By:
On:
In: Actualitate, Social

Puterea de cumpărare în piețele din Giurgiu și în magazine scade accelerat. Antreprenorii locali din zona Portului și a Zonei Libere spun că se confruntă cu costuri operaționale mari,  într-un județ care oricum se luptă istoric cu un nivel mai scăzut al veniturilor medii. Un fenomen național, vizibil și în Giurgiu, este creșterea numărului de […]

Articolul Inflația mușcă din bugetul giurgiuvenilor: Puterea de cumpărare, printre cele mai scăzute din România apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Vineri, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, care va trebui să ia o decizie dificilă, în condițiile în care inflația a crescut în aprilie la 10,7% iar PIB-ul României a pierdut în primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Majoritatea analiștilor anticipează menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% iar a celei pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare la 5,5%, valori stabilit în august 2024. O astfel de măsură va avea drept scop stimularea creditării economiei pentru a stimula îndepărtarea de zona recesiunii. Pe de altă parte, depozitele populației și companiilor vor continua să fie remunerate cu dobânzi real negative. Astfel, România va rămâne lider european în privința ratei de referință, după ce în Ungaria ea a fost redusă în februarie de la 6,5% la 6,25%. Pe de altă parte, un membru al consiliului băncii centrale poloneze a afirmat că nu anticipează o reducere a dobânzii, care se situează la 4% din ianuarie, ci așteaptă o creștere în cursul acestui an. Pe acest fond, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%. Miercuri, Trezoreria s-a împrumutat cu circa 781 milioane euro la o dobândă medie anuală de 3,64%, prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni scadente în 2028, ce a avut o valoare programată de 200 milioane dolari. Precedenta licitație în euro a fost organizată în ianuarie, când au fost atrase 400 milioane euro. În piața valutară, cursul euro a scăzut modest de la 5,2056 la 5,2052 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,201 – 5,21 lei, valori apropiate de cele de miercuri. Volatilitatea euro s-a îngustat la 1,17 – 1,1721 dolari, investitorii fiind atenți la întâlnirea dintre președintele Chinei și cel Statelor Unite care se desfășoară la Beijing, astfel că media monedei americane a coborât marginal de la 4,4479 la 4,4455 lei. Piața va urmări și schimbarea conducerii Rezervei Federale, în condițiile în care Jerome Powell își va încheia vineri mandatul de președinte care va fi preluat de Kevin Warsh, candidatul propus de Donald Trump. Următoarea ședință de politică monetară se va desfășura la jumătatea lui iunie, într-un moment în care inflația anuală din SUA a crescut în aprilie la 3,8%, față de ținta de 2% a Fed. Media lirei sterline a scăzut modest de la 6,01 la 6,0089 lei, în ciuda faptului că premierul britanic Keir Starmer se confruntă cu mari probleme politice după recentele rezultate negative ale alegerilor locale. Cursul francului elvețian a crescut marginal de la 5,6851 la 5,6863 lei. Prețul gramului de aur a urcat modest de la 671,7109 lei la 671,7496 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.676 și 4.709 dolari/uncie. Monedele din regiune au recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente. Media celei poloneze s-a apreciat la 4,2401 zloți/euro iar a celei maghiare la 357,97 forinți/euro. Bitcoin a coborât la 78.972 – 79.932 dolari iar ethereum la 2.238 – 2.273 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
PIB-ul României a pierdut în primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar comparativ cu ultimele trei luni din 2025 economia a scăzut cu 0,2%, continuând astfel evoluția negativă din ultimele trei trimestre. Conform INS, economia României a crescut anul trecut cu 0,7%, iar rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 10,7%, mai mult cu 3,1% față de decembrie 2025, fiind a nouă lună consecutivă cu creşteri ale prețurilor de peste 9% Aceste date negative au determinat analiștii BCR să-și modifice prognozele, cu intrarea României într-un scenariu recesionist. Ei văd pentru acest an o contracţie de 0,3% a PIB, față de o creștere 0,3% la precedenta prognoză, și au ridicat anticiparea pentru inflația de la sfârșitul anului la 5,9%, față de estimarea de 3,7% din ianuarie. În această situație economică și politică incertă, care a împins euro miercurea trecută la un maxim de 5,2688 lei, pune BNR în fața unor decizii importante. Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, atrage atenția într-un articol intitulat „«Inflația Ormuz» – noua provocare în ecuația politicii monetare”, asupra efectelor conflictului din Golful Persic și strangularea circulației comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Viceguvernatorul BNR estimează „pentru finalul acestui an creșteri de 1,5 – 2 puncte procentuale – inflația Ormuz – peste traiectoriile de inflație proiectate în absența șocului din Golf, însă spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund”, precizând că poziția băncii centrale este o „reacție de tip wait-and-see” („așteptăm și vedem”). La jumătatea acestei săptămâni, am asistat la a cincea ședință consecutivă de apreciere a monedei naționale. Piața locală s-a deschis la 5,20 lei iar cotațiile au urcat treptat aproape de 5,21 lei, astfel că media euro a coborât de la 5,2103 la 5,2056 lei. Prognozele băncilor privind evoluția cursului euro anticipează pentru sfârșitul anului o creștere a cursului euro la 5,20 – 5,25 lei, care se încadrează în observațiile precedente ale oficialilor BNR care recunoșteau o supraapreciere a leului de 5%. Cei de la BCR atrag atenția asupra faptului că „deprecierea suplimentară a leului reprezintă un risc în sus pentru perspectiva inflaţiei, deşi deocamdată cursul de schimb pare să se fi stabilizat.” Înainte cu câteva zile de ședința de politică monetară a BNR, viceguvernatorul Cosmin Marinescu explică că „o intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” Dealerii bancari se așteaptă ca dobânda de politică monetară să nu fie modificată în acest an, urmând ca o primă tăiere să fie efectuată în trimestrul al doilea din 2027. La fel ca la jumătatea săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%. Vizita în China a președintelui american a oferit un impuls dolarului, înainte de publicarea datelor privind prețurile industriale din SUA. Euro s-a retras la 1,1696 – 1,1742 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,4352 la 4,4479 lei. Media francului elvețian a urcat la 5,6851 lei iar cea a lirei sterline la 6,01 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 669,8599 lei la 671,7109 lei, sub vârful de 680,6943 lei, atins joia trecută. În piețele specializate, metalul galben fluctua între 4.676 și 4.728 dolari/uncie.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creşterea aversiunii faţă de risc, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, a afectat semnificativ valoarea dobânzilor din piața locală, ceea ce a adus plusvaloare cursului de schimb al monedei naționale. Principala cauză a creșterii costurilor din piața monetară poate fi pusă pe seama scumpirii produselor energetice, în special a gazelor naturale, care se reflectă în majorarea prețurilor la energia electrică și se mută ulterior în creșterea prețurilor. Scăderea inflației la 4%, la sfârșitul acestui an, așa cum a anticipat BNR în ultimul său Raport, a devenit un obiectiv nesustenabil, și ar putea să se plaseze, așa cum anticipa ultimul sondaj al CFA România în jurul valorii de 5,85%. Primul semn că tendința de scădere a indicilor ROBOR a apărut marți și s-a accentuat semnificativ la jumătatea acestei săptămâni, fiind urmată astfel evoluția ascendentă a dobânzilor pentru titlurile de stat care au urcat de la 6,2% la sfârșitul lunii trecute la 6,7%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,76 la 5,94%, valoare comparabilă cu cea de la jumătatea lunii ianuarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,79 la 5,96% iar cel la 12 luni de la 5,92 la 6,02%. Marți, cotația euro a atins în piața locală un maxim de 5,102 lei astfel că media euro a urcat la 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni. La jumătatea acestei săptămâni, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,095 – 5,099 lei, astfel că media s-a retras la 5,0959 lei, nivel apropiat de cel de miercurea trecută. Cursul dolarului american a coborât de la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni, la 4,38 lei, față de 4,3250 lei, în urmă cu o săptămână. Euro fluctua în piețele specializate între 1,1574 și 1,1647 dolari, față de 1,1835 dolari, la începutul săptămânii trecute. Deprecierea este provocată de interesul arătat de investitori față de activele considerate drept refugii, așa cum sunt aurul, francul, yenul japonez sau dolarul american. La începutul acestei săptămâni, media francului elvețian a atins un maxim istoric de 5,6189 lei. Un comunicat de presă al Băncii Naționale a Elveției, publicat marți, a precizat că instituția este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, a temperat creșterea, cursul de miercuri fiind stabilit la 5,6064 lei. După scăderea de vineri la 5,8182 lei, media lirei sterline a urcat la 5,8584 lei, față de 5,8436 lei, miercurea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la 741,4095 lei la 730,1903 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 5.085 – 5.207 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2685 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 385,93 forinți/euro. Imediat după începerea conflictului din Orientul Mijlociu, bitcoin s-a apropiat de pragul de 63.000 dolari. Treptat acesta a recuperat pierderile și a urcat miercurea aceasta la 67.442 – 71.988 dolari. Ethereum, care a atins un minim de circa 1.850 dolari, a crescut la 1.945 – 2.090 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat miercurea aceasta Raportul trimestrial asupra inflației, în cursul căreia a declarat că „ în 2026 ne ducem cu inflația spre 3,9%, poate mai jos cu plafonarea la gaze, iar în 2027 ne ducem la 2,9%, în zona de fluctuație a inflației.” Acesta a afirmat că cursul este relativ stabil, după ce România a depășit criza din primăvară, provocată de rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de premier. „Am avut o cădere brutală cu rezerva internațională, prin intervențiile noastre. Acum, și datorită aurului, avem rezerve internaționale record. Asta descurajează atacurile pe curs. Nu trebuie să intervenim pe piața valutară, este suficient să le publicăm”, a explicat guvernatorul. El a precizat în privința cursului că este determinat de piață în cea mai mare măsură, „intervențiile noastre sunt extrem de limitate.” De la începutul anului leul are cea mai stabilă evoluție din regiune, în timp ce zlotul s-a întărit cu 0,1%, forintul s-a apreciat cu 1,3% iar coroana cehă a pierdut 0,5%. Afirmațiile guvernatorului BNR nu au influențat evoluția cursului euro, care a coborât de la 5,0965 la 5,0941 lei, pe fondul unei ușoare reveniri a apetitului față de risc în piețele internaționale, ceea ce a coborât cotațiile la 5,093 – 5,097 lei. În urmă cu o săptămână media se situa la 5,0914 lei. Dobânzile interbancare continuă să se apropie de pragul de 5,50%, valoare cu care sunt „premiate” băncile care își parchează excedentul de lichiditate în depozitele BNR. La jumătatea acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,81 la 5,80%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 5,85 la 5,84% iar cel la 12 luni de la 6,063 la 6,01%, valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui noiembrie 2024. În așteptarea publicării minutei („Beige Book”) al ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale americane, un dobânda-cheie a fost menținută în culoarul 3,50 – 3,75%, euro fluctua într-un culoarul îngust, 1,1829 – 1,1858 dolari, față de un maxim de 1,1928 dolari, atins la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,3037 la 4,3046 lei, față de 4,2701 lei, miercurea trecută. Creșterea ratei şomajului din Regatul Unit la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani și încetinirea majorării salariilor au afectat cursul lirei sterline care a coborât de la 5,8503 la 5,8422 lei, în a doua ședință consecutivă, față de 5,8539 lei, miercurea trecută. Francul elvețian, care a urcat marți la un nou maxim istoric de 5,8503 lei, a alunecat la 5,5765 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute. Metalul galben a coborât miercurea aceasta 4.853 – 4.942 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce marginal de la 679,5488 lei la 679,8250 lei, față de 699,7256 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune au profitat de revenirea apetitului pentru risc și s-au apreciat la 4,2148 zloți/euro, respectiv 377,76 forinți/euro. A continuat evoluția descendentă a criptomonedelor. Bitcoin a alunecat la 66.903 – 68.442 dolari iar ethereum la 1.963 – 2.037 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%. Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică. O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut. Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei. Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei. Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei. Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei. Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei. Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone. În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro. Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%. Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică. O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut. Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei. Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei. Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei. Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei. Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei. Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone. În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro. Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Conform datelor prezentate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut de la 2,2% în mai la 2,3%, luna trecută. Însă România rămâne lider absolut cu o creștere a prețurilor în iunie de 5,8%, față de cifra prezentată de INS care este de 5,7%. În opinia analiștilor de la ING Bank și BCR, inflația din decembrie ar urma să fie de 7,5%. Evoluția este cauzată de eliminarea din această lună a plafoanelor de preț la energia electrică, care se vor reflecta în august, și a creșterilor TVA și accizelor, măsuri ce vor intra în vigoare de luna viitoare. Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă în a doua parte a săptămânii. Nivelul lichidității din piață s-a reglat, la o lună și jumătate după ce BNR a atras leii din piață pentru a stopa tendința de depreciere rapidă a leului, ce a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale, când capitalurile străine s-au grăbit să iasă din piața locală. Vineri, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,71 la 6,70%, față de 6,75% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,84 la 6,83%, comparativ cu valoarea de 6,88% de lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 6,97 la 6,96%, față de 7,01%, în prima ședință a săptămânii trecute. Evoluția poate fi pusă și pe faptul că Trezoreria a reușit să atragă recent 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani (dobândă 5,7%/an) şi 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani (dobândă 6,6%/an) la care s-au adăugat 1,5 miliarde cu scadenţa în 2039 (dobândă 6,5%/an față de rata de politică monetară a BCE care este de 2%). Cu toate acestea, Finanțele nu au reușit să se împrumute din piața locală cu dobânzi mai mici de 7%/an. Cursul euro a avut o tendință descendentă, care de la 5,0798 lei, la începutul săptămânii, a scăzut vineri la 5,0736 lei, într-o ședință în care tranzacțiile au fluctuat între 5,073 și 5,077 lei și cu închiderea pieței locale la 5,075 lei. Euro a atins joi un minim de 1,1571 dolari, față de maximul de 1,1698 dolari, atins la începutul săptămânii. Vineri, cotațiile au fost de 1,1591 – 1,1673 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1626 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3468 lei, lunea trecută, la 4,3612 lei, în ședința de vineri. În opinia analiștilor, evoluția perechii euro/dolar va influențată de războiul tarifelor comerciale și de politicile monetare ale băncilor centrale. Euro ar putea atinge în următoarele 12 luni un maxim de 1,25 dolari, conform celor de la Goldman Sachs, minimul anticipat fiind de 1,10 dolari. Media francului elvețian a alunecat de la 5,4619 lei, în ședința de vineri, la 5,4336 lei, în cea de vineri, iar lira sterlină a închis săptămâna la 5,8607 lei, curs identic cu cel de joi. Prețul gramului de aur a crescut de la 467,9189 lei la 470,1608 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 3.331 – 3.362 dolari/uncie. La începutul „săptămânii cripto”, bitcoin a atins un record de 123.117 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă  s-a retras în jurul valorii de 199.000 dolari. Nici măcar semnarea de către Donald Trump a Genius Act, care va determina recunoaștere legală și garantarea integrală a stablecoin-urilor în dolari digitali, nu a mișcat piața. La finalul săptămânii, bitcoin fluctua între 117.723 și 118.339 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.582 – 3.725 dolari. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 iulie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Vineri, când sunt trei ceasuri rele, INS a anunțat creșterea prețurilor de la 5,45% în mai la 5,7% luna trecută, preluând efectele deprecierii monedei naționale care a urmat după primul tur al prezidențialelor, iar rata anuală a inflaţiei comparativ cu iunie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 5,8%. Evoluția a fost anticipată de BNR, care a menținut marți dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Majoritatea analiștilor anticipează o primă tăiere a ratei de referință în primele luni ale anului viitor. În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR, se specifică că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor”. Unele estimări văd o creștere a inflației la 10 – 11%, valori comparabile cu cele din perioada pandemiei, urmată de o retragere spre 8%. Un raport al ING Bank anticipează o creștere a prețurilor în următoarele luni în culoarul 7,5 – 8%, pentru ca în a doua parte a anului viitor să se retragă la 4 – 4,5%. Perspectiva creșterii inflației, a taxelor și accizelor dar și aversiunea față de risc la nivel internațional, au influențat evoluția leului. Cursul euro a crescut zilnic. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,077 – 5,082 lei, iar media a urcat de la 5,0810 lei, față de 5,06 lei, la sfârșitul săptămânii precedente. Analiștii BCR estimează finalul anului un curs de 5,1 lei, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent şi a celui bugetar.” Indicii ROBOR, au scăzut la minime ale ultimelor două luni, sub impactul injecțiilor de lichiditate la care a recurs BNR în lunile mai și iunie. Există riscul ca majorarea inflației să determine o revenire a indicilor spre nivelul dobânzii pentru facilitatea de creditare a BNR (rata lombard) care este de 7,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,75%, față de 6,88%, la începutul săptămânii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,90 la 6,89%, față de 7%, lunea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,03 la 7,02%, după ce la începutul săptămânii se afla la 7,12%. Vineri, moneda americană s-a apreciat față de principalele valute, inclusiv euro, după ce președintele Trump a anunțat noi tarife vamale de 30% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, înainte de terminarea negocierilor. Moneda unică a alunecat la 1,1665 – 1,1715 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1679 dolari. Cursul monedei americane a urcat de la 4,3157 lei, în ședința de marți, la 4,3461 lei, în cea de vineri. Față de începutul anului, indicele dolarului a scăzut cu aproape 10% față de un coș al principalelor monede, pe fondul temerilor privind impactul politicilor Casei Albe asupra celei mai mari economii a lumii. Scăderea în iunie a PIB-ului Regatului Unit cu 0,1%, de la una de 0,3% în mai, a provocat deprecierea lirei față de euro al cărei curs a fost stabilit vineri la 5,8843 lei. Media francului elvețian a urcat de la 5,4146 lei, în ședința de luni, la 5,4596 lei. Aprecierea de vineri a metalului galben la 3.320 – 3.369 dolari/uncie, a ridicat prețul gramului de aur de la 462,6381 lei la 466,3616 lei. Analiza cuprinde perioada 7 – 11 iulie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
După șase săptămâni consecutive în care BNR a injectat lichiditate în piața monetară prin operațiuni de tip repo, lunea aceasta procesul a fost întrerupt, cu o zi înainte de ședința de politică monetară, semn că băncile au acum la dispoziție mai mulți lei. Chiar dacă inflația de sfârșitul acestui an ar putea crește la 8 – 10%, conform analiștilor, cu un vârf de circa 11% în august, efect al măsurilor de austeritate luate de guvern și a renunțării la plafonarea de preț a energiei electrice, nu va permite modificarea dobânzii de politică monetară. Ea ar urma să stagneze la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024. Creșterea prețurilor ar urma să coboare la 4 – 4,5% în ultima parte din 2026, ceea ce va permite BNR să rediscute nivelul ratei de referință. Piața a răspuns pozitiv la planul de reducere bugetară, iar indicii ROBOR au scăzut la cea mai mică valoare a ultimelor două luni. La debutul unei noi săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,99 la 6,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,09 la 7,0% iar cel la 12 luni de la 7,19 la 7,12%. Scăderea dobânzilor ar putea permite Ministerului de Finanțe să se împrumute mai ieftin din piața locală, în condițiile în care România plătește anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile deja contractate. Luna aceasta urmează să fie achitate 12 miliarde lei, în octombrie alte 10 miliarde lei iar în noiembrie 16 miliarde lei. Lunea aceasta, cei care au făcut oferte de cumpărare pentru titluri de stat cu scadența peste patru ani au solicitat o dobândă mai ridicată. Motiv pentru Trezorerie să se împrumute cu 561 milioane lei, dintr-o cerere totală de 836 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,34%. Creșterea cererii de monedă americană a avut ca efect deprecierea valutelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului. Cursul euro a crescut de la 5,06 lei la 5,0645 lei, mai jos cu circa 1,3 bani față de începutul săptămânii trecute, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,058 – 5,066 lei, față de 5,055 – 5,064 lei, vinerea trecută. Revenirea în piață a investitorilor americani, după minivacanța prilejuită de Ziua Independenței Statelor Unite, a avut darul de a crește cererea de dolari. Dacă în urmă cu o săptămână, euro a urcat la 1,1830 dolari, maximul ultimilor aproape patru ani, lunea aceasta tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1718 – 1,1791 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2961 la 4,3179 lei. Evoluția pozitivă a dolarului vine în contextul în care piața muncii americane a în iunie 147.000 de noi slujbe, iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, ceea ce va permite Fed să mențină dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50%. Situația s-ar putea modifica în următoarele două zile, în funcție de acordurile tarifare care vor fi încheiate de SUA cu alte țări, în acest caz specific, cu Uniunea Europeană. Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,4146 lei, sub cea de la începutul săptămânii trecute de 5,4517 lei. Cursul lirei sterline a fost calculat la 5,8692 lei, față de 5,9329 lei, lunea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la 460,7924 lei la 459,5007 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben la 3.295 – 3.344 dolari/uncie, pierderea din ultima lună fiind de circa 5%.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
În comunicatul de presă care a fost publicat după ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%, se arată că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată.” Evoluția are în vedere incertitudinile și riscurile crescute ce „decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, (…) în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. (…) Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.” Perspectiva evoluției negative a inflației și posibilitatea ca o primă tăiere a ratei de referință să întârzie, a ridicat marginal nivelului indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Leul a profitat de o ușoară revenire a apetitului pentru risc iar cursul euro a scăzut de la 4,9774 la 4,9772 lei. Atrage atenția încercarea de forțare o depreciere a monedei naționale, cotația afișată înainte de deschiderea pieței locale fiind de 4,989 lei. Finanțele s-au împrumutat luni cu 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,22%. Trezoreria a redeschis la începutul săptămânii și o emisiune de obligaţiuni scadentă în aprilie 2028. Valoarea programată a licitației a fost de 600 milioane lei, însă statul a atras doar 397 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,10%. Tendința de depreciere a monedei americane s-a temperat, iar euro, care a urcat vineri la 1,1109 dolari, se tranzacționa marțea aceasta în culoarul 1,0878 – 1,0987 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,5431 la 4,5556 lei. Moneda elvețiană a revenit în jurul pragului de 0,94 franci/euro, ceea ce a coborât media ei de la 5,3277 la 5,3084 lei. Lira sterlină și-a continuat procesul de scădere față de euro iar cursul ei a alunecat de la 5,8379 la 5,8053 lei, minim al ultimelor șapte luni. Miercurea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 463,3913 lei. Următoarele ședințe au adus o scădere a prețului, la care au contribuit deprecierea monedei americane și a cotațiilor metalului galben în piețele specializate. Astfel, marțea aceasta prețul gramului a coborât de la 442,3381 lei la 440,1817 lei, în timp ce uncia se mișca între 2.976,80 și 3.021,70 dolari. Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2946 zloți/euro, respectiv 407,95 forinți/euro. Bitcoin recupera o parte din pierderile din zilele precedente și fluctua între 78.819 și 80.817 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 1.542 – 1.615 dolari.

Citeste pe larg