By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Captură importantă – autocamion cu mărfuri contrafăcute depistat de  polițiștii de frontieră giurgiuveni. Controale intense și multiple descoperiri în ultima săptămână. Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Giurgiu  au descoperit,  în cadrul unei acțiuni desfășurate pe linia combaterii infracționalității transfrontaliere, un autocamion încărcatCiteste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

România se află în clasamentul mondial al statelor cu cei mai mulți consumatori de alcool care ajung în stare de ebrietate, potrivit unui sondaj inedit realizat de Global Drug Survey (GDS), institut independent de cercetare cu sediul la Londra. În frunte se află britanicii și scoțienii, care recunosc că au ajuns beți de 34 de ori […]

Articolul România, în topul mondial al „bețivilor”, la nivel global, dar mult sub britanici și australieni… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

 O amplă acțiune de combatere a infracționalității este în desfășurare astăzi, în întreaga țară, în cadrul operațiunii „JUPITER”, desfășurată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române. Polițiști din mai multe structuri, sub supravegherea procurorilor de caz, efectuează 455 de percheziții domiciliare, în cadrul […]

Articolul Operațiunea „JUPITER”: 455 de percheziții la nivel național pentru combaterea infracțiunilor economice, judiciare și privind regimul armelor apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

               Direcția de Asistență Socială a Municipiului Giurgiu aduce la cunoștința cetățenilor existența liniei telefonice naționale 119, dedicată în exclusivitate copiilor, înființată cu scopul de a asigura asistență rapidă și imediată în situațiile în care există un risc asupra vieții copiilor sau le este pusă în pericol sănătatea și/sau integritatea fizică și psihică. Poate […]

Articolul 119 este numărul unic pentru copii, la nivel național! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Pe 1 aprilie, polițiștii din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Giurgiu au desfășurat o acțiune amplă pe raza județului, având ca scop principal prevenirea și combaterea accidentelor rutiere în zona trecerilor la nivel cu calea ferată. Acțiunea face parte dintr-un plan mai larg de îmbunătățire a siguranței rutiere și de conștientizare a participanților la […]

Articolul Poliția Giurgiu desfășoară acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere la trecerile la nivel cu calea ferată apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Atenția acordată de către BNR cursului leu/euro, cel mai important instrument utilizat în lupta cu inflația dar și unul dintre principalii factori de stabilitate socială, a influențat piața. Dacă volatilitatea euro a fost minimă, celelalte valute majore s-au apreciat cu până la 0,9%. Cursul monedei unice s-a mișcat între 4,9768 și 4,9774 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au rezumat la culoarul 4,976 – 4,9775 lei. După scăderile marginale de joi, indicii ROBOR au revenit la sfârșitul săptămânii la valorile de la jumătatea ei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a revenit de la 5,91 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a întors de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,07%. Joia trecută, Trezoreria a lansat în premieră obligaţiuni de stat cu scadența în aprilie 2040. Valoarea programată a emisiunii a fost de 300 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 272,4 milioane lei. Finanțele, care și-au propus să se împrumute luna aceasta cu minimum 8,24 miliarde lei, au refuzat joi oferta în totalitate, considerând mult prea ridicat nivelul dobânzilor solicitate. Euro a atins luni un vârf al ultimelor patru luni de 1,0955 dolari, dar a scăzut vineri, pe fondul marcărilor de profit, înainte de data de 2 aprilie când ar urma să fie mărite taxele vamale la importuri, la 1,0797 – 1,0862 dolari, și a închis peste Ocean la 1,0814 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut vineri de la 4,5871 la 4,5937 lei. Războiul comercial declanșat de administrația Trump a pus moneda americană sub presiune, din cauza preocupărilor privind creșterea economică a Statelor Unite din acest an, ceea ce a obligat Rezerva Federală să mențină dobânda de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50% și să anunțe că nu se grăbește o scadă curând. Cu toate acestea, a indicat faptul că este pregătită să opereze cel puțin două modificări până la sfârșitul anului. Creșterea ecartului între dobânda de referință a BCE, care a fost redusă în 12 martie la 2,50%, și cea a Băncii Angliei, care a decis joi să o mențină la 4,50%, valoare stabilită în februarie, în condițiile incertitudinilor provocate de taxele vamale americane, a asigurat aprecierea lirei sterline față de euro, iar media ei a crescut vineri la 5,9445 lei. Moneda elvețiană a coborât sub pragul de 0,96 franci/euro, iar cursul ei a crescut vineri la 5,2096 lei. Metalul galben a atins patru recorduri consecutive. Ultimul a fost înregistrat joi, 3.055,80 dolari/uncie, pentru ca la sfârșitul săptămânii cotațiile să fluctueze între 2.996,80 și 3.047,40 dolari/uncie. Astfel, în ciuda aprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a urcat doar de la 447,0466 lei la 447,8879 lei. Topirea entuziasmului pe care l-au arătat investitorii imediat după preluarea funcției de președinte de către Donald Trump, care declarase în campania electorală că vrea să facă din Statele Unite „capitala mondială” a pieței cripto, a provocat deprecierea monedelor digitale. După ce a atins în 20 ianuarie un maxim istoric de 109.024 dolari, bitcoin a coborât luna aceasta sub pragul de 80.000 dolari, iar săptămâna trecută s-a stabilizat în jurul nivelului de 84.000 dolari. Ethereum s-a cantonat în ultimele săptămâni în apropierea pragului de 2.000 dolari. Analiza cuprinde perioada 17 – 21 martie

Citeste pe larg