By:
On:
In: actualizare pensii, L531
De acord cu ce spune doamna deputat Bruynseels in inregistrarea video de mai jos, dar…. creșterea vârstei de pensionare poate fi o etapă premergătoare inlăturării inechităților prin actualizarea pensiilor militare in plată. 
O perioadă de câțiva ani, numărul militarilor  care se pensionează este mai mic, astfel că se creează un buffer, cum zice ministrul Miruță, din care ar putea fi acoperite o parte din fondurile pentru actualizare. 
Să luăm in seamă aportul begetar pentru fondul de pensii militare al personalului militar activ din toate instituțiile militare,  care plătește lunar 25% din soldele brute contribuție individuală la bugetul de stat, cu titlul de asigurarpentru pensie, nu pentru alte capitole ale bugetului de stat. 
Instituțiile militare ignoră CIBS-ul in situațiile statistice privind plata  pensiilor militare.
De asemenea, nu ar trebui să intre la cheltuieli pentru pensiile militare diferențele dintre cuantumul fiscalizat și cuantumul net plafonat al pensiilor stabilite după 15 sept 2017, potrivit art. 60 din Legea 223/2015, modificat prin OUG nr. 59/2017 și alte acte normative ulterioare. 
Diferența, destul de consistentă, rămâne la bugetul de stat sau la bugetele instituțiilor militare: nu se știe precis. In mod sigur nu se utilizează pentru plata pensiilor militare. Aceste sume neutilizate nu au nici titlu de impozit și nici titlu de CASS. Unde se duc?
Iată un obiectiv important al controlului pe care domnul Miruță l-a declanșat la MApN. 

 
Silviu Predoiu, despre CIBS

Cât despre proiectul pe care doamna Bruynseels l-a depus la Camera Deputaților,  de care a trecut tacit și in prezent zace in nelucrare la Senat, el ar fi bun pentrru militari, dar este greu de crezut că va fi adoptat in această guvernare, care tocmai a plafonat la 70% din baza neta de calcul și pensiile viitorilor  magistrați. 
Il prezint din nou mai jos, in forma in care a fost adoptat tacit la Camera Deputaților.
Cum să treacă acest proiect dacă el elimină și plafonarea la 100% din baza neta de calcul pentru pensiile militare?
Soluția ar fi să creeze pentru actualizarea pensiilor militare un nou articol in Legea 223/2015, așa cum s-a procedat și in Plx 540/2024, și să lase nemodificat art. 60.
Asociațiile de rezerviști care au consiliat-o pe doamna deputat cred că pot fraierii guvernanții ori vor să compromită insuși procesul de rereglementare a actualizării pensiilor militare, așa cum s-au agățat probleme de neconstituționalitate, in Comisia de apărare din Senat, la Plx 540/2024.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

Reluare topic din 20 01 2026

UPDATE, 27 01 2026

Influencerii au difuzat acest draft de ordonanță de urgență in online… pentru a testa opiniile. 

Proiectul poate fi adoptat și prin asumare de răspundere a Guvernului. 

Influencerii ar face bine să sintetizeze pentru decidenți și opiniile exprimate in comentarii. 

Deocamdată… nimic, nimic pentru diminuarea discriminărilor din sistem. Din contră, noile măsuri le adâncesc.

Atractivitatea sistemului militar pentru noile generații este influențată și de modul cum este percepută atitudinea decidenților față de rezerviști. De 9 ani, atitudinea este ostilă rezerviștilor.

Efortul bugetar pentru actualizarea pensiilor militare nu ar fi chiar atât de mare, cum l-au prezentat guvernanții in impactul bugetar al Plx 540/2024. După cum am demonstrat, prin numeroase simulari, impactul bugetar este mult diminuat de regularizarea actualizărilor cu indexările succesive.

*********************

Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

Se acordă indemnizație de retenție de 10% din solda/salariul de funcție celor care ramân sa lucreze in sistem după indeplinirea condițiilor de  pensie de serviciu pentru limită de vârstă(nu mai puțin de vârsta de 55 ani) până la implinirea vârstei de 65 ani.

Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței. De ce să nu fie disctriminați puțin și ciucanii?

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare, ccr, legea actualizarii pensiilor militare

 Decizia in acest sens, cu nr. 376 din 16 09 2025, a fost publicată astăzi in MO nr, 123.

Cu câteva luni inainte, aceeași Curte Constituțională respinsese ca neconstituțională, in ansamblul său, Plx 540/2024, lege prin care Parlamentul a reintrodus actualizarea pensiilor militare in Legea nr. 223/2015. Motivul de neconstituționalitate a fost inventat, in sensul că ar fi discriminați viitorii pensionari militari.

Acestea sunt paradoxurile deciziilor CCR. Ceea ce a fost constituțional până la 07 08 2017, când a intrat in vigoare OUG nr. 59/2017, nu mai este constituțional in anul 2024, când același text a fost reintrodus in lege pentru a elimina discriminările pe care le-a provocat OUG nr. 59/2017

 Ma refer  la neconstituționalitatea in ansamblu a Plx 540/2024, nu la articolul cu demnitarii, introdus diversionist in lege de Comisia de apărare din Senat, la insistențele unor asocații de rezerviști. 

Noua decizie a CCR este analizată pe larg pe site-ul

 https://www.litigio.net/2026/02/ccr-diferentele-de-pensii-militare-mo-nr123-2026.html

CCR s-a pronunțat asupra diferențelor de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite

bylitigio.net–februarie 13, 20260

Curtea Constituțională: Statul poate modifica condițiile de pensionare, iar diferențele între generații nu fac reglementarea discriminatorie.

Curtea Constituțională a respins, prin Decizia nr. 376 din 16 septembrie 2025, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Decizia confirmă că Statul poate schimba în timp condițiile de pensionare, iar diferențele de tratament între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii

Noul ministru al apărării a afirmat astazi că bugetul Clubului Steaua este de 32 milioane de euro anual, lăsând să se ințeleagă că se referă doar la echipa de fotbal dacă l-a comparat cu bugetul echipelor de fotbal din divizia A.
De unde o fi scos MApN bugetul pentru fotbal in anul 2017, an in care ministri au fost Benjamin și Fifor iar sef al Marelui Stat Major General era generalui Nicolae Ciucă( 2015-2019).
OUG 59, de eliminare a actualizării pensiilor militare,  a fost adoptată de Guvernul Tudose in 04 08 2017, după o scurtă campanie de văicăreli din partea decidenților din MApN că bugetul instituției va fi secătuit dacă va fi nevoie ca și pensiile militare să crească cu majorările prevazute pentru anii  2017-2022 pentru activi in Legea nr. 153/2017, lege care intrase in vigoare la 01 07 2017.
CSA Steaua a intrat in Divizia a IV-a in luna septembrie 2017, după ce armata cumpărase intregul lot de fotbaliști ai AS Regal Sport Club Ferdinand contra sumei de 60.000 de euro .
Iată, dragi pensionari MApN,  cum ați devenit fără voie sponsori ai echpei de fotbal CAS Steaua din diviziile inferioare de fotbal.
Pe cine or fi sponsorizat fără voie pensionarii CPS ai MAI și SRI?
Din declarațiile ministrului Miruță am mai reținut că recente controale au mai descoperit că prin niște găinării ordinare au fost majorate și cu 2 000 lei pensiile unor noi rezerviști.


„Sunt în curs două investigaţii serioase de audit şi de Corp de Control la Spitalul Militar Central şi la Clubul Sportiv al Armatei, inclusiv despre situaţia de la Steaua. Am început să primesc informaţii sumarizate. Se lucrează intens, în fiecare zi pare că se descoperă altceva. Atunci când voi primi raportul final, vă voi anunţa măsurile luate şi care sunt consecinţele pentru cei care greşesc.
„V-am spus că pentru toate problemele o să vă prezint raportul de audit şi al Corpului de Control. Eu am început să mă uit despre cum se duc banii. Este un buget acolo de aproximativ 32 de milioane de euro anual, care este mult mai mare decât al tuturor celorlalte echipe din Divizia A la un loc. E foarte bine. E foarte bine că încercăm să se facă performanţă acolo, dar vrem ca utilizarea acestor bani să fie realizată într-un mod eficient, despre care am dubii în acest moment, dar vreau să văd cum arată toată planşa”, a explicat ministrul Apărării. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

Se modifică articolele 16, 21, 24 și 76 din legea pensiilor militare. Anexele I și II, introduse in lege prin L nr.282/2023, se abrogă.

Se introduc indemnizaiți de fidelitate la trecerea in rezervă, ceva similar cu ajutoarele acordate de Legea nr.  284/2010, suspendate anual și abrogate prin L 153/2017. Beneficiază de  indemnizații doar cei care trec  in rezervă după intrarea in vigoare a ordonanței.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Proiect lege pensii militare

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Nu trebuie să facă nimic in plus decât să stăruie ca Plx-540/2024, care așteaptă in adormire la Camera Deputaților, de la 01 09 2025, să fie de urgență reexaminată, după ce CCR a declarat-o neconstituțională prin Decizia alandala nr. 126/2025.

Ba…. da,  în plus, trebuie să fie puse de acord cu noua lege dispozițiile articolelor 28 și 60 din L 223/2015 privind actualizarea la momentul majorării soldelor pentru cei activi. Legea nr. 282/2023 a introdus actualizarea cu IPC.

Dacă domnul ministru usr-ist realizează că prin actualizare cei pensionați in anii 2024 și 2025 nu primesc niciun leu in plus la cuantumul actual, îi va fi mai ușor să-și indemne colegii din Parlament să pună in lucrare Plx 540/2024, corelat cu alte măsuri pe care Bolojan le dorește  a le aplica pensiilor militare, pentru a le corela cu modificările aduse pensiilor pentru magistrați.

Repet, prin actualizare fiecare pensionar militar primește doar ce n-a primit din majorările de solde de grad și funcție in perioada 2018-2024. Actualizarea nu este o majorare generală a tuturor pensiilor militare.

 Achttps://www.windy.com/ro/-Ploaie-tunete-rain?rain,2025-12-31-15,45.456,25.311,11,p:wind,m:eUNagQR a

Extrase din interviul acordat la B1 TV-

https://www.b1tv.ro/politica/pensiile-militare-corectate-ministrul-apararii-anunta-schimbari-1653572.html?uord=JT4Cj2B5iQDDKm%3DXOd2eIYOQPnYsxPOpQD–WUL6jsR4tAoaKqWOMd2HOKD8XnNVtBGUUUE_JmgfnGiFiRl5NEeOZt4yJ6KzQKYslPOkRD-yVaTehph6hgsyJSC/YI7hJ/WS9HNh


  1. Ce spune ministrul Apărării despre pensiile militare și de ce sunt importante aceste corecții
  2. Cum afectează diferențele de pensii foștii angajați
  3. Ce cauzează aceste diferențe în calculul pensiilor militare
  4. Cum resimt foștii angajați aceste nedreptăți în ceea ce privește pensiile militare

Urmează schimbări în ceea ce privește pensiile militare. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni seară pe B1TV că își propune să elimine inechitățile din interiorul sistemului de pensii militare, unde persoane cu funcții și activități similare primesc pensii semnificativ diferite doar pentru că s-au pensionat în ani diferiți.

El subliniază: „Există astăzi o lege care creşte progresiv vârsta de pensionare la militari şi ordine publică. Pe de altă parte, trebuie să fim raţionali. Nu e nimeni mai special decât altul.”

Ce spune ministrul Apărării despre pensiile militare și de ce sunt importante aceste corecții

Radu Miruță spune că este foarte preocupat să reducă aceste diferențe pe care le consideră adevărate nedreptăți:

„Da, pensiile militarilor au o nedreptate. Şi eu, înainte să fiu la Ministerul Apărării, am arătat cum am luptat cu nedreptatea pentru pensiile minerilor şi ale energeticienilor care au fost rezolvate pentru o perioadă, între timpul fostul guvern le-a stricat din nou.”, a afirmat ministrul.

„Nu este acceptabil, e deranjant să fi fost colegi doi oameni, 20-30 de ani, după care, dacă unul se pensionează la un an diferit de celălalt, să aibă o pensie diferită semnificativ, doar pentru că s-au pensionat într-un moment diferit de timp. România, de-a lungul timpului, nu a avut o abordare uniformă pentru pensiile militarilor.”, a mai adăugat Miruță.

Ce cauzează aceste diferențe în calculul pensiilor militare

Miruță arată că guvernele au schimbat în timp parametrii formulei de calcul, ceea ce a dus la inechități majore:

„Sunt foarte preocupat să vedem, pe cât posibil, să micşorez din diferenţele astea, care, de fapt, se măsoară în nedreptate. Oamenii au făcut acelaşi lucru, însă guverne, de-a lungul timpului, au modificat şi acel indice de corecţie şi alţi parametri din formula de calcul, încât oameni care făceau acelaşi lucru ajungeau să primească, în funcţie de momentul în care se pensionau, bani la pensie cu diferenţă semnificativă, nu-i treabă de 100-200 de lei.”, a mai spus ministrul Apărării.

Cum resimt foștii angajați aceste nedreptăți în ceea ce privește pensiile militare

Ministrul mai spune că aceste diferențe îi frământă pe cei din domeniu, pentru că se văd clar inechitățile între colegi:

„Şi pe oamenii din domeniul ăsta îi macină nedreptatea asta, că se văd la pensie, ştiu că au fost colegi, unii iau bani mai mulţi, unii iau bani mai puţini. Deci, pe scurt, sunt preocupat de aceste nedreptăţi.

Citeste pe larg