By:
On:
In: Actualitate, Educaţie

Serbarea organizată de elevii școlii generale din satul Dărăști Vlașca   l-a mișcat pe primarul comunei Adunații Copăceni, Dan Rusu, trezind în acesta nostalgii din vremea copilăriei și trădând o latură mai puțin cunoscută nouă, latura poetică a sufletului primului edil al localității. „Astăzi am avut bucuria de a participa la serbarea „Culorile Satului”, organizată la […]

Articolul Serbarea organizată de elevii din Dărăști Vlașca, l-au „obligat” pe primarul comunei Adunații Copăceni, Dan Rusu, să îi ducă în vizită la noua școală în care, foarte curând, vor învăța apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii magistrati

Toate sunt logice in solutia instantei, numai ca la dosar nu sunt probe care sa ateste ca judecatorul indeplineste conditiile din art. 213 alin(4) din Legea nr. 303/2022, respectiv daca indeplineste si condițiile de varsta pentru acordarea unei pensii pentru limita de varsta  in sistemul public.

Art. 213

(4) La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu. 


Hotarâre nr. 5663/2024 din 28.08.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 729647893 (https://www.rejust.ro/juris/729647893)

   
Cod ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA NR. ####
Şedinţă publică din: 28.08.2024
Tribunalul constituit din:
Preşedinte: ######## #### #######
Asistent Judiciar: ###### ########
Asistent Judiciar: #### ###### ########
Grefier: ####### ####### ########

Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 21.08.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 28.08.2024, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2024, sub nr. de dosar ####/3/2024, reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI a solicitat următoarele:
– obligarea pârâtei la calcularea în mod legal a impozitului aferent pensiei prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, având în vedere că pensia sa are o parte contributivă;
– dacă pârâta nu dorește să ia în calcul partea contributivă, obligarea acesteia la calculul componente i contributive în sensul emiterii unei decizii care să cuprindă componenta contributivă și cea necontributivă, urmând ca apoi să calculeze în mod legal impozitul aferent pensiei cu aplicarea corectă a art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal;
– obligarea pârâtei la restituirea diferențelor de pensie reținute nelegal cu titlu de impozit, actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, începând cu luna ianuarie 2024 și până la data plății efective.
În motivare, a arătat că a în luna ianuarie 2024 a primit pensia și cuponul de pensie, observând că impozitul a fost de 4.076 lei, ce a fost calculat prin aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal. #### de această situație a formulat o cerere adresată pârâtei, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal și restituirea sumelor, însă răspunsul pârâtei a fost că impozitul a fost calculat corect. Reclamanta a subliniat că pensia sa are două componente, una contributivă și una necontributivă, astfel că i-au fost reținute în mod nelegal sume de bani, întrucât impozitul datorat în urma aplicării dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal este în cuantum de 3.0001 lei, conform calculelor pe care le-a detaliat.
În drept, s-au invocat art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 108, art. 153 și art. 15411 din Legea nr. 263/2010, art. 1.531 alin. (1) și (2), art. 1.535 din Codul civil, art. 213 alin. (4), art. 82 alin. (2) și (8) din Legea nr. 303/2004, art. 211 alin. (1) și (7) din Legea nr. 303/2022,
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 10.04.2024, pârâta a depus întâmpinare (fila 37 vol. I), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Pensii a Municipiului București, având în vedere că reținerea sumelor cu titlu de impozit progresiv s-a realizat în baza art. 101 din Codul Fiscal, conform adresei nr. A70615/I/A765 din 30.10.2023 a Casei Naționale de Pensii Publice.
În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și Legea nr. 341/2004.
În probațiune, a depus în copie dosarul administrativ de pensie al reclamantei.

La data de 27.05.2024, reclamata a depus răspuns la întâmpinare (fila 43 vol. I).

