parchetul

Cu toate acestea, cele 3 organisme si-au permis să emita acte care au stabilit salarizarea pentru judecatori si procurori peste plafonul stabilit de dispozitiile art. 38 din Legea nr. 153/2017, potrivit carora salariille judecatorilor si procurorlor  puteau fi majorate  in procentele prevazute pentru anii 2018-2022 cu conditia sa nu depaseasca salariul prevazut pentru anul 2022 in baza valorii de referinta din anul 2022. 

Au gasit o hotarare judecatoreasca definitiva data in baza legislatiei anterioare L 153/2017, in special OUG nr. 20/2016, de completare a OUG nr. 57/2015, pentru a identifica o noua valoare de referinta  sectoriala de 605, 225 lei pentru magistrati si s-au gandit ei s-o generalizeze pentru toti magistratii, incepand cu anul 2018, ca nu se permute discriminarea, nu?

Au ignorat ca art. 38 din Legea 153/2017 le permite sa jongleze cu valoarea de referinta sectoriala care se majora in perioada 2018-2022, dar nu le permitea sa depaseasca salariul la care trebuiau  sa ajunga in anul 2022, potrivit valorii de referinta stabilite de noua lege.

Este de noaptea mintii ca tocmai institutiile care conduc Autoritatea judecatoreasca si a Ministerului Public sa emita acte de salarizare pentru magistrati in baza legislatiei anterioare L 153/2017 si a unei hotarari judecatoresti care a aplicat tot legislatia anterioara.

Singura autoritate care s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea salarizarii pentru magistrati a fost Ministerul de Finante prin recenta Nota de informare, pe care am prezentat-o  pe blog in articolul

https://www.huhurez.com/2023/08/ministerul-de-finante-cere-eliminarea.html

Nu au trecut decat cateva zile si ROJUST, o asociatie a personalului din justitie, a emis un comunicat sub semnatura presedintelui ei, d-na Mioara Iolanda Grecu, judecator pensionar,  in care justifica lamentabil salarizarea magistratilor, pentru a reduce la tacere vocea celor din Ministerul de finante.

Prin prisma celor de mai sus, identificati grozaviile juridice spuse de ROJUST:

„În ceea ce priveşte reîncadrarea magistratilor, începând cu anul 2018 prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017, prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie chiar din cuprinsul Notei rezultă că aceasta s-a făcut prin identificarea unui nou maxim în familia ocupaţională „Justiţie”, rezultat prin lămurirea dispozitivului unei hotărâri pronunţate într-un litigiu având ca obiect acordarea valorii de referinţă sectorială de 605,225.

Ca atare, la baza acestor acte administrative stă o hotărâre judecătorească, definitivă şi executorie care se bucură de autoritate de lucru judecat şi care a fost supusă controlului prin formularea unei cereri de lămurire, iar egalizarea la nivelul maxim astfel stabilit a celorlalti magistraţi s-a făcut în temeiul deciziei nr. 794/15 decembrie 2016 pronunţată de Curtea Constituţională.

Trebuie menţionat că prin această decizie, tot ca urmare a unor deficienţe legislative, s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

S-a reţinut în considerentele deciziei sus-menţionate, care este definitivă şi general obligatorie, la punctul 32, că urmare a neconstituţionalităţii art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare „, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3 ind. 1 alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.”