În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 14 august 2025, a fost publică o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Decizia nr. 220 din 16 iunie 2025 referitoare la restituirea CASS retinut.

Discuția a pleacat de la Decizia Curții Constituționale nr. 650/2022, care a declarat neconstituționale anumite prevederi din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 130/2021, referitoare la reținerea CASS din pensii prin ordonanta de urgenta. Ca urmare, prin OUG nr. 4/2023, s-a stabilit procedura de restituire eșalonată a acestor sume reținute din pensii în perioada 1 ianuarie 2022 – 27 decembrie 2022.

Problema a apărut deoarece OUG nr. 4/2023 nu a prevăzut expres dacă sumele restituite ar trebui și indexate cu indicele de inflație sau dacă ar trebui plătite dobânzi legale pentru perioada în care banii au fost reținuți nejustificat. Această lacună a generat numeroase procese în instanțe, pensionarii solicitând aceste drepturi accesorii.

Întrebările adresate ÎCCJ

Curtea de Apel București a sesizat ÎCCJ cu două întrebări esențiale:

  • Dacă pentru sumele reprezentând CASS restituite este datorată contravaloarea inflației și pentru ce interval de timp.
  • Dacă pentru aceste sume este datorată dobândă legală (moratorie sau penalizatoare) și pentru ce interval de timp.

Poziția Înaltei Curți: de ce a fost respinsă sesizarea?

ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă, argumentând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. Iată principalele motive:

Nu este o „chestiune de drept dificilă”

Înalta Curte a subliniat că mecanismul hotărârii prealabile este destinat să clarifice „chestiuni dificile de drept”, adică interpretări ale unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii, care ar putea genera incertitudine în securitatea raporturilor juridice. În acest caz, ÎCCJ a constatat că jurisprudența instanțelor naționale (curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași și Pitești) este „cvasiunitară”, majoritatea instanțelor acordând deja actualizarea cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare. Prin urmare, nu ar exista o „dificultate” reală sau o lipsă de unitate în interpretare care să necesite intervenția instanței supreme.

Nu se substituie judecătorului de fond

ÎCCJ a reiterat că rolul său nu este să se substituie funcției jurisdicționale a judecătorului de fond, care trebuie să interpreteze și să aplice legea în fiecare caz concret. A da o dezlegare de principiu în această situație ar însemna, practic, soluționarea pe fond a litigiului, ceea ce nu este scopul procedurii hotărârii prealabile.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 In cazul unui proces privind stabilirea/plata salariilor sau pensiilor, daca  instanta identifica o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, este obligata sa ceara, prin Incheiere, ICCJ sa se pronunte de principiu asupre respectivei chestiuni de drept. Toate celelalte instante care au pe rol asemenea cauze le vor suspenda pana se pronunta ICCJ.

Completul 25 al Tribunalului Bucuresti, daca mai intarzia 3 zile, nu mai putea decide prin incheiere ca litigiile privind diminuarea platii pensiilor de serviciu prin aplicarea gresita a art, 100 si 101 din Codul Fiscal sunt litigii de contencios administrativ, in contradictie cu solutiile date anterior de alte instante sau chiar de catre Tribunalul Bucuresti.

Citeste pe larg

 Pe acest blog am apreciat ca impozitarea progresiva, reglemetata prin modificarea art. 101 din Codul Fiscal, vezi art. XVIII din Lege nr. 282/2023, este doar ilegal aplicata de platitorii de pensii de serviciu, in absenta unei metodologii de aplicare emisa de Ministerul Finantelor, care s-a derobat de  obligatia legala, invocand gresit imprejurarea ca modificarea art. 101 din Codul Fiscal s-a produs printr-o lege de aplicare a Jalonului 215 din PNRR. 

Autoritatea de stat in domeniul combaterii discriminarii,  chemata si ea in instanta pentru a sustine pretentiile reclamantilor, s-a rezumat sa defineasca in actele depuse la dosare ce ar insemna discriminare in cazul impozitarii progresive a pensiilor necontributive, lasand sa se inteleaga ca reglementarea ar fi discriminatorie daca nu s-ar aplica tuturor pensiilor calculate necontributiv sau care au  in cuantum o componenta  neconteributiva, aspect pe care doar instantele  sunt competente sa-l  aprecieze, dupa administrarea probelor. 

Citeste pe larg