By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

  COMUNICAT privind calendarul plății pensiilor în luna aprilie 2026 Având în vedere faptul că luna aprilie 2026 este marcată de Sărbătorile Pascale, Casa Națională de Pensii Publice a întreprins toate demersurile pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans a pensiilor și indemnizațiilor care se achită prin intermediul caselor teritoriale de pensii și pentru tipărirea […]

Articolul Casa Națională de Pensii Publice: ” Pensiile și indemnizațiile vor fi plătite în avans, în luna aprilie, datorită sărbătorilor Pascale!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Un judecător-șef rupe tăcerea și acuză jocuri politice Un val de șoc zguduie sistemul judiciar din România: prima demisie din magistratură după controversata Decizie nr. 153/2026 a Curții Constituționale a devenit realitate. Iar gestul nu vine de oriunde, ci chiar din vârful unei instanțe – un judecător cu funcție de conducere a decis să părăsească […]

Articolul Prima demisie după decizia CCR care lovește pensiile magistraților este cea a șefului Secției civile de la Tribunalul Giurgiu, judecătorul Alin Petrea, absolvent INM ca șef de promoție! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 CCR a amânat astăzi pentru a 5-a oară dezbaterea obiecțiunilor ICCJ la legea care incercă să mai diminueze pentru viitor excesele de reglementare care au permis magistraților pensii sfidătoare față de  pensiile militare și față de cele din sistemul public.

CCR a permis ICCJ să formuleze noi cereri după ce se incheiaseră dezbaterile.

Instanța supremă susține că legea ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar afecta independența justiției. În argumentația transmisă CCR, ÎCCJ afirmă că reforma ar elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrați și ar introduce dispoziții ambigue și neclare.

Potrivit datelor invocate de ICCJ, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 190.000 provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 din alte categorii profesionale, inclusiv magistrați.

Bugetul necesar pentru plata pensiilor speciale, altele decât cele militare, este de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare depășesc 14 miliarde de lei anual.

CJUE deja s-a pronunțat, la cererea instanțelor din Romania, prin Decizia nr.6/2025, că reducerea salariilor și pensiilor magistraților din motive de deficit financiar nu reprezintă o incălcare independenței justiției, dacă reducerea se aplică motivat, prin lege.

De ce se mai cere sesizarea CJUE?

Ieșrea din impas se poate realiza in două modalități.

1. Toate pensiile de serviciu și militare să fie plafonate la același procent din baza de calcul netă cu cel stabilit, pentru magistrați, prin legea aflată la controlul constituțional, după ce se uniformizează in interiorul fiecărei categorii de pensii baza de calcul.

2.Toate pensiile de serviciu și militare, inclusiv cele ale magistraților,  se desființează, pensiile categoriior beneficiare urmând a fi recalculate  in sistemul public de pensii.

Constituția rerglementează echilibrul intre puterea legislativă, executivă și judecătoreasca.

Nicio prevedere din Copnstituție  nu permite puterii judecătorești să limiteze dreptul de legiferare al Parlamentului 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 https://www.cotidianul.ro/cheltuielile-cu-pensiile-speciale-au-crescut-cu-100-milioane-de-lei-in-2025-cat-au-ajuns-sa-ne-coste/comment-page-1/?unapproved=2017361&moderation-hash=b9140672b9b0081e955288b05de90bd2#comment-2017361

În medie, din patru lei alocați unei pensii speciale, un leu este meritul magistratului sau procurorului, în timp ce trei lei sunt plătiți de la bugetul de stat, adică din buzunarul tuturor. Însă există și situații anormale, după cum a arătat Cotidianul, în care o pensie specială de peste 50.000 de lei să fie plătită integral din bugetul de stat, iar baza contributivă să fie zero lei.


Cheltuiala statului cu pensiile speciale a crescut cu 100 de milioane de lei în 2025, față de 2024, și a ajuns la peste 2,3 miliarde de lei.

Conform datelor de la Casa Națională de Pensii Publice solicitate de Cotidianul, cei 11.840 de pensionari care primesc indemnizația specială de serviciu, cum se numesc oficial pensiile speciale, au generat o cheltuială de 2,34 de miliarde de lei în 2025, în creștere de la 2,23 miliarde de lei în 2024.

„Precizăm că informațiile vizează exclusiv sistemul public de pensii și nu cuprind sistemele neintegrate sistemului public de pensii: Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Apărării Naționale, respectiv a Serviciului Român de Informații”, a transmis Casa Națională de Pensii Publice.

pensiile speciale

Pensiile speciale, între contribuție și bani de la buget. Pensie de 10.000 de euro, zero lei contribuție

Pensiile speciale sunt compuse din două surse de cheltuieli – cele bazate pe sumele suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, adică meritul pensionarilor în baza contribuțiilor realizate pe parcursul carierei la pilonul I, și cheltuielile suportate din bugetul de stat, componenta specială.

Din cele 2,34 miliarde de lei cheltuite pe pensiile speciale, doar 600 de milioane de lei sunt meritul pensionarilor. Restul banilor, aproape 75%, sunt cheltuieli de la bugetul de stat. Acestea sunt bazate pe legi cu caracter special. Printre privilegiați sunt diplomați, parlamentari, aviatori, procurori, judecători și foștii angajați de la Curtea de Conturi.

Însă sunt și cazuri, după cum a arătat Cotidianul, în care șase foști magistrați primesc o pensie specială de peste 10.000 de euro lunar. Însă au zero lei bază contributivă! Sunt pensii care variază de la 51.891 de lei până la 59.233 de lei.

Ca idee, costul cu pensiile speciale pentru cei mai puțin de 12.000 de beneficiari a fost mai mare decât costul tuturor pensiilor din județul Botoșani, care are 76.500 de pensionari.

Costul cu pensiile magistraților s-a dublat în cinci ani

Chiar dacă reforma pensiilor private va trece sau nu, cheltuielile statului cu pensiile speciale vor continua să crească. Diferența este că ele vor crește mai încet dacă reforma trece sau vor crește mai rapid dacă nu trece. Asta pentru că CCR a decis că pensiile speciale aflate în plată nu pot fi micșorate.

În urmă cu cinci ani, pensia medie a procurorilor și judecătorilor era de 19.800 de lei, iar de ea beneficiau 4.100 de persoane. Atunci statul cheltuia 900 de milioane de lei pe ele. Astăzi, pensia medie a depășit pragul de 25.000 de lei, iar numărul beneficiarilor a crescut la 5.800. Cheltuiala statului s-a dublat și a ajuns la 1,7 miliarde de lei.

Curtea Constituțională a României este așteptată să dea o soluție privind reforma pensiilor magistraților săptămâna viitoare, pe 11 februarie. Înalta Curte a contestat legea și spune că reforma ar anula pensia de serviciu . Dacă intră în vigoare, componenta plătită de la bugetul de stat ar fi mai mică decât cea contributivă, susțin magistrații. În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii a spus că reforma pensiilor speciale, asumată prin PNRR, ar fi fost îndeplinită deja din anul 2023.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că această reformă nu este considerată a fi îndeplinită de către Comisia Europeană. Așa că România ar putea pierde cele 231 milioane de euro pentru că nu am promulgat legea până la 28 noiembrie 2025.

„Eu mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri. Curtea Constituțională este de fapt stat în stat. Ce hotărăsc ei, nimeni nu are cum să le întoarcă hotărârile. Despre ce vorbim? Curtea Constituțională își face de cap, ăștia sunt oamenii. Ce fac ei de fapt, numiți politic acolo?”, spune revoltat un pensionar după ce a fost întrebat despre pensiile speciale.

EXCLUSIV România specialilor. Zero lei contribuție, dar pensie de peste 10.000 de euro pentru șase foști magistrați


Comentariu, Claudiu Marin

Autorul articolului nu stie să explice că toți pensionarii speciali platesc CASS sau CIBS pentru pensie in valoare de 25% din veniturile salariale brute din intreaga activitate, dar pensiile lor sunt calculate contributiv numai după ce implinesc varsta de 65 ani, cazul pensiilor speciale platite prin CNPP , si niciodată, in cazul pensiilor militare platite prin Casele de Pensii Sectoriale ale MApN, MAI și SRI.
Paradoxul este că magistrații primesc intreaga pensie de la bugetul de stat, până la vârsta de 65 de ani, deși nu plătesc niciun leu contribuție la bugetul de stat iar pensia contributivă pe care o primesc după 65 de ani este completată pană la cuantumul special tot din bugetut de stat.
In schimb, cei aproape 200 000 de pensionari militari platesc contribuție pentru pensie, 25% DIN SOLDELE BRUTE, numită CIBS(contribuție individuală la bugetul de stat), niciodată evidențiată statistic, și primesc pensii militare integral de la bugetul de stat Militarii nu primesc pensii de la BASS.
Este regretabilă confuzia care se face in media că militarii nu contribuie deloc pentru pensiile militare pe care le primesc.
In concluzie, sumele alocate pentru pensiile magistarților de la bugetul de stat sunt in prezent mai mari decît sumele alocate de la BASS, pentru că foarte mulți magstrați pensionari nu au ajuns la vîrsta de 65 de ani
Este corectă intentia guvernului de a duce varsta de pensionare a magistraților cît mai aproape de 65 de ani, pentru a reduce cheltuielile de la buget cu pensiile lor.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

                                         COMUNICAT Privind aplicarea în anul 2026 a prevederilor Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Potrivit art. XXV din Legea nr. 141/2025, în anul 2026, se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: […]

Articolul Ce indemnizații și ajutoare financiare se mențin în anul 2026. Pensiile de serviciu, în 2026, nu se actualizează! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, pensii militare

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei. 

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie
Tabelul nu include și pensiile militare pentru că sunt singurele care nu se calculeaza și contributiv la implinirea vârstei de 65 ani.
Se observă că din 5733 magistrați pensionari,  numai 2558 au implinit vârsta de 65 ani pentru că din totalul pensiei speciale să se calculeze cât primesc și contributivă, de la BASS. „Adevărul,”, care publică materialul, interpretează greșit statistica: zice ca  numai 2558 magistrați pensionai au plătit CAS. 
CAS au plătit toți magistrații, după aprilie 2001, dar nu toți au indeplinit vârsta standard ca să primească pensie contributivă, parte componentă a pensiei speciale, De la vârsta de 40 si ceva de ani, cand ies la pensie, până la 65 ani, primesc toată pensia specială de la Bugetul de Stat. 

Tabelul de mai sus, publicat de ministrul USR-ist Năsui, este diversionist. Vrea să spună că grosul cheltuielilor de la Buget cu pensiile de serviciu il reprezintă cel cu pensiile militare. De aceea se pune intrebarea:  de ce doar pensiile magistraților ?

Nu-și pune și intrebarea de ce primesc magistrții pensie de la Bugetul de Stat, deși nu contribuie cu CIBS, precum militarii.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, Oug 59/2017, plx 540/2024

 


Pensiile militare recalculate in anul 2016 în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, au crescut prin indexările ulterioare, până in prezent, cu cca 50%(majorare de 150%), indiferent dacă in plată a rămas cuantumul recalculat sau cel contributiv, mai avantajos. O pensie de 3000 lei a ajuns la la 4 500 lei, iar una de 5 000 lei a ajuns la 7 500 lei.

In același timp, 2016-2025, puterea de cumpărare, potrivit indicilor prețurilor de consum,  a scăzut cu 74%. Indicele prețurilor de Consum a crescut la  174% față de anul 2016

Este cel mai relevant exemplu că numai indexarea pensiilor militare, și aceasta sărită in 2 ani, 2021 și 2025, nu este suficientă pentru păstrarea puterii lor de cumpărare. 

Incăpățânarea instituțiilor militare de a lăsa creșterea pensiilor militare numai pe seama indexărilor se dovedește a fi un calcul greșit, dacă nu o rea intenție de pauperizare a bătrânilor pensionari militari. Inceputul a fost dat de OUG nr. 59/2017, a Guvernului Tudose, care a eliminat actualizarea pensiilor militare la valorile soldelor de grad si de funcție ale personalului activ, măsură care  a dus in timp la acumularea unor inechtăți grave pe măsură ce ne depărtam de anul 2017. Draftul art. VII din Ordonanță a fost elaborat de direcțiile centrale competente ale MApN.

  Numeroasele incercări de a reintroduce relegiferarea actualizări pensiilor militare la valoarea soldelor de grad și de funcție ale personalului activ s-au lovit de diverse tertipuri procedurale și politicianiste, bazate pe răspunsul instituțiilor militare că nu au fonduri pentru actualizare,  și, când s-a trecut peste acestea,  CCR a fost ultima măciucă cu care au fost  loviți bătrânii pensionari militari. 

CCR a dat sute  de decizii prin care a constatat că OUG nr. 59/2017 ar fi constituțională, inclusiv Decizia nr. 177/21 03 2024, când CCR Enache a trecut cu vederea că OUG nr. 59/2017 a fost dată cu incălcarea legii; nu solicitase avizul Consiliului Legislativ. Cînd a fost vorba de păstrarea privilegiilor pentru magistrați, CCR a admis, zilele acestea, obiecțiunea că legea de modificare a legii pensiilor pentru magistrați este neconstituțională,  desi Guvernul solicitase avizul, dar nu a așteptat  30 de zile. 

Categoria de pensii militare stabilite inainte de anul 2016 este singura din toate categoriile de pensii din România care a suferit o asemeenea drastică  scădere a puterii de cumpărare in ultimii 9 ani. 

Plx 540/2024, de actualizare a pensiilor militare, s-a intors la Parlament după ce CCR a constatat neconstituționalitatea, pentri a fi pus in acord cu decizia CCR, dar este tras pe linia moartă din motive de deficit bugetar. 

Câte mii de rezerviști vor muri in sărăcie până când deficitul bugetar va scadea astfel incât să se poată actualiza si pensiile batrânilor pensionari.

 Noii pensionari militari nu au, deocamdată, nevoie de actualizare, Pensiile lor sunt suficient de mari pentru ca  impreună cu pensiile mici, stabilite inainte de anul 2016, să dea o medie aceptabilă propagandistic.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, pensii magistrati

 In primul rând ar trebui să precizez că legea nu elimina pensiile speciale ale magistraților și grefierilor, cum dezinformau multe organe de presă,  ci doar le ajusta penteru viitor condițiile de acordare și cuantumul.

Motivul extrinsec de neconstituționalitate fiind lipsa avizului CSM, punerea de acord a legii cu decizia CCR nu se poate face decât prin reluarea de la zero a procesului de legiferare a modificării celor două legi, voință exprimată deja de președintele Nicușor și de reprezentanți ai coaliției guvernamentale.

Deși decizia  CCR nu privește obiecțiunile de fond ridicate de ICCJ, din motivarea pe admiterea obiecțiunilor extrinseci rezultă că și CCR recunoaște dreptul Legiuitorului de a schimba condițiile de acordare a pensiilor pentru magistrați.

Voința actualei guvernări, de a duce vârsta de pensionare pentru magistrați spre 65 de ani și cuantumul pensiei lor să fie mai mic decât ultimul salariu net,   este atât de fermă incât continuarea apărării privilegilor pentru magistrați de către CCR riscă inițierea unei legi constituționale de modificarea Constituției care să prevadă interdicția reglementarii prin legi speciale a salarizării și pensionării oricărei categorii sociale din Romania, reglementare care nu este interzisă de articolul 152 din Constituție privind limitele revizuirii.

O asemenea revizuire a Constituției, de care unele forțe politice deja au inceput să vorbească, ar afectă nu numai salarizarea și pensionarea magistraților și grefierilor ci și pe cele ale militarilor, diplomaților, funcționarilor guvernamentali și personalului civil aeronautic.    


Citeste pe larg