By:
On:
In: ccr, Exceptii, pensii parlamentari

 La data de 04 august 2023, trei fosti parlamentari din Judetul Vrancea, din care doi din primul parlament postcomunist, au dat in judecata Secretariatul Camerei Deputatilor, solicitand anularea Ordinului prin care se dispusese incetarea platii pensiilor de parlamentar.

Actiunea a fost respinsa de Tribunal prin Hotararea nr. 435/21 09 2023, din documente nerezultand ca s-a formulat vreo exceptie la CCR sau ca s-a declarat apel.  
Cu toate acestea pe data 28 09 2023 se inregistreaza la CCR Dosarul nr.  2382/2023 avand ca obiect Exceptii privind Legea nr. 192/2023, publicata in MO nr, 587 din 28 iunie 2023. 
Avocatul Mocanu se lauda azi in presa ca a formulat ulterior exceptia. Oare cand, daca nu a formulat apel? 
Si mai straniu este ca dosarul 2382D/2023 a intrat in dezbatere in sedinta CCR din 21 noiembrie.  A fost amanata pronuntarea pentru 28 11 20234, cand exceptiile au fost admise.  
Cum este posibil domnule presedinte Marian Enache sa faceti asemenea discriminari, cand exceptiile ridicate de militari privind neconstitutionalitatea unei ordonante de urgenta, OUG nr. 59/2017, zac de 4 ani  in nelucrare, iar 68 dintre ele sunt amanate la pronuntare de un an de zile? 
Cum si cu ce ocazie a fost formulata Incheierea Tribunalului Vrancea de sesizare a CCR?

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 noiembrie 2023

I. În ședința din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

– Cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și 3, și cu majoritate de voturi în privința pct.2,

1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023.

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituționale.

3. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.

Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Plx 244/2023



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20%, diferenta a crescut la    13 518 – 7 188=  6 330 lei.

Daca ciucalanul ar plati impozit si supraimpozit din pensia indexata de 13 518 lei, calculata potrivit art.60 din L nr 223/2015,  modificat si completat prin art. 84 din OUG nr. 114/2018, ar mai ramane cu o pensie militara in plata de 13 518 lei – 245 – 473 – (13 518 –  7600) x 20%=              13 518 – 245 – 473 – 1 184=   11 616 lei. 

Numai asa ar simti si generalul Ciuca si toti ciucalanii ce inseamna sa supraimpozitezi cu 15% si cu 20 % o pensie militara.  

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, europarlamentar Dan Motreanu, Pensii, PNl Giurgiu, Politica
Noua lege a pensiilor, pe care am discutat-o în coaliția de guvernare, prevede recalcularea pensiilor de la 1 septembrie 2024, prin care o mulți pensionari vor beneficia de pensii mai mari. Nicio pensie nu va scădea. Pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizei economice! Au muncit întreaga viață și acum este legitim să le protejăm […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Plx 244/2023



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20% , diferenta a crescut la    13 518-7188=  6330 lei.

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Plx 244/2023



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20% , diferenta a crescut la    13 518-7188=  6330 lei.

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Plx 244/2023



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20% , diferenta a crescut la    13 518-7188=  6330 lei.

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 Dintr-un document de lucru întocmit pe baza propunerilor Ministerului Muncii, Legea privind pensiile de serviciu ar fi pusa de acord cu Decizia nr.467/2023   prin modificările publicate Aici de Luju.ro.

Vom analiza doar modificarile prevazute pentru plafonarea pensiilor in plata si impozitarea suplimentara, masuri care nu ar putea fi aplicate concomitent potrivit unor estimari.

În privința pensiilor pentru magistrati plafonarea la netul bazei de calcul actualizate se va aplica tuturor pensiilor în plată stabilite după anul 1997.

Spuneam anterior ca art. XIII era neclar în privința întinderii in timp a plafonarii. În privința magistratilor și personalului auxiliar propunerile nu mai lasă loc de intetpretare, fiind posibil ca precizările sa priveasca reformularea întregului alin. nr. 1 al art. XIII.

Citeste pe larg

By:
On:
In: cjue, pensii speciale, PNRR, referendum
-Data de 28 august, cand ministrul muncii se duce la Bruxelles,  este considerata <i><a><b>”Ziua Z”</b></a></i> pentru pensiile din Romania, atat cele speciale cat si cele  speciale.
-Tot mai mult se face auzit strigatul ca pensiile militare stabilite inainte de 2010 sunt pe jumatatea celor stabilite după 2017. In materialul de mai jos problema este ridicata de un lider civil al pensionarilor  cat si de catre un parlamentar PSD.
-Daca Guvernul nu poate face nimic pentru desfiintarea pensiilor speciale este indemnat presedintele sa declanseze un referendum cu 2 intrebari:
1.Sunteti de acord cu existenta pensiilor speciale in Romania?
2.Sunteti de acord ca toate pensiile din Romania sa fie calculate contributiv?
– Potrivit Constitutiei, politicile vizand fiscalitatea, salarizarea si pensiile sunt de competenta Guvernului, si sunt puse in lege de Parlament, nu de CCR.(citat din fostul ministru de Finante, Ialomiteanu)
-Se  cere  Guvernului sa atace la CJUE( Curtea de Justitie a Uniunii Europene) deciziile CCR prin care judecatorii CCR se pronunta in legatura cu cuantumul propriilor pensii de serviciu.
Mai multe, in materialul video de mai jos.

Citeste pe larg

By:
On:
In: cjue, pensii speciale, PNRR, referendum
-Data de 28 august, cand ministrul muncii se duce la Bruxelles,  este considerata <i><a><b>”Ziua Z”</b></a></i> pentru pensiile din Romania, atat cele speciale cat si cele  speciale.
-Tot mai mult se face auzit strigatul ca pensiile militare stabilite inainte de 2010 sunt pe jumatatea celor stabilite după 2017. In materialul de mai jos problema este ridicata de un lider civil al pensionarilor  cat si de catre un parlamentar PSD.
-Daca Guvernul nu poate face nimic pentru desfiintarea pensiilor speciale este indemnat presedintele sa declanseze un referendum cu 2 intrebari:
1.Sunteti de acord cu existenta pensiilor speciale in Romania?
2.Sunteti de acord ca toate pensiile din Romania sa fie calculate contributiv?
– Potrivit Constitutiei, politicile vizand fiscalitatea, salarizarea si pensiile sunt de competenta Guvernului, si sunt puse in lege de Parlament, nu de CCR.(citat din fostul ministru de Finante, Ialomiteanu)
-Se  cere  Guvernului sa atace la CJUE( Curtea de Justitie a Uniunii Europene) deciziile CCR prin care judecatorii CCR se pronunta in legatura cu cuantumul propriilor pensii de serviciu.
Mai multe, in materialul video de mai jos.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Pe adresa blogului a sosit acest recent raspuns primit de unul dintre cititori de la Comisia Europeana. In absenta moderatorului, facem doar oficiul de a-l supune atentiei cititorilor si in special premierului Ciolacu.

Comisia avertizeaza ca indeplinirea satisfacatoare a Jalonului 215 va conta pentru acordarea celei de-a treia cereri de plata PNRR.

                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                         Dear Sir,
please find enclosed a letter signed in SG RECOVER.
Kind regards
The Secretariat


COMISIA EUROPEANĂ                                Ref.Ares ( 2023 ) 4822831 – 11.07.2023

SECRETARIATUL-GENERAL

Direcția RECOVER.B – Redresare și reziliență II

SG.RECOVER.B.2 – Piața unică, Cercetare și Inovare – Estonia, Letonia, Lituania, România

Bruxelles

SG.RECOVER.B.2/MZ

   Stimate domnule,

   Vă mulțumim pentru mesajul adresat doamnei Céline Gauer prin care v-ați exprimat îngrijorările privind efectele impozitarii asupra pensiilor militare. Doamna Gauer mi-a solicitat să vă răspund la adresă în numele dânsei.

   România a transmis un plan național de redresare și reziliență (PNRR) care, în urma unei evaluări pozitive a Comisiei Europene, a fost aprobat de către Consiliu. Acest Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa) include jaloane și ținte obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plățile respective.

   Reforma pensiilor este un element cheie al PNRR. Această reformă urmărește să consolideze principiul contributivității, să asigure sustenabilitatea fiscală, să sporească gradul de adecvare și caracterul echitabil al sistemului, abordând în același timp recomandările specifice de țară adresate României de-a lungul ultimilor ani. O reformă cuprinzătoare a pensiilor, care include toate categoriile de pensii speciale, va crea spațiul necesar astfel încât România să poată aborda provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea populației.

   Reforma pensiilor speciale este inclusă într-un jalon distinct (215). Potrivit acestui Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa), noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale (inclusiv pe cele militare) și le va alinia la principiul contributivității. Pensiile în plată trebuie să fie recalculate având la bază principiul contributivității, vechimea în profesie și o reajustare a procentului legat de veniturile obținute. Totodată, perioada minimă de cotizare trebuie să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

    Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată. Vă asigurăm că la nivelul Comisiei Europene monitorizăm atent implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României.

   Cu deosebită considerație,

 Luca ROSSI 

  Șef de unitate

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii speciale, Plx 244/2023

 Premierul se întâlnește, miercuri, la ora 12.30, cu Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii (PSD), și Alina Gorghiu, ministrul Justiției (PNL), pentru a discuta despre Legea pensiilor de serviciu, atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Marcel Ciolacu îi ceruse ministrului Justiției, imediat după decizia CCR, să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, în termen de o săptămână. Solicitarea fusese făcută înaintea ședinței de Guvern. Mimoza de la Justitie ii raspunsee ireverentios ca numai parlamentarii pot depune amendamente.

In spatiul public au aparut ceva propuneri de amendamente dar nu si le-a asumat nimeni.

Propunerile vor merge catre Comisiile raportoare din Senat pentru intocmirea Raportului care va fi supus aprobarii  plenului convocat in sedinta extraordinara.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Pensiile vor fi plătite mai devreme în luna august,  datorită zilelor libere din perioada 12-15 august, acordate pentru sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, a anunțat Ministerul Muncii. Având în vedere că zilele libere se suprapun perioadei în care în mod obișnuit se plătesc aceste drepturi, s-a decis achitarea lor în avans, astfel: – Pensiile celor care […]

Articolul Pensiile vor fi plătite mai devreme în această lună, în contextul zilelor libere din perioada sărbătorii ”Maicii Domnului” (12-15 august) apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg