By:
On:
In: Economic
Dealerii bancari s-au arătat mulțumiți de propunerile guvernului privind „repararea” deficitului bugetar, care se speră că va mulțumi marile agenții de rating și că nu vom vedea o trecere la categoria gunoi (junk) a titlurilor de stat românești. Motiv pentru scăderea indicilor ROBOR, care rămân însă peste pragul de 7%, atâta vreme cât BNR nu va putea tăia rata de politică monetară, în condițiile în care inflația, în loc să scadă, va crește. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,04%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,17 la 7,13% iar cel la 12 luni de la 7,29 la 7,25%. Evoluția din piață a permis Trezoreriei să atragă peste 1,38 miliarde lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența la sfârșitul lui 2034, care a avut o valoare programată de 300 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,34%. Finanțele s-au mai împrumutat cu încă 1,615 miliarde lei, cu scadența în mai 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,24%. Moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de euro, în contrast cu cea a altor valute din regiune. Cotațiile au scăzut de la 5,063 lei, la deschiderea pieței, la 5,06 lei, iar cursul a scăzut de la 5,0665 la 5,0603 lei, față de 5,0780 lei la finalul săptămânii trecute. Înainte de publicarea raportului referitor la piața muncii americane în iunie și a votului din Congres a proiectului de lege al bugetului promovat de președintele Trump, euro se tranzacționa în culoarul 1,1787 – 1,1810 dolari, valori comparabile cu cele din septembrie 2021. În piața locală, media monedei americane a alunecat de la 4,3035 la 4,2917 lei Depășirea de către euro a pragului de 1,18 dolari, cel mai ridicat nivel de după jumătatea lui septembrie 2021, ar putea impune Băncii Centrale Europene impunerea unei cote de toleranţă pentru cursul față de moneda americană. OficialiI BCE consideră că aprecierea euro și impunerea tarifului de 10% aplicat de Statele Unite produselor importate din zona euro, va afecta atât exporturile cât și economia regiunii. Actuala apreciere a euro se datorează ieșirilor din piața americană și migrarea fondurilor către Europa, unde investitorii găsesc mai multă predictibilitate dar și plasamente avantajoase în industria de apărare. Lira sterlină și-a atenuat scăderea față de euro, provocată de îngrijorările privind bugetul Regatului Britanic, iar media ei a coborât de la 5,8933 la 5,8612 lei, cea mai mică valoare începând cu data de 5 mai. Cursul francului elvețian s-a depreciat de la 5,4295 la 5,4141 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 462,2175 lei la 461,6576 lei, iar metalul galben fluctua în piețele specializate între 3.341 și 3.366 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2634 zloți/euro iar a celei maghiare de la 399,83 forinți/euro. Bitcoin a urcat la 108.605 – 110.284 dolari și se apropie de maximul de 111.862 dolari, atins în data de 22 mai. Ethereum a crescut la 2.558 – 2.615 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
După ce a vândut peste 6 miliarde euro pentru a stopa deprecierea monedei naționale, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, când se prognoza depășirea pragului de 5,5 lei/euro sau chiar atingerea celui de 6 lei, BNR a început să cumpere valută, pentru a readuce rezerva în jurul pragului de 60 miliarde lei. Astfel, la sfârșitul lunii trecute, rezerva valutară a crescut la 58,281 miliarde euro, față de 55,661 miliarde euro, la finalul lui mai, astfel că rezervele internaţionale (valute plus aur) au urcat la 67,627 miliarde euro. Cursul euro a scăzut de la 5,0777 la 5,0772 lei, evoluția asemănătoare cu cea a altor monede de la marginea zonei euro. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,076 – 5,079 lei. Indicii ROBOR se mențin peste pragul de 7%, în condițiile în care inflația se află și va rămâne la cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană. De altfel, majoritatea analiștilor nu anticipează o modificare a acestei direcții, ceea ce nu va permite BNR să opereze, în cursul acestui an, tăieri ale dobânzii de politică monetară. Această evoluție va ridica nivelul Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,55%, în prezent, la circa 6%, în ultimul trimestru al acestui an. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,17% iar cel la 12 luni la 7,28%. Temerile investitorilor legate de proiectul președintelui Trump privind reducerea masivă de impozite și majorarea cheltuielilor guvernamentale, ce ar putea afecta nivelul deficitului bugetar al SUA care se află la cote alarmante, au provocat deprecierea monedei americane față de un coș al principalelor valute, scăderea de la începutul anului fiind de aproape 11%, cea mai slabă performanță începând cu 1973. Astfel, euro a atins un nou maxim de la mijlocul lui septembrie 2021 de 1,1830 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3329 la 4,2958 lei. Situația încordată din jurul dolarului a majorat cererea de monedă elvețiană, care a revenit aproape de pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media a urcat de la 5,4345 la 5,4517 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9329 la 5,9171 lei. Majorarea cererii de metal galben, stimulată de pierderile pe care la suferă moneda americană, au ridicat cotațiile la 3.301 – 3.350 dolari/uncie. Pe acest fond, prețul gramului de aur a crescut de la 457,9246 lei la 462,1098 lei. Media monedelor din regiune se aprecia marginal la 4,2415 zloți/euro, respectiv 399,09 forinți/euro. Criptomonedele se depreciau ușor față de începutul săptămânii. Bitcoin se tranzacționa între 106.376 și 107.565 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 2.440 – 2.500 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Evoluția monedelor de la marginea zonei euro a fost afectată de reducerea cererii de active considerate riscante. Apropierea datei când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat a majorat oferta de valută din piață, care a acoperit ridicarea nivelului de aversiune față de risc. Cursul euro a scăzut de la 5,0472 lei la 5,0453 lei, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau între 5,034 lei, la deschidere, și 5,047 lei, la jumătatea ședinței. BNR forțează scăderea indicilor ROBOR cu scopul de a aduce dobânzile la niveluri sustenabile care să permită creșterea creditării companiilor. Ea a realizat lunea aceasta a cincea operațiune de tip repo și a împrumutat băncile cu aproape 21,6 miliarde lei, față de circa 7,3 miliarde lei în urmă o săptămână. Instituțiile financiare au atras sumele oferite la o dobândă de 6,5%/an, egală cu cea de politică monetară. Băncile comerciale au nevoie de lei înainte de data de 25 ale lunii, atunci când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul stat. Injecția de lichiditate nu a avut un efect imediat asupra indicilor ROBOR. La început de săptămână, cel ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,17% iar cel la 12 luni la 7,29%. Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în iulie 2030. Statul s-a împrumutat cu 554,4 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, și a acceptat să plătească o dobândă medie de 7,45%/an. Evoluția euro a fost influențată de decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a menține dobânda într-un interval cuprins între 4,25% şi 4,50%, în ciuda poziției președintelui Trump care solicită constant o reducere a ratei de referință, a mulțumit investitorii iar moneda americană s-a stabilizat față de cea europeană. La parcursul celor două monede a contribuit și majorarea cererii pentru cea americană, care rămâne un „refugiu” în perioade complicate din punct de vedere politic, economic sau militar. Euro a scăzut lunea aceasta până la 1,1454 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3797 la 4,3983 lei. Decizia Băncii Naționale a Elveției de a aduce dobânda de politică monetară la 0%, a afectat performanța monedei helvete, un alt plasament important în perioadele încordate la nivel mondial iar media francului a urcat de la 5,3628 la 5,3779 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9083 la 5,8892 lei. Prețul gramului de aur a urcat lunea aceasta de la 472,4081 lei, minimul săptămânii trecute, la 476,0454 lei, evoluție la care a contribuit majorarea cursului monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.362 și 3.364 dolari/uncie, cotații în creștere pe fondul intensificării conflictului Israel – Iran, odată cu atacarea de către Statele Unite a siturilor nucleare iraniene. Creșterea aversiunii față de risc, a depreciat media monedei poloneze la 4,2727 zloți/euro, respectiv 403,66 forinți/euro. Bitcoin a scăzut în noaptea de duminică sub pragul de 100.000 dolari, și se tranzacționa luni în culoarul 100.576 – 102.124 dolari. După ce s-a apropiat de 2.100 dolari, ethereum fluctua între 2.223 și 2.273 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Un raport al Erste Bank privind costurile intervențiilor efectuate de BNR pentru stoparea deprecierii leului, de luna trecută, indicau o sumă de 6 miliarde euro. Luni, banca centrală a publicat nivelul rezervelor valutare care de la 62,41 miliarde euro la sfârșitul lui aprilie s-au contractat la 55,66 miliarde euro, la finalul lui mai. La prezentarea Raportului asupra inflației, la scurt timp după câștigarea alegerilor de către președintele Dan, guvernatorul BNR a explicat că majorarea „dobânzilor de la 5,5% la 7,5% era inevitabilă. Dacă lichiditatea se schimbă, dacă percepţia României se schimbă, se îmbunătăţeşte şi încep să vină din nou capitalurile care au ieşit, dobânzile vor veni uşor în jos, după care vom discuta şi ratele de politică monetară”. BNR a realizat o nouă operațiune prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat pentru o săptămână cu 25,038 miliarde lei la o dobândă de 6,5%/an, echivalentul ratei de referință. A fost a doua astfel de intervenție, după cea de lunea trecută care a avut o valoare de 17,893 miliarde lei, care a întrerupt o perioadă de 7 ani fără astfel de operațiuni din partea BNR. Măsură a fost necesară în condițiile în care lichiditatea din piața monetară s-a redus semnificativ după ce BNR a sterilizat excesul de lei la jumătatea lui mai. Efectul asupra indicilor ROBOR a fost limitat, dealerii bancari fiind prudenți în lipsa unui guvern stabil și cu perspectiva ca inflația să se mențină ridicată. Astfel, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât marginal de la 7,24 la iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,35 la 7,34%. Pentru a rostogoli datorii mai vechi și a face noi împrumuturi, Trezoreria și-a propus să atragă în iunie 5,805 miliarde lei, sumă mai mică cu 255 de milioane lei mai mică decât cea de luna trecută. Primul pas a fost făcut lunea aceasta, când Finanțele s-au împrumutat cu 936 milioane lei cu scadența iunie 2034 la o dobândă medie anuală de 7,54%, dar a refuzat ofertele de cumpărare în cazul unei emisiuni cu scadența mai 2026, care avea o valoare programată de 400 milioane lei. Luna trecută a fost una dintre cele mai dificile pentru leu din ultimii 20 de ani. Euro a atins în 7 mai un maxim de 5,0991 lei, francul elvețian pe cel 5,4930 lei în 8 mai iar lira sterlină a crescut până la 6,0646 lei în 13 mai. Dolarul a crescut la 4,5826 lei Lunea aceasta, media euro a scăzut de la 5,0639 la 5,0572 lei, iar cotațiile au coborât de la 5,062 lei, la deschidere, la 5,054 lei, în partea a doua a zilei. Îngrijorările investitorilor privind războiul comercial inițiat de președintele Trump și tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China a avut ca efect aprecierea euro de la 1,1347 la 1,1437 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,4699 la 4,4260 lei. Moneda unică s-a apreciat și față de cea elvețiană și britanică. Astfel, media francului a coborât de la 5,4252 la 5,4175 lei iar cea lirei sterline de la 6,0206 la 5,9937 lei. Prețul gramului de aur, care a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei, a început iunie cu o creștere de la 473,9101 lei la 476,2358 lei, la care a contribuit aprecierea metalului galben de la 3.288 la 3.362 dolari/uncie, mai mult cu peste 1.000 dolari față de perioada similară a anului trecut. Bitcoin fluctua între 103.911 și 105.970 dolari iar ethereum s-a retras la 2.480 – 2.545 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Administratie, ajutoare financiare, APIA, Dezvaluiri, directia agricola giurgiu
  Anul agricol 2024 a reprezentat o provocare majoră pentru fermieri, în special din cauza unei perioade prelungite de secetă severă, care a afectat în mod deosebit culturile de porumb și floarea-soarelui. Adaptarea la noile condiții climatice, implementarea tehnologiilor moderne și investițiile în sistemele de irigații au fost esențiale pentru succesul fermierilor serioşi. Totodată, există […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

România folosește fonduri UE pentru investiții semnificative în sistemul de sănătate. Peste 1,7 miliarde de euro este suma investită de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în sistemul medical românesc, în 2025. 97 de apeluri de finanțare vor fi lansate în cadrul Programului Sănătate, cu investiții prioritare pentru screening, oncologie, terapie intensivă sau centrele pentru mari […]

Articolul Europarlamentarul Dan Motreanu: România investește peste 1,7 miliarde de euro din fonduri UE în sistemul de sănătate în 2025 apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, obligă Trezoreria să se împrumute cât mai mult din piața locală. Se încearcă astfel să se profite de situația stabilă din piața valutar – monetară, asigurată de către BNR, în condițiile în care randamentul titlurilor de stat românești se află pe o pantă ascendentă la Bursă, iar capitalurile străine au început să iasă din țară, după succesul izolaționiștilor. Luni, Finanțele au atras 500 milioane lei prin intermediul unei emisiuni, cu o valoare programată de 500 milioane lei și cu scadența aprilie 2028, pentru care a acceptat un randament de 7,05%, în timp ce dobânda de politică monetară a BNR este de 6,5%. Trezoreria s-a împrumutat cu alte 1,43 miliarde lei cu scadența iunie 2025 pentru care va plăti o dobândă medie de 6,40%/an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Finanţele intenționau să se împrumute în decembrie cu 5,6 miliarde de lei, sumă care a fost acoperită deja, ea depășind deja 6,3 miliarde lei. Piața monetară, care este monitorizată cu atenție de către BNR, la fel ca și segmentul valutar, a fost stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Cursul euro a crescut marginal de la 4,9732 la 4,9759 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,976 lei. Euro nu a fost afectat semnificativ de tensiunile politice din Germania și Franța, înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se va desfășura marți și miercuri. Moneda unică se tranzacționa între 1,0483 și 1,0524 dolari, cotații apropiate de cele de vineri, iar media celei americane a crescut marginal de la 4,7413 la 4,7430 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,3173 lei iar cel al lirei sterline la 5,9983 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 405,4657 lei,după ce metalul galben s-a depreciat la 2.643,30 – 2.661,30 dolari/uncie. Monedele din regiune se apreciau la 408,63 forinți/euro, respectiv la 4,2623 zloți/euro. Bitcoin a atins joi un maxim de 106.483 dolari, aprecierea criptomonedei fiind de circa 50% de la anunțarea victoriei lui Donald Trump la prezidențialele din SUA. Ethereum se tranzacționa între 3.883 și 4.022 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul se confruntă cu mari riscuri, în condițiile în care cererea de valută a crescut exponențial, după scorul scos la alegeri del extrema dreaptă și posibilitatea ca exponentul său să devină noul președinte al țării. Lipsa unui program economic concret din partea exponenților suveranism-distributismului și a naționalizării principalelor industrii, este privită cu scepticism de piețele financiare, iar pensionarii sau bugetarii s-ar putea confrunta în două – trei luni cu situația în care nu își vor primi pensiile sau salariile, în lipsa banilor europeni. Dorința autorităților și a BNR de a susține moneda națională, a fost obținută prin vânzări de valută în piață. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a afirmat că au fost scoase 6 miliarde de euro din fondul special de rezervă a Guvernului, pentru a stabiliza cursul dar și pentru cheltuielile curente ale statului. La rândul său, BNR, care monitorizează cu mare atenție leul, principalul său instrument în lupta cu inflația, ar fi fost nevoită să cheltuie circa 1 miliard de euro. Cristian Popa, membru al consiliului de administraţie al BNR, a declarat recent Ziarului Financiar că „intrările de valută au devenit ieşiri, însă am văzut mai degrabă concluzia acestui proces în dobânzi mai mari. (…) Cursul contează foarte mult, mai ales că este ceasul economiei”. Dl Popa, a precizat, de asemenea, faptul că „BNR a preferat această stabilitate relativă a cursului valutar. Totuşi, nivelul nu este fix, iar dacă dezechilibrele macroeconomice nu se corectează este greu de imaginat că lucrurile vor rămâne la fel de stabile şi pe viitor”. Anul acesta, volatilitatea cursului euro a fost minimă, deprecierea față de ultima ședință din 2023 fiind pe parcursul lunilor de circa 0,025 bani. În ultimele săptămâni, culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,976 – 4,977 lei. Însă, în ultimele două ședințe maximul a urcat la 4,978 lei, astfel că media de miercuri a fost identică cu cea de marți, 4,9770 lei. Situația actuală a fost prevăzută de către banca centrală, care a menținut rata de referință, la ultima sa ședință de politică monetară, la 6,50%. Până la jumătatea lunii noiembrie, indicii ROBOR se situau în apropierea dobânzii pentru facilitatea de depozit de 5,5%, care devenise principala rată directoare a pieței. De atunci, indicii au trecut pe creștere. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,97%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,99 la 6,02%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie. Euro se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0482 – 1,0530 dolari, față de un maxim de 1,0597 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute. Situația politică încordată din Franța, unde ar putea fi votată o moțiune de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, este cea care pune presiune pe euro. Dolarul american s-a apreciat la 4,7393 lei, față de 4,7129 lei, joia trecută. Media francului elvețian a stagnat la 5,3444 lei iar cea a lirei sterline a urcat la 6,0043 lei. Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 402,2774 lei la 402,7351 lei, iar metalul galben se aprecia la 2.635,60 – 2.651,50 dolari/uncie. Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,2899 zloți/euro la 414,06 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni în culoarul 95.414 – 97.019 dolari iar ethereum între 3.618 și 3.750 dolari. Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Guvernul a aprobat un nou sistem de acordare a compensațiilor la energie, sub formă de plăți monetare directe. Această inițiativă, finanțată cu peste 1,1 miliarde de lei, vizează sprijinirea consumatorilor vulnerabili pentru a face față costurilor energetice ridicate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va coordona întreg procesul, asumându-și responsabilitatea pentru stabilirea și calcularea compensațiilor. Acestea […]

Articolul Compensațiile pentru energie vor fi acordate în bani: Peste 1,1 miliarde de lei alocați pentru proiect apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actual, dotari scoli, Educaţie, Floresti Stoenesti, investitie
Floresti-Stoenesti, cea mai mare comună din județul Giurgiu, are în permanență motive de mândrie. Cu rezultate excepționale la Evaluarea Națională, cu procent mare de promovabilitatea, conducerea localității continuă să investească…

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
După ce s-a împrumutat la începutul acestei săptămâni cu 1,07 miliarde lei, Trezoreria a mai atras joi din piață încă 3,33 miliarde lei, care se adaugă altor 3,674 miliarde lei care au fost împrumutate săptămâna trecută. Astfel, a fost depășită deja suma de 6,95 miliarde lei pe care Finanțele și-au propus să o aducă la buget în cursul întregii luni. Astfel, statul s-a împrumutat pentru scadența iulie 2034 cu 1,02 miliarde lei la o dobândă medie anuală de 6,86%, la care a adăugat 2,31 miliarde lei cu scadența mai 2025 la un randament mediu de 6,02%. În piața valutară se observă o tendință de depreciera a monedei naționale, cursul fiind tot mai aproape de maximul istoric de 4,9783 lei, care a fost atins în mai 2023. Joi, tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,9765 – 4,9774 lei, iar media euro a crescut de la 4,9766 la 4,9772 lei. Perspectiva ca BNR să decidă o tăiere a ratei de referință de la 7%, nivel stabilit în ianuarie 2023, la 6,75%, după ce inflația an/an a scăzut în mai la 5,1%, a adus indicii ROBOR foarte aproape de valoare dobânzii pentru facilitatea de depozit, care este în prezent de 6%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,03%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,05% iar cel la 12 luni la 6,06%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Piața a luat în calcul, de mai multă vreme, decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de menținere a ratei de referință la 5,25 – 5,50%, atâta vreme cât economia și piața muncii din Statele Unite se dovedește solidă iar inflația se menține la peste 3% (3,3% în mai). Oficialii Fed au afirmat că anul acesta ar putea realiza o singură reducere a dobânzilor. Miercuri, după anunțarea inflației euro a urcat până la 1,0852 dolari, dar a făcut apoi un pas înapoi 1,0790 – 1,0817 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de 4,6290 la 4,6060 lei. Euro s-a apreciat față de francul elvețian și lira sterlină, iar media lor a coborât la 5,1441 lei, respectiv 5,8891 lei. Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.303,10 – 2.325,50 dolari/uncie au provocat scăderea prețului gramului de aur la 342,8803 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat marginal la 4,3355 zloți/euro iar a celei maghiare la 395,47 forinți/euro. Bitcoin fluctua în ultimele 24 de ore între 67.009 și 68.375 dolari, în scădere față de miercuri, iar ethereum scădea la 3.475 – 3.560 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg