor surse, piața cripto a avut ca efect aprecierea monedelor digitale. Totodată, vineri a fost lansată o criptomonedă care poartă numele „Official Trump”, recunoscută de președintele american, care a devenit a una dintre cele mai tranzacționate monede digitale. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de maximul de 108.315 dolari, atins în 17 decembrie, și se tranzacționa în culoarul 103.373 – 105.448 dolari. Ethereum fluctua între 3.147 și 3.373 dolari. Analiza cuprinde perioada 13 – 17 ianuarie

Citeste pe larg

De opt luni consecutive inflația anuală din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În octombrie, creșterea prețurilor din UE a urcat de la 2,1% în septembrie la 2,3%, în timp ce în țara noastră ea a fost de 5%. Această evoluție nu a permis BNR să reducă dobânzile la ultima sa ședință de politică monetară din acest an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o astfel de măsură va fi luată „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”. Dealerii bancari au răspuns la această afirmație prin creșterea indicilor ROBOR, care au stagnat în ultimele aproape trei luni. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,58 la 5,59%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,62 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,66 la 5,67%. Tranzacțiile din piața valutară au continuat să se realizeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9764 la 4,9769 lei. Analiștii anticipează pentru jumătatea lui 2025 o depreciere a euro la 1,01 dolar, ca o consecință a tarifelor pe care Donald Trump dorește să le impună importurilor europene, ceea ce va avea un impact negativ asupra economiei zonei euro. Perspectiva a generat vânzări de monedă unică, care a pierdut rapid teren în fața celei americane. Marți, euro recupera o parte din pierderi și se tranzacționa între 1,0524 și 1,0601 dolari, iar media monedei americane a scăzut marginal de la 4,7176 la 4,7110 lei. Creșterea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o la 0,93 franci/euro iar media ei a urcat de 5,3172 la 5,3354 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,9529 lei. Prețul gramului de aur a crescut cu circa 6 lei la 399,1947 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.609,10 – 2.636,40 dolari/uncie. În opinia analiștilor, majorarea cererii de aur a apărut după publicarea noii doctrine nucleare a Rusiei, care permite utilizarea mai largă a acestei forțe, după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele cu rază lungă de acţiune. Media monedelor din regiune se aprecia la 407,14 forinți/euro, respectiv 4,3308 zloți/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 90.426 – 92.824 dolari, sub maximul istoric de 93.462,18 dolari atins miercurea trecută. Ethereum fluctua între 3.090 și 3.220 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Volumul redus al tranzacțiilor pe fondul lichidității ridicate din piața monetară, a menținut indicii ROBOR la valori comparabile cu cele din mai 2022. Modificări ar putea apare după ultima ședință de politică monetară din acest an a BNR, care se va desfășura în data de 8 noiembrie. Însă, este posibil ca banca centrală să mențină dobânzile la valorile stabilite în august, de 6,5% pentru cea de politică monetară, respectiv de 5,5% pentru cea de facilitatea de depozit, în condițiile în care, conform celor mai multe analize, inflația ar urma să se mențină și în 2025 în jurul pragului de 5%. Conform Eurostat, inflația din România a fost în septembrie de 4,8%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, față de o scădere a prețurilor la nivel european de la 2,4%, în august, la 2,1%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Vânzările mai mari de valută din piața valutară au coborât media monedei unice de la 4,9758 la 4,9720 lei, un curs mai mic fiind atins în 5 septembrie. Această evoluție s-a datorat scăderii cotațiilor de la 4,976 lei, în cursul dimineții, la 4,972 lei, la prânz. Reducerea inflației anuale din zona euro la 1,7% în septembrie, sub ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, a determinat instituția să decidă o nouă reducere cu un sfert de punct la 3,25% a dobânzii pentru facilitatea de depozit, principala rată directoare. Decizia BCE a provocat deprecierea euro până la 1,0833 dolari, minim care nu a mai fost atins din 11 septembrie, astfel că BNR a ridicat media monedei americane de la 4,5675 la 4,5778 lei. Cursul monedei elvețiene a scăzut la 5,2956 lei iar cea britanică s-a apreciat marginal la 5,9484 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 393,9593 lei la 394,4609 lei, al patrulea maxim istoric consecutiv al acestei săptămâni. Evoluția s-a datorat aprecierii cursului monedei americane și a faptului că uncia a atins un nou record de 2.689,20 dolari. Creșterea aversiunii față de risc a depreciat media monedelor din regiune la 401,16 forinți/euro, respectiv 4,3174 zloți/euro. Evoluția pozitivă a pieței bursiere americane, unde indicii au atins noi maxime istorice s-a răsfrânt și asupra prețurilor pe care le au monedele digitale. Bitcoin a crescut miercuri la circa 68.500 dolari, după care s-a retras în jurul pragului de 67.000 dolari. Ethereum, după ce a atins un maxim de aproape 2.700 dolari, a coborât până la 2.600 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Decizia de miercuri a băncii centrale de a reduce dobânda de politică economică de la 6,75 la 6,50%/an, a avut un efect imediat asupra pieței. Indicii ROBOR au înregistrat o scădere zilnică de circa 4%, și s-au apropiat de nivelul dobânzii la facilitatea de depozit de 5,50%/an, care a devenit principala rată directoare pentru dealeri, situație similară cu cea din zona euro, unde facilitatea de depozit se remunerează în prezent cu 3,75%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,80 la 5,59%, valoare comparabilă cu cea din 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,85 la 5,63%, nivel care nu a mai fost atins din 12 mai 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 5,89 la 5,66%, valoare apropiată de cea din 11 mai 2022. Analiștii care fac parte din CFA România anticipau la ultimul sondaj, cel din iunie, pentru sfârșitul acestui an o valoare a indicelui ROBOR la trei luni de 5,34%, ceea ce echivalează cu încă două reduceri a ratei de referință de câte un sfert de punct procentual la cele două ședințe de politică monetară, care se vor desfășura în octombrie și noiembrie. La rândul lor dealerii bancari văd o scădere a ratei de referință la 6,25%, până la sfârșitul anului, atrăgând însă atenția riscurilor induse de economia și situația geopolitică mondiale, precum tendințele de recesiune din Statele Unite, Germania sau Japonia, și pericolul inflamării prețurilor la petrol, în cazul izbucnirii unui conflict în Orientul Mijlociu. Acestea ar schimba tendința descendentă a prețurilor de consum. Finanțele au continuat să se împrumute din piața locală. Au fost atrase 1,08 miliarde lei cu scadența în iulie 2034, la un randament mediu anual de 6,54% iar valoare programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Trezoreria care s-a împrumutat de la începutul lunii cu 3,761 miliarde lei, și-a planificat să atragă în august 5,1 miliarde de lei, la care ar putea adăuga alte 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul creat marți, 4,976 – 4,977 lei, iar media a crescut marginal de la 4,9766 la 4,9767 lei. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5613 la 4,5539 lei, în timp ce euro se tranzacționa între 1,0920 și 1,0945 dolari. Reducerea numărului cererilor de șomaj în economia americană a avut ca efect imediat deprecierea euro la 1,0892 dolari. Media monedei elvețiene a crescut la 5,3122 lei iar a celei britanice a scăzut la 5,7704 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 350,7813 lei, iar metalul galben fluctua între 2.380,10 și 2.401,70 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit la 397,19 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 397,19 zloți/euro. Culoarul de tranzacționare al bitcoin s-a lărgit la 54.789 – 58.406 iar cel ethereum la 2.323 – 2.521 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Decizia BNR de la sfârșitul săptămânii trecute de a tăia un sfert de punct procentual din rata de referință de la 7 la 6,75%, a avut un efect imediat asupra indicilor ROBOR, care au scăzut la valori comparabile cu cele din mai 2022. Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6 la 5,81%, cea mai mică valoare începând cu 23 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,04 la 5,87% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,05 la 5,92%. În perioada următoare se așteaptă ca indicii să coboare în jurul valorii de 5,75%, care reprezintă nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare din piața locală. La sondajul din mai realizat în rândul membrilor CFA România, se anticipa ca indicele ROBOR la 3 luni să atingă în următoarele 12 luni un nivel de 5,71%. Piața valutară locală a fost influențată de votul francezilor la al doilea tur al alegerilor anticipate,care s-au desfășurat duminică. Ele au fost câștigate de stânga unită iar gruparea din jurul președintelui Macron s-a clasat pe al doilea loc, în timp ce suveraniștii nu au reușit să-și maximizeze rezultatele pozitive din primul tur, și ocupă poziția a treia din camera inferioară a Parlamentului de la Paris. Cursul euro a scăzut de 4,9773 la 4,9755 lei, minim care nu a mai fost atins din 4 iunie. Transferurile din piața locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,976 lei. Foamea de fonduri a Trezoreriei se menține la valori ridicate. Finanțele s-au împrumutat luni cu 1,2 miliarde lei printr-o emisiune scadentă în octombrie 2026, față de o valoare nominală de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,06%. Euro a profitat de evoluția politică din Franța și s-a apreciat la 1,0802 – 1,0845 dolari, iar media monedei americane s-a depreciat de la 4,5975 la 4,5904 lei. Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o față de cea unică iar cursul a crescut la 5,1244 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8857 lei. Prețul gramului de aur a crescut marginal la 349,6833 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.367,40 și 2.391,60 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 393,77 forinți/euro, după ce guvernul de la Budapesta a anunţat că va solicita o „contribuţie la apărare” din partea băncilor, firmelor energetice şi companiilor multinaţionale. În schimb, cea poloneză s-a întărit la 4,2780 zloți/euro. Bitcoin a reușit să-și consolideze câștigurile de la sfârșitul săptămânii și a urcat la 54.331 – 58.152 dolari. Ethereum s-a apreciat la 2.827 – 3.087 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Euro a recuperat o parte din pierderea suferită la începutul săptămânii, iar media lui a crescut marți de la 4,8758 la 4,9762 lei, în timp ce cotațiile din piață erau de 4,974 – 4,977 lei. De la începutul acestei luni, indicii ROBOR au rămas neschimbați, deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda cu care BNR […]

Citeste pe larg

Prima ședință din aprilie a fost una calmă, în condițiile în care o bună parte dintre piața financiară internațională era închisă, cu prilejul sărbătoririi Paștelui de către catolici. La jumătatea acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii nu anticipează o primă tăiere a ratei de referință, care se situează la […]

Citeste pe larg

Prima ședință din aprilie a fost una calmă, în condițiile în care o bună parte dintre piața financiară internațională era închisă, cu prilejul sărbătoririi Paștelui de către catolici. La jumătatea acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii nu anticipează o primă tăiere a ratei de referință, care se situează la […]

Citeste pe larg

Prima ședință din aprilie a fost una calmă, în condițiile în care o bună parte dintre piața financiară internațională era închisă, cu prilejul sărbătoririi Paștelui de către catolici. La jumătatea acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii nu anticipează o primă tăiere a ratei de referință, care se situează la […]

Citeste pe larg

În piața monetară se observă o tendință constantă de scădere a indicilor ROBOR și apropierea acestora de pragul de 6%. Această evoluție a început în noiembrie 2022, când Consiliul Concurenţei a anunţat controale la cele zece bănci comerciale care formează „coșul” folosit de BNR la calcularea indicilor. Decizia băncii centrale din 2023 de a renunța la […]

Citeste pe larg

Pentru a împinge inflația în jos, banca centrală folosește cursul euro/leu drept principal instrument. Stabilitatea leului se datorează interesului ridicat al străinilor pentru titlurile de stat locale, care oferă randamente ridicate, dar și faptului că rezerva valutară a BNR a crescut la sfârşitul lui ianuarie la un nou maxim istoric de 61,4 miliarde euro, iar rezervele […]

Citeste pe larg

Chiar dacă BNR a decis marți să continue cu o dobândă de referință de 7%/an, tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și la jumătatea acestei săptămâni, în condițiile unei lichidități ridicate. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, […]

Citeste pe larg