By:
On:
In: Actualitate, Educaţie, Social

Anul 2024 va veni cu o schimbare majoră pentru românii cu studii superioare. Legea prin care anii de facultate, de master și doctorat vor intra în calculul pensiei, va intra în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2024. Astfel, românii care au terminat o facultate sau studii de master pot primi mai mulți bani […]

Articolul Din septembrie 2024, anii de facultate, de master și doctorat vor intra în calculul pensiei! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Recalculare pt stagii ulterioare

 Pana se publica Hotararea nr,7218/14 12 2023 a Tribunalului Bucuresti in Rolii.ro/cautare, pentru a vedea motivarea instantei, banuim ca baza legala a revizuirii pensiei militare recalculate potrivit art. 109 din Legea 223/2015 este art. 23 din aceeasi lege. 

” ART. 23
(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada
în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se
adaugă sporurile acordate conform art. 24.”

Cu toate ca este atat de evident ca stagiile realizate dupa pensionare/trecere in rezerva nu sunt stagii realizate potrivit art. 3 lit. e) din lege,  in Ordinul M25/2016, art. 3 s-a prevazut ilegal ca :


Articolul 3Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

Din lege nu rezulta ca preluarea vechimilor pensiilor recalculate potrivit art. 109 si 110 se face la fel, astfel ca si ordinul M25/2016 trebuia sa reglementeze separat procedura de recalculare a pensiilor pentru militari, dupa cum aceste pensii au fost satabilite inainte de 01 01 2011 sau in perioada 2011-2015.

Pentru pensiile militare recalculate potrivit art. 109 din L 223/2015 nu este aplicabila dispozitia din art. 3 lit a). Pentru acestea trebuia sa se introduca  o noua litera in care sa se prevada ca :

a-1) a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2011.


Emitentii ORDINULUI M25/2016 de aprobare a Metodologiei de recalculare a pensiilor pentru militari au interpretat gresit art. 109 din L 223/2015 care se refera numai la recalcularea pensiilor  stabilite inainte de intrarea in vigoare a Legii 119/2010 , de „civilizarezea pensiilor militare”, doar vechimea recunoscuta in acele decizii de pensie militara, chiar si daca au fost si stagii civile anterioare intrarii in armata, trebuia luata ca vechime in recalcularea din anul 2016, nu si stagiile civile adaugate dupa 01 01 2011, potrivit art. 107 din L 263/2010.

Cei interesati pot solicita instantei de contencios administrativ si constatarea ilegalitatii art. 3 lit a) din Ord M25/2016, in sensul ca adauga la lege.

Scoaterea stagiilor civile ulterioare trecerii in rezerva din calculul pensiei militare este o decizie data in spiritul L 223/2015, dar trebuie avut in vedere ca aceasta implica o recalculare pe minus a cuantumului pensiei militare in plata in prezent, mai ales la cei care au ramas in plata cu cuantumul contributiv, dupa recalcularea din 2016.


Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009, cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul, Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria juriprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Politica, Social

După ce deputații au votat miercuri proiectul de Lege privind cumulul pensiei cu salariul, Lege care introduce excepții pentru anumite categorii de pensionarii speciali, la dezbaterile din plen, parlamentarii USR i-au acuzat pe cei de la PSD și PNL că au păstrat privilegiile pentru „cei mai speciali dintre specialii sistemului”. În acest context, președintele USR, […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: cumul pensie cu salariul

 In urma cu 2 ani, Senatul a aprobat cu 71 de voturi „pentru” si 58 „impotriva” proiectul de  LEGE privind unele masuri pentru continuarea activitatii de catre persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare, L229/22.06.2021, care prevede pensionarea optionala la 70 de ani si interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru bugetari. Proiectul urma a fi trecut si prin Camera Deputaților, camera decizionala, dar interese ale guvernarilor cițo-ciucane au tergiversat dezbaterea, fiind nevoie ca noul premier Ciolacu  sa puna piciorul in prag.

Masura se aplica atat pensionarilor din sistemul public cat si celor care beneficiaza de pensiile speciale.

„Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie şi care au şi calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/ sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea pentru continuarea activităţii în baza aceluiaşi contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcţie, după caz. Continuarea activităţii se realizează pe baza cererii aprobate de către unitatea angajatoare. Menţinerea în activitate până la împlinirea vârstei de 70 de ani se realizează cu acordul anual al unităţii angajatoare”

Dacă bugetarii optează pentru continuarea activităţii, plata pensiei se va suspenda începând cu luna de după cea în care şi-au exprimat opţiunea. Evident, cei care sunt pensionari vor putea să renunţe temporar la pensie şi să se reangajeze până la 70 de ani.

Amendamentul potrivit căruia demnitarii şi alţi bugetari cu funcţii înalte pot cumula pensia cu salariul a fost respins de Senat

Forma integrala a Proiectului de lege aprobat de Senat poate fi citita de cei interesați AICI.

Sa vedem ce amendamente vor trece marti de comisia lui Solomon.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Premierul Florin Cîţu a anunţat că proiectul de lege care va interzice cumulul pensiei cu salariul, în cazul bugetarilor, e aproape de a fi pus în dezbatere publică, apoi va fi adoptat de Guvern, însă ultimul cuvânt îl are Parlamentul. Până atunci, Guvernul continuă să angajeze în funcţii de topCiteste pe larg