Majoritatea analiștilor care au participat la sondajul realizat în iunie de CFA România au anticipat menținerea României în categoria de rating recomandată investiţiilor, însă Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut puternic, cu 14,9 puncte, până la valoarea de 29,9 puncte. În acest sens, măsurile luate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului de cont curent și a celui comercial, au determinat agenția Standard & Poor’s să reconfirme ratingul României la „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală dar și menținerea perspectivei negative, care a fost stabilită anul trecut. Informația nu a influențat semnificativ evoluția cursului euro, care a scăzut marginal de la 5,0693 la 5,0692 lei. Piața valutară a fost agitată, cu mișcări ale cotațiilor în „dinți de furculiță”, tranzacțiile fiind realizate în culoarul 5,068 – 5,077 lei. Valoarea medie estimată a cursului euro de către analiștii CFA România s-a îmbunătățit față de sondajul realizat în mai. Astfel, pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor este de 5,0691 lei, față de 5,1046 lei în mai, iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului este anticipată la 5,1453 lei, de la 5,1723 lei în mai. După creșterile înregistrate miercuri, indicii ROBOR au revenit pe scădere în ședința de joi. Indicele la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 6,70 la 6,69%, față de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a întors de la 6,83 la 6,82%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,95 la 6,94%. Trezoreria a organizat două licitații de titluri de stat. Finanțele au refuzat ofertele de cumpărare pentru scadența iulie 2030, considerând prea ridicat nivelul dobânzilor solicitate, dar au acceptat să se împrumute cu 438,5 milioane lei, pentru scadența februarie 2038. Valoare programată a emisiunii a fost de 200 milioane lei iar randamentul mediu acceptat a fost de 7,11%. Euro se tranzacționa joi în culoarul 1,1744 – 1,1780 dolari, ceea ce a determinat scăderea cursului monedei americane de la 4,3189 la 4,3149 lei. Evoluția a fost determinată de decizia BCE de a menține rata de referință de la 2%. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a declarat că firmele din zona euro ezită să facă investiții noi, fiind afectate de aprecierea euro. Revenirea euro peste pragul de 0,93 franci, a coborât cursul monedei elvețiene de la 5,4512 la 5,4297 lei. Media lirei sterline a scăzut de la 5,85 la 5,8424 lei. Prețul gramului de aur a coborât de la 476,3851 lei, maximul ultimelor săptămâni, la 466,4699 lei. Scăderea se datorează deprecierii monedei americane dar și a metalului galben de la un vârf de 3.437 dolari, atins miercuri, la 3.359 – 3.393 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2514 zloți/euro, respectiv 398,13 forinți/euro. Bitcoin s-a retras la 117.218 – 119.319 dolari iar ethereum la 3.511 – 3.665 dolari.

Citeste pe larg

Consiliul ECOFIN a transmis o comunicare prin care arată faptul că România nu a luat măsuri suficiente pentru a corecta deficitul bugetar, chiar dacă a fost adoptată o Legea austerității și vor fi impuse măsuri fiscale extrem de dure. Consiliul ECOFIN a decis să ia noi măsuri pentru a revizui ”traiectoria de corecție a României”, iar țara noastră primește termen limită 15 octombrie 2025 pentru a prezenta un pachet complet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

Recomandările venite de la ECOFIN:

1. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I.

2. Astfel, România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.

3. Consiliul stabilește data de 15 octombrie 2025 ca termen-limită până la care România să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puțin o dată la șase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate și în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv.

România ar trebui să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și să pună capăt PDE până în 2030. Aceasta ar trebui să se asigure că rata sa de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.

legea austeritatii by b3b3_niko

Citeste pe larg