La termenul din data de 29.05.2024 (fila 3 vol. I), instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, invocată din aceasta prin întâmpinare, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probele, Tribunalul reține:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, instanța reține că este neîntemeiată.
Obiectul acțiunii de față derivă dintr-un raport juridic specific, și anume, raportul juridic de pensie, astfel că subiectele acestui raport sunt persoana care beneficiază de o pensie și organul care are competențe în stabilirea și plata pensiei.
##### în vedere că potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii, precum și că potrivit art. 131 alin. (4) din același act normativ, #### de pensii a municipiului București şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică, tribunalul reține că pârâta #### de Pensii a Municipiului București are competența de stabilire și plată a pensiei de care beneficiază reclamanta.
Prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății, este #### de Pensii a Municipiului București..
În condițiile în care există identitate între acest subiect și persoana chemată în judecată rezultă că pârâta are calitate procesuală pasivă în proces.
Toate aserțiunile pârâtei referitoare la destinatarul sumei reținută cu titlul de impozit sunt irelevante sub aspectul calității procesuale pasive, întrucât reclamanta nu a solicitat restituirea impozitelor în considerarea vreunei neconstituționalități a textelor legislative prin care s-a stabilit impozitarea pensiilor, ci a învederat că pârâta nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale care reglementează această impozitare.
Invocând această aplicare eronată a normelor legale reclamanta a susținut că pârâta i-a reținut un impozit mai mare decât cel datorat și, prin urmare, i-a plătit pensia netă într-un cuantum mai mic decât cel cuvenit.
Or, în acest context, sumele a căror restituire o solicită reclamanta au natura juridică de diferențe de pensie, iar nu de impozit și, prin urmare, pentru aceste diferențe de pensii pretinse pârâta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, în fapt, Tribunalul reține că reclamanta beneficiază de pensie de serviciu, conform art. 82 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 15.09.2009, prin Decizia nr. ######/01.10.2009.
La data de 05.02.2024, reclamanta s-a adresat Casei de Pensii Sector 4 București cu solicitarea de calculare în mod legal a impozitului aferent pensiei sale, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal (fila 16 vol. I), răspunsul pârâtei fiind în sensul că având în vedere venitul lunar din pensiei al reclamantei are doar componentă necontributivă, regimul de impozitare aplicabil este cel reglementat la art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (fila 19 vol. I).
În prezenta cauza, reclamanta susține în esență pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei sale de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c) din Cod fiscal, astfel cum a fost modificat Legea nr. 282/2023, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În drept, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”, iar potrivit art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat legea nr. 282/2023:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
Din analiza înscrisurilor depuse de pârâtă (filele 67-68 vol. I), dar și din răspunsul administrativ comunicat de către pârâtă reclamantei în luna februarie 2024 (filele 18-19 vol. I), tribunalul constată că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, aşadar, fără a calcula cota contributivă din pensia reclamantei.
În ce priveşte magistraţii, tribunalul observă că aceştia contribuie pe întreaga durată a carierei lor la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel că sub acest aspect stabilirea componentei contributive din pensie este posibilă, nefiind incidente dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
De asemenea, tribunalul observă că dispoziţiile Legii nr. 304/2004 sunt suficient de clare pentru a se putea determina cota contributivă din pensie.
Astfel, potrivit art. 94 din Legea nr. 263/2010: „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”, iar potrivit art. 95 alin. (1) din acelaşi act normativ: „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010: „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”
Totodată, Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, sub imperiul căreia s-au deschis drepturile de pensie ale reclamantei, „Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”, precum și că dispoziţii identice se regăsesc şi în cuprinsul art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022.
Astfel, împrejurarea că pensia stabilită în favoarea reclamantei în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă nu poate avea altă semnificaţie decât aceea că, la data acordării acesteia, aceasta îndeplinea atât condiţiile de vârstă, cât şi pe cele de stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie.
Drept urmare, se observă că dispoziţiile legale incidente în cauză cuprind toate elementele necesare determinării componentei contributive a pensiei de serviciu a reclamantei, singurul element cu relevanţă sub acest aspect fiind stagiul complet de cotizare, care în cazul magistraţilor este de 25 de ani.
###### de pensionare nu are absolut nicio incidenţă în calcularea punctajului mediu anual, aceasta reprezentând doar o condiţie de pensionare, condiţie pe care reclamanta a îndeplinit-o la data deschiderii drepturilor de pensie.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că reclamantei i se aplică regimul de impozitare stipulat de legiuitor la art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, precum și că prin necalcularea cotei contributive din pensie şi aplicarea impozitului progresiv în aceste condiţii legale, pârâta i-a creat reclamantei o situaţie nefavorabilă atât faţă de pensionarii din sistemul public (a căror pensie contributivă este impozitată cu cota de impozitare prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal), cât şi faţă de alţi pensionari beneficiari ai unor pensii stabilite prin legi speciale.
Cu titlu de exemplu, tribunalul precizează că în cazul personalului navigant profesionist, ale cărui drepturi de pensie se deschid în baza Legii nr. 223/2007, act normativ care cuprinde condiţii derogatorii de vârstă şi stagiu complet de cotizare, modul de calcul al pensiei de serviciu este prevăzut de art. 424 din lege, ale cărui dispoziţii relevante prevăd: „Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului de pensie.”
Împrejurarea că nici Legea nr. 303/2004 (şi nici Legea nr. 303/2022) nu cuprinde astfel de menţiuni nu poate conduce la concluzia că nu poate fi calculată pensia contributivă în cazul magistraţilor, câtă vreme potrivit actelor normative cu caracter special aplicabile aceştia îndeplinesc condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
Prin necalcularea pensiei contributive în cazul reclamantei, pârâta a procedat la calcularea cotelor de impozit datorate în cuantum majorat, inclusiv asupra sumelor ce ar reprezenta partea contributivă de pensie, ceea ce constituie un tratament diferenţiat nejustificat aplicat în considerarea criteriului apartenenţei la o anumită categorie profesională, lucru ce nu poate fi admis.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite cererea și va dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acestora, precum și să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
##### în vedere că pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul său un prejudiciu, se impune repararea acestuia.
Prin urmare, instanța constată că este întemeiat şi capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
Tribunalul reține că este întemeiată și cererea ce vizează actualizarea creanței cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale. Codul civil „reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil” și „este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale” (art. 2).
Prin urmare, dispozițiile Codului civil din cuprinsul capitolului „Executarea obligațiilor” sunt aplicabile oricăror categorii de obligații, indiferent de sursa acestora, raporturi contractuale, contravenționale, de familie, de asigurări sociale, etc., tocmai pentru a nu fi necesar ca fiecare lege care reglementează astfel de raporturi să cuprindă dispoziții repetitive în legătură cu executarea obligațiilor decurgând din acestea.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este o lege specială în raport de Codul civil și are aplicabilitate în materia executării obligațiilor născute din aplicarea acesteia doar atunci când cuprinde norme derogatorii de la dreptul comun.
În materia executării cu întârziere a obligațiilor derivând din drepturile de pensie nu există norme derogatorii, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, în speță cele din Codul civil. Potrivit art. 1.531 din Codul civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciul cuprinzând atât pierderea efectiv suferită de creditor, cât şi beneficiul de care acesta este lipsit. De asemenea, potrivit art. 1.535 din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.
În conformitate cu art. 1.381 alin. (3) din Codul civil, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta va fi obligată la actualizarea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective. Tribunalul punctează şi faptul că dobânda reprezintă o sancţiune cu daune moratorii pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, în timp ce actualizarea cu indicele de inflaţie reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii – daune compensatorii.
#### de motivele mai sus expuse, acest capăt de cerere va fi admis conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea formulată de reclamanta ######## #########, CNP #############, domiciliată în Bucureşti, #### ###### ########### ### ##, sector 4, cu domiciliul procesual ales la Cab. av. ######## ######, în Bucureşti, #### ###### ######### #######, ####, ### #, ### ##, sector 4, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, ### ########, cu sediul în Bucureşti, ##### ##### nr. 6, sector 3.
Dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acesteia, precum şi să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
Dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferenţele dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, diferenţe ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei până la data plăţii efective.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 28.08.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

Decizie proaspata, din 19 iulie. Trei luni a durat de la introducerea actiuni pana la pronuntare. Cand apare Motivarea o voi publica zilele urmatoare, cand apare.

In ultima luna au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti mai mult de 20 de dosare pentru restituirea impozitului retinut ilegal de Casele de Pensii Sectoriale… dar si de Casa Municipala de Pensii. Sunt raritati dosarele in care se mai reclama neconstitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor speciale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

Decizie proaspata, din 19 iulie. Trei luni a durat de la introducerea actiuni pana la pronuntare. Cand apare Motivarea o voi publica zilele urmatoare, cand apare.

In ultima luna au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti mai mult de 20 de dosare pentru restituirea impozitului retinut ilegal de Casele de Pensii Sectoriale… dar si de Casa Municipala de Pensii. Sunt raritati dosarele in care se mai reclama neconstitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor speciale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Recalculare pt stagii ulterioare

 Prezint mai jos motivarile in doua sentinte date de 2 complete ale Tribunalului Bucuresti, in luna decembrie 2023.

Ele pot fi utilizate de cei care doresc sa revizuiasca deciziile de recalculare emise in baza Legii nr. 223/2015 prin care stagiile civile lucrate ulterior pensionarii au fost incluse in deciziile de recalculare potrivit art. 109 al Legii nr. 223/2015, fara a da posibilitatea valorificarii lor in sistemul public de pensii. Cateva din motivari pot fi regasite si in articolele de pe blog semnate de Huhu Rezea la eticheta Recalcularea pentru stagii ulterioare.

Revizuirea se va solicita in baza art. 65 coroborat cu articolele 25 si 77 din Legea nr. 223/2015.

De mentionat ca din datele de pe portalul instantelor de judecata nu rezulta ca sentintele analizate aici au fost apelate de Casele Sectoriale.


Hotarâre nr. 7218/2023 din 14.12.2023 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 62e4489g9 (https://www.rejust.ro/juris/62e4489g9)

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2023:006.######

Dosar nr. #####/3/2023


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2023
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 14.12.2023

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul ###### #######, în contradictoriu cu #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII , având ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 09.11.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 21.11 .2023 şi 05.12.2023 și 14.12.2023 când:

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. #####/3/2023, reclamantul ###### #######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la revizuirea pensiei militare de stat, recalculate si actualizate prin Decizia nr.#####/6 din 11.09.2018 prin luarea in considerare doar a perioadelor de vechime de pana la trecerea in rezerva la data de 31.05.2001, când a încetat raporturile de serviciu cu Ministerul Apărării Naţionale.
La data de 31.05.2001 a fost pensionat in baza art.16 din Legea nr.164/2001 (Legea pensiilor militare), având o vechime cumulata in serviciu de 36 ani, 8 luni si 10 de zile astfel cum rezulta din anexa nr.1 a deciziei nr.#####/6 din 11.09.2018. La stabilirea pensiei militare de serviciu a fost luata in considerare perioada cat a activat in mediul civil #########, perioada in care a urmat cursurile Scolii militare de ofiţeri, din 1974 pana in 1977, cat si cea in care a activat ca ofiţer in cadrul M.A.P.N. intre anii #########. După trecerea in rezerva si încetarea raporturilor de serviciu cu M.A.P.N. a lucrat ## mediul civil intre ######### si, pe cale de consecinţa, conform art.6 alin.1 lit. a si d din Legea nr.263/2010, privind sistemul unitar de pensii a fost asigurat in mod obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul de pensii publice, astfel cum rezulta din Adeverinţa privind stagiul de cotizare in sistemul public eliberata de către #### Naţională de Pensii nr.34098/22.03.2018.
Pensia de serviciu stabilita de #### de Pensii Sectoriala a M.A.P.N. in anul 2001, in baza Legii nr.164/2001, a fost revizuita si apoi recalculata, ca urmare a modificărilor survenite succesiv in legislaţia din domeniul pensiilor militare de stat. Revizuirea a fost realizata în anul 2012 in baza OUG nr.1/2011, sens in care #### de Pensii Sectoriala a M.A.P.N., a luat in calcul perioada de activitate pana la trecerea in rezerva, respectiv timpul efectiv lucrat ## ani, 3 luni si 11 zile si un stagiu de vechime, conform sporurilor evidenţiate de 36 ani, 8 luni si 10 zile. (Anexa nr.4). Recalcularea s-a efectuat in baza Legii nr.223/2015, care prevedea la art.109 alin.1 ca pensiile militare de stat, pensiile militarilor si poliţiştilor recalculate in baza Legii nr.119/2010, revizuite in baza OUG nr.1/2011, plătite in baza Legii nr.241/2013 si cele stabilite in baza Legii nr.80/1995, iar calculul s-a efectuat in raport cu vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie si având ca baza de calcul conform art.28, media soldelor/salariilor din 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate ca militar sau poliţist. Pentru recalcularea pensiei militare de stat, s-au folosit soldele din perioada decembrie 2000- mai 2001, iar ca vechime, in loc de 36 de ani 8 luni si 10 zile (cum ar fi fost legal), s-a menţionat un stagiu de 50 de ani, deoarece s-au adăugat eronat si nelegal si stagiile de cotizare realizate după trecerea in rezerva la sistemul de pensii publice, ulterior stabilirii dreptului la pensia militară de serviciu, in data de 31.05.2001. Prevederile Legii nr.223/2015 nu permiteau si nu permit folosirea stagiilor de cotizare realizate la sistemul public de pensii după trecerea in rezerva, in procesul de recalculare a pensiilor militare de stat, prin adăugarea acestora la vechimea luata in calcul la revizuirea pensiei de serviciu in baza OUG nr.1/2011, fiind incidente dispoziţiile art.109 alin.1 din Legea nr.223/2015.
Pârâta din prezenta cauza a emis adeverinţa nr.RP6226/29.01.2018, în care s-a menţionat eronat si nelegal că perioada 01.06.2001-01.11.2015, lucrata in mediul civil după trecerea in rezerva ar fi fost valorificata la recalcularea pensiei militare efectuata in baza Legii nr.223/2015. În acest moment, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti nu îi poate valorifica stagiile de cotizare realizate după trecerea în rezerva fata de susţinerile eronate si nereale ale paratei #### de Pensii Sectoriala M.A.P.N. prin care arata ca ar fi valorificat acea perioada deşi acest demers ii este interzis de la momentul intrării in vigoare a Legii nr.223/2015. Pârâta susţine ca la stabilirea dreptului la pensia militară de stat au fost valorificate atât perioadele de activitate ca militar cat si stagiile realizate in sistemul public de pensii după trecerea in rezerva, fiind data o interpretare absurda textului de lege. De altfel, prin adeverinţa mai sus invocata, parata recunoaşte ca ultimul sistem in care a fost asigurat este sistemul unitar de pensii publice, dar menţionează eronat ca am optat pentru valorificarea perioadelor in sistemul pensiilor militare, deoarece in perioada #### ##### acest sistem a fost desfiinţat prin Legea nr.263/2010.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat întrucât reclamantul s-a mai adre### ######### ## judecată criticând, în esenţă, aceleaşi aspecte cu cele exprimate şi în prezenta cerere de chemare în judecată, referitoare la recalcularea şi actualizarea drepturilor sale de pensie prin raportare doar la perioada lucrată ca militar, urmărind valorificarea separată, în sistemul public de pensii, a stagiilor de cotizare. Acţiunea precedentă a fost înregistrată tot pe rolul Tribunalului Bucureşti, în dosarul nr. #####/3/2018.Astfel, prin Sentinţa civilă nr. #### din data de 21.03.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. #####/3/2018, definitivă prin Decizia nr. ####/05.11.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, acţiunea formulată de reclamantul ###### ####### în contradictoriu cu subscrisa, #### de pensii sectorială a M.Ap.N., a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Pârâta invocă excepţia inadmisibilităţii cererii având în vedere hotărârea nr. 42186 din data de 08.08.2019, adoptată de ####### de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, prin care s-a constatat legalitatea deciziei de actualizare nr. 46557/6 din 11.09.2018. Hotărârile adoptate de ####### de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale pot fi atacate la instanţa de judecată în termen de 30 de zile de la comunicare, termen imperativ, de decădere. Hotărârile neatacate în interiorul acestui termen rămân definitive, astfel cum statuează art. 99 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe fond, solicită respingerea acţiunii, ca neîntemeiată. Trebuie avut în vedere faptul că, la data emiterii deciziilor de recalculare pentru limită de vârstă (emise de #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, până la 31.12.2015), pensionarii miliari aparţineau sistemului unitar de pensii publice, guvernat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult decât atât, diferenţa dintre cele două sisteme rezultă atât din faptul că sunt reglementate de acte normative diferite, cu prevederi diferite în ceea ce priveşte stabilirea, modul de calcul, indexarea şi actualizarea etc. cât şi din principiile diferite care stau la baza lor. Edificatoare în acest sens este comparaţia dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale art. 2 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Arătăm că, începând cu data de 01.01.2016, pensia reclamantului, a devenit pensie militară de stat în înţelesul Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin intrarea în vigoare a acesteia. în acest sens, prin Decizia de recalculare nr. 46557/1 din 07.10.2016, ce stabileşte drepturi începând cu data de 01.01.2016, pensia reclamantului a fost recalculată, în baza art. 109 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. La emiterea deciziei de recalculare au fost valorificate întocmai datele din conţinutul Situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază actualizate, în perioada decembrie 2000 – mai 2001 de ###### #######, înregistrate la #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale sub nr. U 2350/1 din 03.10.2016, document justificativ ce a fost emis şi transmis de Centrul ####### Sector 2 Bucureşti, aceasta purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. ##### în vedere faptul că, în urma recalculării drepturilor de pensie ale reclamantului, a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, prin aplicarea dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei reclamantului nu a suferit modificări, acesta rămânând în plată cu cuantumul mai avantajos, respectiv 4577 lei. La emiterea Deciziei de recalculare nr. 46557/2 din 07.10.2016, au fost valorificate datele înscrise în #### cu locurile de muncă în care a lucrat #### (r.) ###### ####### şi care îi dau dreptul la încadrare în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, înregistrată sub nr. T 972/19 din 23.02.2016, emisă de Unitatea Militară 02402 Bucureşti.
Totodată, faţă de pretenţiile reclamantului referitoare la recalcularea drepturilor de pensie prin raportare doar la perioada lucrată ca militar, urmărind valorificarea separată, în sistemul public de pensii, a stagiilor de cotizare, arătăm că acestea nu pot fi primite întrucât perioada 01.06.2001-01.11.2015 a fost valorificată de #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale în domeniu, la emiterea deciziilor de recalculare, în temeiul Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Valorificarea aceleiaşi perioade în ambele sisteme de pensii, edificatoare în acest sens fiind dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate „, sens în care argumentele reclamantului nu pot fi primite. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, „pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate. „Per a contrario, pensionarii militari care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii si care au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat nu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii. Cu privire la stagiul de cotizare aferent perioadei 01.06.2001 – 01.11.2015, Curtea de Apel Bucureşti, a reţinut cu putere de lucru judecat, prin Decizia civilă nr. ####/05.11.2019 pronunţată în dosarul nr. #####/3/2018, că acesta a fost valorificat la recalcularea pensiei militare, prin utilizarea acestuia la determinarea procentului de 85% aplicat la baza de calcul incidenţa, astfel că valorificarea acestui stagiu s-a făcut în modalitatea reglementată de prevederile Legii nr. 223/2015.
În drept, ne întemeiem întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de procedură civilă şi pe dispoziţiile actelor normative invocate.
În probaţiune, solicită administrarea probei cu înscrisuri şi orice alt mijloc de probă apreciat de instanţă ca fiind pertinent, concludent şi util soluţionării cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Instanţa va respinge excepţia inadmisibilităţii, reţinând că reclamantul nu a formulat o contestaţie la o decizie de pensie, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiile art 99 din Legea nr 223/2010.
Tribunalul va respinge ca nefondata excepţia autorităţii de lucru judecat ca nefondată, având în vedere că nu sunt incidente dispoziţiile art. 430 C pr. civ, intre prezenta cauza si cea care a făcut obiectul dosarului nr #####/3/2018, nu există o tripla identitate de părţi, obiect şi cauză. Din sentinţa civilă nr ####/21.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucuresti definitiva prin decizia nr ####/05.11.2019 rezultă că obiectul respectivei cereri a fost obligarea paratei la recalcularea pensiei cu valorificarea perioadei 01.06.2001-01.11.2015, iar în subsidiar sa i se elibereze o adeverinţă din care să rezulte că perioada lucrată după pensionare nu a fost valorificata la recalcularea pensiei în temeiul Legii nr 223/2015. Instanţa a respins cererea de chemare în judecata ca neîntemeiată în sensul că nu i se poate elibera o adeverinţă care sa ateste o împrejurare care nu este conformă realităţii , iar cu privire la cererea de recalculare s-a menţionat că perioada 01.06.2001-01.11.2015 a fost valorificată la recalcularea pensiei militare, nu prin stabilirea unei pensii aferente acestui stagiu, ci prin utilizarea acestuia la determinarea procentului de 85% aplicat la baza de calcul incidentă. În prezenta cauza reclamantul solicită revizuirea pensiei de serviciu, în sensul eliminării de la valorificare a stagiului de cotizare realizat după trecerea în rezervă, prin urmare obiectul cererii este diametral opus si deci diferit celui din cererea ce a făcut obiectul dosarului nr #####/3/2018.
Drepturile de pensie militară de stat au fost stabilite începând cu data de 07.06.2001(f 88). Pensia reclamantului a fost recalculata în temeiul Legii nr ######## (f 104), fiind valorificat stagiul de cotizare până la data de 01.04.2011(f 106). Prin decizia nr #####/29.09.2011 a fost revizuita pensia reclamantului în baza OUG 1/2011 fiind stabilit un cuantum al pensiei de 2612 lei, în baza aceluiaşi stagiu realizat până la data de 31.05.2001.
La stabilirea drepturilor de pensie în baza legii nr. 223/2015 a stat cererea prin care reclamantul a optat pentru perioada decembrie 2000 – mai 2001 pentru a fi valorificată la revizuirea drepturilor sale de pensie. Prin decizia nr ##########.10.2016 a fost stabilita pensia de serviciu a reclamantului începând cu data de 01.01.2016 în temeiul Legii nr 223/2015.
Potrivit art. 109 din legea nr.223/2015, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi (alin.1). Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă (alin.5). Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii (alin.6).
Astfel, având în vedere că pensia militară a fost calculată prin raportare la o bază de calcul aferentă celor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, conform opţiunii exprimate de pensionar, potrivit art.109 alin.2 din lege, rezultând că valorificarea stagiului realizat ulterior datei trecerii în rezervă nu mai prezintă nici o relevanţă pentru determinarea dreptului la pensia militară, întrucât reclamantul îndeplinea condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu la data de 31.05.2001, astfel încât instanţa apreciază că în mod eronat a fost reţinut de către pârâtă stagiul de cotizare realizat în sistemul public de către reclamant, ulterior datei trecerii sale în rezervă, în lipsa unei cereri a reclamantului.
De asemenea, în acelaşi sens este şi art. 9 din Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat din 12.02.2016, aprobată prin Ordinul nr. 31/##/999/8148/237/###/221/2016, potrivit căruia „ Recalcularea pensiilor militare de stat, în baza prevederilor art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în condiţiile art. 3, prin luarea în calcul a documentelor nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi.
Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 109 alin. 1 şi 28 din Legea nr. 223/2015, baza de calcul a pensiei de serviciu este dată de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor vizate. Prin urmare, indiferent de ce stagii ar fi valorificat intimata anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, baza de calcul a pensiei militare rămâne aceeaşi şi orice stagii s-ar adăuga.
  Stagiul menţionat influenţează însă procentul aplicat pentru calculul pensiei de serviciu, reclamantul solicitând prin prezenta cerere în mod implicit ca procentul de calcul al pensiei să ia in calcul vechimea realizata pana la data de 31.05.2001, data trecerii sale in rezervă. Art. 29(1) din legea nr 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:   a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;  b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.  Pensia de serviciu a reclamantului a fost calculata prin luarea în considerare a unui procent de 85% , la care nu se putea ajunge fără luarea in considerare a vechimii totale în muncă, inclusiv a perioadei 01.06.2001-01.11.2015.
Art. 109 alin (6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.  Totodată art. 111 din Legea nr ######## în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului. Legiuitorul a urmărit să nu se ajungă la o dubla valorificare a stagiului de cotizare realizat după data trecerii în rezervă atât în sistemul public prin aplicarea art. 109 alin 6 din Legea nr 223/2015, cât şi în sistemul neintegrat, prin aplicarea art. 111 din Legea 223/2015, in ipoteza în care anterior intrării în vigoare a Legii nr 223/2015, acelaşi stagiu fusese deja valorificat la recalcularea pensiei militare in temeiul Legii nr 263/2010.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art.65 din legea nr.223/2015, pârâta va fi obligată să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul valorificării numai a stagiilor de cotizare realizate de reclamant până la trecerea în rezervă si a eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă. Pentru a pronunţa aceasta soluţie instanţa a apreciat că reclamantul nu a solicitat recalcularea pensiei de serviciu cu luarea in considerare a stagiului de cotizare realizat ulterior trecerii sale în rezervă conform art. 109 al 5 din Legea nr 223/2015.

În temeiul art. 453 C pr civ, va obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată., onorariu de avocat, f 66.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii si excepţia autorităţii de lucru judecat ca nefondate.
Admite acţiunea, în cauza privind pe reclamantul ###### #######,
Obligă pârâta să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul valorificării numai a stagiilor de cotizare realizate de reclamant până la trecerea în rezervă si a eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel in 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a.

Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, astăzi, 14.12.2023.
***************************************************


Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2023:006.######


R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA a VIII-a CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR.#####/3/2023

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
Şedinţa publică din data de 12.12.2023

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ###### #### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A SERVICIULUI ##### DE INFORMATII, având ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 28.11.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 12.12.2023, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul prezentei instanțe sub nr. #####/3/2023 la data de 13.07.2023, reclamantul ###### #### a chemat în judecată pârâta #### DE PENSII SECTORIALA A SERVICIULUI ##### DE INFORMAȚII, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea paratei la revizuirea pensiei militare de stat, prin luarea în considerare doar a perioadelor de vechime până la trecerea sa în rezervă la data de 02.01.2010, când a încetat raporturile de serviciu cu SRI.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 02.01.2010 a fost pensionat in baza prevederilor art. 16 din Legea 164/2001, stabilindu-i-se un stagiu de vechime de 49 ani și 5 luni.
Reclamantul a precizat că la stabilirea pensiei militare de serviciu a fost luată în considerare perioada cat a activat ca ofițer in cadrul SRI intre anii #### # ####, cea in care a fost elev militar, din 1981 – 1984, cât și cea din mediul civil, #### # ####.
Se arată că, din anul 2008 a fost angajat în mediul civil, unde își desfășoară activitate și în prezent, pe cale consecință, conform prevederilor art. 6 alin. 1 lit. a din Legea ######## privind sistemul unitar de pensii publice, a fost asigurat in mod obligatoriu prin efectul legii, in sistemul de pensii publice.
Reclamantul arată că, pensia de serviciu stabilita în anul 2010, in baza Legii 164/2001, a fost revizuita si apoi recalculata, ca urmare a modificărilor survenite succesiv in legislația din domeniul pensiilor militare de stat.
Reclamantul susține că Legea ######## nu permite folosirea stagiilor de cotizare realizate la sistemul public de pensii după trecerea in rezerva, in procesul de recalculare a pensiilor militare de stat, prin adăugarea acestora la vechimea luata in calcul la revizuirea pensiei de serviciu in baza OUG nr. 1/2011 sau a celorlalte categorii de pensii prevăzute in art. 109, alin. 1 din legea sus-menționată.
După intrarea in vigoare a Legii ######## care reglementa si pensiile militarilor si polițiștilor, conform prevederilor art. 54 si a Anexei nr.6 din legea sus-menționată, începând cu luna ianuarie 2010 îndeplinea condiţiile cumulative pentru acordarea si a unei pensii in sistemul public, pentru stagiile realizate după trecerea in rezerva.
In aceste condiţii, in conformitate cu prevederile art. 107, alin.4 din Legea 263/2010, reclamantul putea valorifica stagiile de cotizare realizate la sistemul public de pensii, in perioada #########, la #### de Pensii Sectoriala a SRI, deoarece aceasta devenise casa publica de pensii conform art.4, alin.2 din legea sus-menționată, nemodificată.
Reclamantul arată că dacă at fi valorificat aceste stagii de cotizare in sistemul public de pensii realizate după trecerea in rezerva, s-ar fi efectuat de către #### de Pensii Sectoriala a SRI prin emiterea unei decizii in baza Legii 263/2010, calculul fiind evidenţiat separat de cel prin care s-a făcut revizuirea pensiei de serviciu, in conformitate cu prevederile OUG nr. 1/2011.
Stagiile de cotizare realizate după trecerea in rezerva nu puteau fi introduse in procesul de recalculare a pensiei militare de stat, lucru ce reiese clar din analiza art. 18,19,77 si 78 din Legea 223/2015, care stipulează ca vechimea ce se ia in calcul este cea de la trecerea in rezerva, ori in situația sa nu puteau fi valorificate si cele realizate in perioada #### # ####, având in vedere ca la data de 02.01.2010 au încetat raporturile de serviciu cu SRI.
Reclamantul a învederat că in luna ianuarie 2020 a împlinit vârsta de 65 ani, îndeplinind astfel condiţiile pentru deschiderea dreptului la o pensie de asigurări sociale pentru stagiile realizate după trecerea in rezerva, s-a adresat Casei de pensii publice a Mun. Bucureşti solicitând un punct de vedere, aceasta solicitându-i o adeverinţă din care sa rezulte vechimea valorificata la stabilirea pensiei militare de serviciu, precizându-se că, perioada 2011 – 2015 față de mențiunile Adeverinței nr.N431410/28.06.2023 nu poate fi valorificată deoarece această perioadă a fost deja valorificată.
În apărare, pârâta a depus întâmpinare prin care în principal s-au invocat excepțiile tardivității și inadmisibilității, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, în esență, pârâta a arătat că reclamantul a încetat raporturile de serviciu începând cu data de 02.01.2010, acestuia fiindu-i deschis dreptul de pensie prin decizia nr. #####/17.03.2010, emisă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 164/2001.
Prin decizia nr. #####/11.07.2011 a fost revizuită pensia reclamantului în baza O.U.G. nr. 1/2011, ulterior, în temeiul Legii ######## a fost emisă decizia nr.#####/27.09.2013, iar ca urmare a cererii privind recalcularea pensiei, în temeiul art.107 din Legea 263/2010, a fost emisă decizia nr.#####/13.12.2013, privind pensia pentru limită de vârstă.
Se arată că, reclamantul a depus o cerere privind valorificarea perioadelor lucrate după pensionare, fiind emisă a doua decizie de recalculare având nr.90033/04.02.2015, iar în data de 26.02.2016 reclamantul a depus cerere privind recalcularea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă în conformitate cu dispozițiile art.109 din Legea 223/2015, în acest sens finnd emisă decizia nr.#####/14.09.2016.
Se mai arată că, în conformitate cu dispozițiile art.60 din legea ######## la data de 21.01.2019 a fost emisă decizia nr.##### privind actualizarea pensiei.
În continuare, pârâta arată că, drepturile de pensie ale reclamantului au fost în mod corect determinate, acestea fiind recalculate potrivit legii în termen de 24 de luni, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prev. art.28.
Pârâta susține că, în situația reclamantului la recalcularea pensiei în baza Legii ######## se are în vedere vechimea cumulată de 51 ani, 9 luni și 24 zile, stabilită în ultima decizie emisă, respectiv nr.90033/04.02.2015, precum și cuantumul pensiei aflate în plată în luna decembrie 2015, respectiv 5859 lei.
Prin urmare, se menționează că, la stabilirea pensiei de serviciu conform art.109 din Legea ######## este luată în considerare vechimea cumulată, atât vechimea de serviciu – 29 ani, 8 luni și 14 zile, cât și vechimea în altă calitate decât militare – 9 ani, 1 lună și 10 zile, cele 6 luni consecutive pentru care a optat reclamantul constituind baza de calcul folosită pentru stabilirea cuantumului pensiei.
În drept au fost invocate dispozițiile CPC, Legea 223/2015, Legea 263/2010.
În susținerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 28.11.2023, după punerea în discuția părților, instanța a respins, ca neîntemeiate, excepția tardivității și excepția inadmisibilității, s-a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și după acordarea cuvântului pe fond a reținut cauza în pronunțare.
Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:
Reclamantul a încetat raporturile de serviciu începând cu data de 02.01.2010, acestuia fiindu-i deschis dreptul de pensie de serviciu, prin decizia nr. #####/17.03.2010, emisă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 164/2001, reclamantul având o vechime în serviciu ca militar de 29 ani, 8 luni și 14 zile și o vechime în altă calitate decât militar de 6 ani, 8 luni și 16 zile, întregită la 55 ani.
Prin decizia nr. #####/11.07.2011 a fost revizuită pensia reclamantului în baza O.U.G. nr. 1/2011.
Ulterior, în temeiul Legii ######## a fost emisă decizia nr.#####/27.09.2013, iar ca urmare a cererii privind recalcularea pensiei, în temeiul art.107 din Legea 263/2010, a fost emisă decizia nr.#####/13.12.2013, privind pensia pentru limită de vârstă.
De asemenea, instanța reține că, a fost emisă a doua decizie de recalculare având nr.90033/04.02.2015, ca urmare a cererii din data de 26.02.2016, în conformitate cu dispozițiile art.109 din Legea ######## a fost emisă decizia nr.#####/14.09.2016, iar în conformitate cu dispozițiile art.60 din legea ######## la data de 21.01.2019 a fost emisă decizia nr.##### privind actualizarea pensiei.
La data de 01.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar pensia reclamantului a devenit pensie militară de stat și a fost recalculată raportat la elementele salariale din situația soldelor brute realizate în perioada optată de reclamant, iar cuantumul pensiei a fost stabilit conform art. 29 alin. 1 din Legea nr. 223/2015.
Reclamantul, prin prezentul demers procesual, solicită revizuirea pensiei militare de stat, recalculate prin Decizia nr.#####/21.01.2019, în sensul de valorificare potrivit Legii ######## doar a perioadelor de vechime de pana la trecerea sa in rezerva la 02.01.2010, când a încetat raporturile de serviciu cu pârâtul.
Tribunalul reţine că reclamantul a trecut in rezerva la data de 02.01.2010, realizând stagii de cotizare in sistemul public de asigurări sociale.
Din înscrisurile de la dosarul de pensie depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine ca, algoritmul de calcul in baza căruia a fost stabilit cuantumul pensiei, a fost determinat prin utilizarea mediei corespunzătoare perioadei alese de reclamant de 6 luni consecutive.
Tribunalul reţine că potrivit art.28 alin 1-3 din Legea nr.223/2015: „#### de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se includ:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) compensaţiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „########” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu”
Potrivit art.109 alin. (1) din Legea nr.223/2015, pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr.241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr.80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor acestei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art.28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
####, potrivit prevederilor art. 109 alin. 6 din Legea nr. 223/2015 „(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii ”.
Potrivit dispoziţiilor art. 77 din legea 223/2015, pensionarii militari care realizează stagii de cotizare in sistemul public de pensii si care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie in sistem public, pentru a nu se ajunge la o dubla valorificarea a unei perioade in sistemul de pensii militare si in sistemul de pensii publice.
Algoritmul prevăzut de Legea nr. 223/2015 nu permitea valorificarea perioadei de după trecerea în rezerva, ci numai a celei anterioare intrării în sistemul militar.
Tribunalul constată că pârâta a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin.4 din Legea nr.263/2010 la momentul în care reclamantul beneficia de pensie publică, pensionarii militarii fiind incluși in sistemul unitar de pensii publice.
Aceste prevederi legale au fost incidente pana la apariția Legii nr.223/2015 care prevedea la art. 109 alin. 1 ca ” devin pensii militare de stat, pensiile militarilor si polițiștilor recalculate in baza Legii nr. 119/2010, revizuite in baza OUG nr. 1/2011, plătite in baza Legii nr.241/2013 si cele stabilite in baza Legii nr.80/1995, iar calculul se efectuează in raport de ultima decizie de pensie si având ca baza de calcul conform art28, media soldelor/salariilor din 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate ca militar sau polițist”.
Astfel, prevederile art. 107 din Legea nr.263/2010 nu mai puteau produce efecte după intrarea in vigoare a Legii nr.223/2015, recalcularea pensiilor militare fiind efectuată pe baza algoritmului prevăzut de art.28 din acest act normativ si cu luarea in calcul doar a perioadei anterioare trecerii in rezerva, urmând ca in baza art. 192 indice 1 din Legea nr.263/2010 perioada de după trecerea in rezerva sa fie valorificata de către casa publica de pensii.
Instanţa apreciază că pârâtei îi revenea obligaţia din momentul intrării în vigoare a Legii nr.223/2015 să valorifice perioada de până la momentul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului, 02.01.2010, să-i valorifice vechimea în munca de până la acel moment şi să elibereze o adeverinţă către casa de pensii publică prin care sa ateste aceste aspecte urmând ca stagiile de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă să fie valorificate în sistemul public de pensie la data îndeplinirii condițiilor de vârstă şi stagiului minim de cotizare.
Tribunalul reţine că în mod eronat a fost reţinut de către pârâtă stagiul de cotizare realizat în sistemul public de către reclamant, ulterior datei trecerii in rezerva, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 referindu-se la datele rezultate din dosarul de pensie şi care se refereau la perioada în care a fost desfășurată activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special sau în sistemul public, dar numai până la data trecerii în rezerva, întrucât perioada ulterioara nu mai prezintă relevanţă pentru determinarea pensiei militare, aceasta putând fi valorificata numai în sistemul public de pensii.
Pârâta nu putea proceda la valorificarea unei perioade ce nu a fost lucrată în mediu militar, ulterioară trecerii în rezervă, întrucât Legea nr. 223/2015 nu permite o astfel de valorificare decât eventual a stagiului civil realizat anterior stabilirii pensiei militare de stat.
Astfel, stagiul realizat de reclamant ulterior trecerii în rezervă nu poate fi valorificat la recalcularea sau revizuirea pensiei militare de stat, ci urmează eventual a fi analizat pentru stabilirea uneia dintre pensiile de asigurări sociale prevăzute de Legea nr. 263/2010 în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile cumulative cerute de această lege.
Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază ca întemeiată cererea de chemare în judecată şi, în consecinţă, va obliga pârâta să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă.
În conformitate cu prevederile art. 452 din Codul de procedură civilă, partea care a câștigat procesul are dreptul la plata cheltuielilor de judecată numai în măsura dovedirii efectuării lor, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 453 din Codul de procedură civilă, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată justificate cu factura fiscală şi chitanța care atesta plata onorariului de avocat, depusă la dosarul cauzei la filele nr. 62-63.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea privind pe reclamantul ###### ####, CNP #############, domiciliat in Bucureşti, #### ##### ###### ######-209, #####, ####, ####, #####, sector 3, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat ######### ######, cu sediul în Bucureşti, ##### Moşilor 258, ### # ###, ####, ####, #####, sector 2, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A SERVICIULUI ##### DE INFORMATII, cu sediul in Bucureşti, Piaţa Amzei nr.4, sector 1.
Obligă pârâta să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a.
Pronunţată azi, 12.12.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,

Red.#####/Jud.####/2 ex./29.02.2024


Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

În urmă cu ceva timp pe ordinea de zi a sedinței Consiliului Local a fost inserat  spre aprobare un proiect de hotărâre privind majorarea capitalului social al Societății Tracum. Ce este Tracum SA? Păi ce să fie…S.C. TRACUM S.A. Giurgiu este societatea de transport public local din municipiul Giurgiu, înregistrată la Registrul Comertului cu nr. J52/192/1998. Obiectul […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: www.activenews.ro

Lumea Justitiei va prezinta cazul inginerului Laurentiu-Daniel Rusinoiu, directorul santierului Naval Vard Tulcea, tinut abuziv in carantina timp de doua saptamani in martie-aprilie 2020, cand a fost nevoit sa se intoarca din Italia in Romania, din motive de serviciu. Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg

By:
On:
In: Vești din Rusia

Statele Unite au răspuns la propunerea Rusiei privind garanțiile de securitate cu o mitocănie idioată, iar Rusia a obligat SUA să regrete acest lucru, a apreciat politogul american Dmitri Simes, relatează rueconomic.ru În decembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a dat un ultimatum Statelor Unite în privința garanțiilor de securitate. DarCiteste pe larg

By:
On:
In: Dan MV Chitic - Telegram

„(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.” – Constituția României, Art. 34, al. 1-2. Asta pierzi dacă nu ieși în stradă! Vino să îți aperi Constituția!Vino să îti aperi țara!Vino să îti aperi viața! Vino la luptăCiteste pe larg

By:
On:
In: www.activenews.ro

Oamenii, inclusiv copiii, sunt spălați pe creier, fiind inițiați în dogmele „Marii resetări” alimentare, care stabilesc că mâncarea de insecte este una dintre măsurile „necesare” pentru „salvarea planetei”. Globaliștii, mass-media de stânga și mai mulți educatori au început deja îndoctrinarea copiilor în această direcție. Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg

By:
On:
In: www.activenews.ro

Nicolae Ciucă le-a cerut profesorilor să poarte mască la discuțiile despre Legile Educației. De fapt, știm ce vor. A spus-o și șeful lor: Fauci a scăpat porumbelul: Masca NU are rol de Protecție ci de Exercitare a Autorității – de supunere Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg