România folosește fonduri UE pentru investiții semnificative în sistemul de sănătate. Peste 1,7 miliarde de euro este suma investită de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în sistemul medical românesc, în 2025. 97 de apeluri de finanțare vor fi lansate în cadrul Programului Sănătate, cu investiții prioritare pentru screening, oncologie, terapie intensivă sau centrele pentru mari […]

Articolul Europarlamentarul Dan Motreanu: România investește peste 1,7 miliarde de euro din fonduri UE în sistemul de sănătate în 2025 apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, obligă Trezoreria să se împrumute cât mai mult din piața locală. Se încearcă astfel să se profite de situația stabilă din piața valutar – monetară, asigurată de către BNR, în condițiile în care randamentul titlurilor de stat românești se află pe o pantă ascendentă la Bursă, iar capitalurile străine au început să iasă din țară, după succesul izolaționiștilor. Luni, Finanțele au atras 500 milioane lei prin intermediul unei emisiuni, cu o valoare programată de 500 milioane lei și cu scadența aprilie 2028, pentru care a acceptat un randament de 7,05%, în timp ce dobânda de politică monetară a BNR este de 6,5%. Trezoreria s-a împrumutat cu alte 1,43 miliarde lei cu scadența iunie 2025 pentru care va plăti o dobândă medie de 6,40%/an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Finanţele intenționau să se împrumute în decembrie cu 5,6 miliarde de lei, sumă care a fost acoperită deja, ea depășind deja 6,3 miliarde lei. Piața monetară, care este monitorizată cu atenție de către BNR, la fel ca și segmentul valutar, a fost stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Cursul euro a crescut marginal de la 4,9732 la 4,9759 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,976 lei. Euro nu a fost afectat semnificativ de tensiunile politice din Germania și Franța, înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se va desfășura marți și miercuri. Moneda unică se tranzacționa între 1,0483 și 1,0524 dolari, cotații apropiate de cele de vineri, iar media celei americane a crescut marginal de la 4,7413 la 4,7430 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,3173 lei iar cel al lirei sterline la 5,9983 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 405,4657 lei,după ce metalul galben s-a depreciat la 2.643,30 – 2.661,30 dolari/uncie. Monedele din regiune se apreciau la 408,63 forinți/euro, respectiv la 4,2623 zloți/euro. Bitcoin a atins joi un maxim de 106.483 dolari, aprecierea criptomonedei fiind de circa 50% de la anunțarea victoriei lui Donald Trump la prezidențialele din SUA. Ethereum se tranzacționa între 3.883 și 4.022 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Leul se confruntă cu mari riscuri, în condițiile în care cererea de valută a crescut exponențial, după scorul scos la alegeri del extrema dreaptă și posibilitatea ca exponentul său să devină noul președinte al țării. Lipsa unui program economic concret din partea exponenților suveranism-distributismului și a naționalizării principalelor industrii, este privită cu scepticism de piețele financiare, iar pensionarii sau bugetarii s-ar putea confrunta în două – trei luni cu situația în care nu își vor primi pensiile sau salariile, în lipsa banilor europeni. Dorința autorităților și a BNR de a susține moneda națională, a fost obținută prin vânzări de valută în piață. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a afirmat că au fost scoase 6 miliarde de euro din fondul special de rezervă a Guvernului, pentru a stabiliza cursul dar și pentru cheltuielile curente ale statului. La rândul său, BNR, care monitorizează cu mare atenție leul, principalul său instrument în lupta cu inflația, ar fi fost nevoită să cheltuie circa 1 miliard de euro. Cristian Popa, membru al consiliului de administraţie al BNR, a declarat recent Ziarului Financiar că „intrările de valută au devenit ieşiri, însă am văzut mai degrabă concluzia acestui proces în dobânzi mai mari. (…) Cursul contează foarte mult, mai ales că este ceasul economiei”. Dl Popa, a precizat, de asemenea, faptul că „BNR a preferat această stabilitate relativă a cursului valutar. Totuşi, nivelul nu este fix, iar dacă dezechilibrele macroeconomice nu se corectează este greu de imaginat că lucrurile vor rămâne la fel de stabile şi pe viitor”. Anul acesta, volatilitatea cursului euro a fost minimă, deprecierea față de ultima ședință din 2023 fiind pe parcursul lunilor de circa 0,025 bani. În ultimele săptămâni, culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,976 – 4,977 lei. Însă, în ultimele două ședințe maximul a urcat la 4,978 lei, astfel că media de miercuri a fost identică cu cea de marți, 4,9770 lei. Situația actuală a fost prevăzută de către banca centrală, care a menținut rata de referință, la ultima sa ședință de politică monetară, la 6,50%. Până la jumătatea lunii noiembrie, indicii ROBOR se situau în apropierea dobânzii pentru facilitatea de depozit de 5,5%, care devenise principala rată directoare a pieței. De atunci, indicii au trecut pe creștere. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,97%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,99 la 6,02%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie. Euro se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0482 – 1,0530 dolari, față de un maxim de 1,0597 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute. Situația politică încordată din Franța, unde ar putea fi votată o moțiune de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, este cea care pune presiune pe euro. Dolarul american s-a apreciat la 4,7393 lei, față de 4,7129 lei, joia trecută. Media francului elvețian a stagnat la 5,3444 lei iar cea a lirei sterline a urcat la 6,0043 lei. Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 402,2774 lei la 402,7351 lei, iar metalul galben se aprecia la 2.635,60 – 2.651,50 dolari/uncie. Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,2899 zloți/euro la 414,06 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni în culoarul 95.414 – 97.019 dolari iar ethereum între 3.618 și 3.750 dolari. Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie

Citeste pe larg

Guvernul a aprobat un nou sistem de acordare a compensațiilor la energie, sub formă de plăți monetare directe. Această inițiativă, finanțată cu peste 1,1 miliarde de lei, vizează sprijinirea consumatorilor vulnerabili pentru a face față costurilor energetice ridicate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va coordona întreg procesul, asumându-și responsabilitatea pentru stabilirea și calcularea compensațiilor. Acestea […]

Articolul Compensațiile pentru energie vor fi acordate în bani: Peste 1,1 miliarde de lei alocați pentru proiect apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Floresti-Stoenesti, cea mai mare comună din județul Giurgiu, are în permanență motive de mândrie. Cu rezultate excepționale la Evaluarea Națională, cu procent mare de promovabilitatea, conducerea localității continuă să investească…

Citeste pe larg

După ce s-a împrumutat la începutul acestei săptămâni cu 1,07 miliarde lei, Trezoreria a mai atras joi din piață încă 3,33 miliarde lei, care se adaugă altor 3,674 miliarde lei care au fost împrumutate săptămâna trecută. Astfel, a fost depășită deja suma de 6,95 miliarde lei pe care Finanțele și-au propus să o aducă la buget în cursul întregii luni. Astfel, statul s-a împrumutat pentru scadența iulie 2034 cu 1,02 miliarde lei la o dobândă medie anuală de 6,86%, la care a adăugat 2,31 miliarde lei cu scadența mai 2025 la un randament mediu de 6,02%. În piața valutară se observă o tendință de depreciera a monedei naționale, cursul fiind tot mai aproape de maximul istoric de 4,9783 lei, care a fost atins în mai 2023. Joi, tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,9765 – 4,9774 lei, iar media euro a crescut de la 4,9766 la 4,9772 lei. Perspectiva ca BNR să decidă o tăiere a ratei de referință de la 7%, nivel stabilit în ianuarie 2023, la 6,75%, după ce inflația an/an a scăzut în mai la 5,1%, a adus indicii ROBOR foarte aproape de valoare dobânzii pentru facilitatea de depozit, care este în prezent de 6%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,03%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,05% iar cel la 12 luni la 6,06%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Piața a luat în calcul, de mai multă vreme, decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de menținere a ratei de referință la 5,25 – 5,50%, atâta vreme cât economia și piața muncii din Statele Unite se dovedește solidă iar inflația se menține la peste 3% (3,3% în mai). Oficialii Fed au afirmat că anul acesta ar putea realiza o singură reducere a dobânzilor. Miercuri, după anunțarea inflației euro a urcat până la 1,0852 dolari, dar a făcut apoi un pas înapoi 1,0790 – 1,0817 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de 4,6290 la 4,6060 lei. Euro s-a apreciat față de francul elvețian și lira sterlină, iar media lor a coborât la 5,1441 lei, respectiv 5,8891 lei. Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.303,10 – 2.325,50 dolari/uncie au provocat scăderea prețului gramului de aur la 342,8803 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat marginal la 4,3355 zloți/euro iar a celei maghiare la 395,47 forinți/euro. Bitcoin fluctua în ultimele 24 de ore între 67.009 și 68.375 dolari, în scădere față de miercuri, iar ethereum scădea la 3.475 – 3.560 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

PSD susţine agricultura din România, astfel că, anul trecut, s-au plătit 2,1 miliarde de euro, prin programele de sprijin şi subvenţii, bani daţi la timp sau chiar în avans! Doar în ultimele zile, în conturile a circa 7.700 de fermieri au intrat peste 400 de milioane de lei, după cum urmează: – 408.521.344,02 lei din […]

Citeste pe larg

260 de proiecte de investiţii noi şi în continuare vor fi finanţate, anul acesta, în judeţul Giurgiu, din bugetul naţional, prin programele Ministerului Dezvoltării: – PNDL 1 şi 2 – Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” – Programul Naţional de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat ( PNCCRS) – Planul Naţional de Redresare şi […]

Citeste pe larg

Proiectul de modernizare a căii ferate București – Giurgiu, ce este estimat la 2,89 miliarde de lei, a ajuns joi pe masa Guvernului. Astfel, prima linie ferată înființată în România ar urma să fie electrificată. Acest lucru se va întâmpla însă, după finalizarea lucrărilor ce includ Podul de la Grădiștea. Linia de cale ferată București […]

Articolul Guvernul ar putea aproba investiția de aproape 3 miliarde de lei în prima linie feroviară din România, București-Giurgiu! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg