By:
On:
In: Fără categorie

 Din păcate pentru magistrați, CCR și CEDO au statuat că

-dreptul de/la pensie este garantat, dar nu și cuantumul pensiei în integralitatea sa.

CCR a dat numeroase decizii în care a precizat că :

-Nu poate fi micșorate pensia calculată contributiv din sistemul public de pensii și componenta contributivă a pensiilor de serviciu…de orice fel.

CSM a dat avizul la L4/2023 potrivit căruia 

Retroactivitatea  înseamnă a afecta prestațiile privind drepturile primite de magistrați până la intrarea în vigoare a noii legi referitoare la calculul și cuantumul pensiilor magistraților.

Decizia CCR nr. 20/2000 pe care o tot invocă magistrații pentru a speria politicul si legislativul, pentru a nu se atinge de pensiile  lor enorm de mari față de pensiile  altor categorii sociale, a stabilit că este neconstituțională desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților, nu și micșorarea componentei lor necontributive prin recalculare, plafonare, impozitare etc. 

Dacă nici pensiile magistraților nu sunt  speciale… atunci ne întrebăm cum au aplicat  acești magistrați în toată cariera lor principiul de drept  Specialia generalibus derogant? 

Memoriul are 53 de pagini și este semnat de 1104 magistrați pensionari, care au deținut funcții de la toate nivelurile ierarhice în justiție.  Documentul integral poate fi citit AICI!

Sinteza neregulilor semnalate în memoriul magistraților pensionari, în prezentarea site-ului  Stiri pe surse:

Proiectul Legii nr 4/2023, în ansamblul său, încalcă dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.16 alin.(1) și (2), ale art.124 alin.(3), ale art.125, ale art.126 alin.(1), ale art.131, ale art.132 alin.(1) și ale art.147 alin.(4), pentru mai multe considerente, după cum urmează:

– Pe parcursul unei perioade scurte de timp, Autoritatea Legiuitoare a desfășurat o activitate legislativă dinamică în ceea ce privește domeniul ”Justiției”. Nesocotind cerința de predictibilitate și de securitate juridică Statul Român, prin Autoritatea Legiuitoare, intervine, la scurt timp, asupra Statutului magistratului printr-un proiect legislativ modificator a însăși condițiilor de eligibilitate a pensionării, ceea ce conduce la fragilitatea sistemului judiciar, fiind afectată buna funcţionare a justiţiei.

– Nicio justificare obiectivă nu susține acest nou proiect legislativ, în condițiile în care situația factual juridică și economică a țării a rămas neschimbată de la ultimul act de legiferare asupra acestui domeniu. Contrar unei înlănțuiri logice a evenimentelor (ridicarea MCV în luna decembrie, în contextul respectării obligațiilor asumate de România prin PNRR și concomitant intrarea în vigoare a unui nou Statut al judecătorilor și procurorilor), se inițiază modificări legislative la Statutul magistratului care tocmai ce a intrat în patromoniul activ al legislației și a început să își producă efectele.

– Reamintim că printre condițiile impuse României prin MCV sunt și acelea de a sigura creșterea salariilor și pensiilor magistraților, condiții mai bune pentru derularea activității magistraților. Observăm însă că la scurt timp de la ridicare MCV, pentru care un merit deosebit revine chiar magistraților – unii dintre ei aflați acum la pensie – acest proiect vine să afecteze statutul magistraților.

– Potrivit Jalonului nr. 215 din PNRR observăm că modificările legislative ce vor fi operate trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale a României, implicit respectarea Constituției României: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”.

– Pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt pensii ”speciale” pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul de judecător european; ele sunt pensii ”pentru serviciul public prestat”, serviciu grevat de incompatibilități și interdicții, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv. Observăm că prin Jalonul 215 nu s-a solicitat nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, implicit a Constituției României sau modificarea statutului profesional al magistraților.

– Dispozițiile Legi 4/2023 intervin în situația juridică născută deja și ale cărei efecte s-au produs sub imperiul legii în vigoare, modifică din temelii modul de calcul al pensiilor de serviciu cu consecințe care nu au fost verificate anterior pentru a se constata impactul accestor prevederi asupra sistemului de justiție, legea nouă dorindu-se a retroactiva.

– Recalcularea subsecventă a pensiei magistratului potrivit unei noi metode retroactive cu efecte permanente, care afectează în mod direct dreptul la pensie, încalcă principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor.

– Inițiativa legislativă nesocotește grav principiul drepturilor castigate (jura quæsita) și al speranței legitime în ceea ce privește compensația, minimă, de 1% în plus pentru fiecare an de activitate petrecut după cei 25 ani care conferă dreptul la pensia de serviciu. Dispozițiile privind acordarea magistraților care îți continua activitatea a unei gratificații constând într-un procent de câte 1% din baza de calcul/ an stimulează prezența în funcția publică vizată a persoanelor de vârste diferite, împrejurare care permite un transfer al experienței de la cei cu vechime mai mare la cei mai tineri și comunicarea de către cei din urmă a cunoștințelor recent dobândite, prezența acestor categorii contribuind astfel la desfășurarea unui serviciu public de calitate în sfera justiției. Susținem că, în acord cu jurisprudența CEDO, Statul nu poate interveni asupra unor situații juridice care au generat crearea de drepturi cu scadență după eliberarea din funcție, în sensul confiscării acestora.

– Recalcularea drepturilor salariale – cu pierderea dreptului aflat în plată – este o dispoziție care, potrivit Legii nr 4/2023, privește doar magistrații, fără ca această prevedere – vădit retroactivă – să se aplice altor categorii de pensii de serviciu, aspect ce generează un tratament discriminatoriu. Pe de altă parte dispozițiile privind modalitatea de recalculare a pensiei în plată sunt neclare, permit interpretări diverse și pot avea drept consecințe formularea de noi acțiuni în instanță.

– Statul nu poate invoca dificultăți financiare, nici lipsa unor resurse pentru a justifica nerespectarea dispozițiilor privind executarea drepturilor câștigate. Prin proiectul analizat, se încalcă grav dispozițiile art. 6 al 1 Convenției EDO, atâta vreme cât, în componenta pensiilor și veniturilor în plată sunt incluse drepturi bănești irevocabil câștigate în baza unor hotărâri judecătorești, care nu pot fi eliminate administrativ sub nicio formă, prin recalcularea propusă. Dimpotrivă, din tot cuprinsul Legii 4/2023 se instigă în fapt la încălcarea legii și la nerespectarea hotărârilor judecătorești.

– Dispozițiile Legii 4/2023 creează situații discriminatorii între magistrați aflați în aceeași situație juridică, dar care solicită acordarea dreptului prevăzut de art. 211 al 1 din Legea 2022 la interval de câțiva ani sau doar câteva luni.

– Amintim că legiuitorul a dorit să asigure magistratului, după o vechime de minimum 25 de ani în magistratură, o pensie de serviciu egală cu 80% din ultimul venit al acestuia din timpul activității, rațiunile fiind legate în special de asigurarea unei independențe activității de magistrat care să se manifeste inclusiv pe plan financiar.

– Modificările ce se doresc a fi aduse dispozițiior Codului fiscal sunt la rândul lor nelegale, neținând cont de principiile constituționale sau de cele ale legilor fiscale. Pensia de serviciu are caracter unitar, fiind stabilită la 80% din venitul din ultima lună. Defalcarea acesteia în două componente – chiar dacă ele există în mod obiectiv – fără a se ține seama de dispozițiile legale, încalcă principiile legii fiscalității: 1 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu forma de proprietate și 2. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

– Stabilirea unei cote noi de impozitare cu privire la drepturile bănești care urmează a fi câștigate prin hotărâri judecătorești, dar care privesc drepturi salariale restante din anii în care nu exista o cotă dublă de impozitare (căci nu se poate vorbi de o impozitare progresivă aici) este discriminatorie și, prin recunoașterea implicită a acestor situații prin Lege, apare ca fiind extrem de periculoasă prin caracterul ei retroactiv.

– Legea nr 4/2023 nu face o analiză corespunzătoare a motivelor obiective care ar impune intervenirea în statutul magistraților și, mai mult, în ”expunerea de motive” nu se fac referiri cu privire la suma totală a taxelor judiciare de timbru care se fac venit la bugetul statului prin activitatea judiciară, inclusiv cu privire la procentul din această sumă care participă la formarea bugetului sistemului de justiție.

– Modificările ce se doresc a fi aduse Codului fiscal nu apar ca având avizele Ministerelor de resort în condițiile în care Legea nr 4/2023 nu viza la momentul depunerii sale la Parlament modificarea și a Codului fiscal.

– Observăm că, în integralitate, dispozițiile Legii 4/2023 afectează drepturile magistraților pensionari, dar și pe cele ale celor din activitate – care, în situația în care dreptul la pensie este pendinte sau pe cale să se nască, nu mai pot beneficia de securitatea juridică oferită de Legea nr 303/2022 – adoptată în urmă cu doar câteva luni.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii magistrati, pnnr

Pensiile militare există din anul 1865.

Pensiile magistraților au fost reglementate în anul 1997, după modelul pensiiilor militare, la inițiativa ministrului liberal , Valeriu Stoica. Au fost desființate prin Legea 19/2000 si reînființate prin Decizia CCR nr.20/2000, pe motiv că ar fi discriminare față de militari.

Patru asociații ale magistraților cer audiență la Marcel Ciolacu pentru a-i invedera că pensiile magistraților n-ar fi pensii militare și că depopularea instanțelor ar f fost determinată de proiectul L4/2023 adoptat de Senat.  In realitate acești magistrați pensionari sunt nemulțumiți de recalcularea pensiilor în plată ale magistraților, măsură care-i afectează și pei ei. 

Cine i-a pus să se pensioneze când au citit primele zvonuri despre reforma prin PNNR? Dacă așteprtau avizul CSM, care a solicitat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a opri hemoragia pensionărilor din magistratură, cei 355 de proaspeți pensionari magistrați ar fi și astăzi în activitate.

Ii sugerează lui Ciolacu să reducă pensiile militarilor, că sunt 200 000, dacă vrea să reducă cheltuielile cu pensiile speciale.

 Nr. 78/3.04.2023

Către                                 CAMERA DEPUTAŢILOR

Domnului Președinte, Ion-Marcel CIOLACU


Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,

Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror dr. Elena Iordache,

Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţia neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată legal de procuror pensionar Kibedi Katalin,

vă solicităm să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale -, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023. 

De asemenea, vă solicităm să ne acordaţi posibilitatea de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor – for legislativ decizional, vizând dezbaterea proiectului de lege, în scopul de a ne putea susţine argumentele prezentate în Memoriul detaliat şi obiectiv fundamentat pe care vi l-am transmis la 12.01.2023. În acest sens, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă data la care vor avea loc dezbaterile în Camera Deputaţilor şi informaţiile necesare pentru a putea participa câte un reprezentant din partea asociaţiilor noastre profesionale.

Solicitările noastre au în vedere importanţa acestui proiect de lege pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru organizarea instanţelor şi, în consecinţă, pentru calitatea actului de justiţie – mai cu seamă prin raportare la realitatea concretă din sistemul judiciar. Astfel, în numai trei luni (noiembrie 2022 -ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din funcţie, prin pensionare, 335 magistraţi.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizând resursele umane la data de 1 februarie 2023, numărul magistraţilor care au formulat cereri de pensionare în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numărul judecătorilor din9 curţi de apel la un loc sau cu numărul procurorilor din tot atâtea parchete de pe lângă curţile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Parchetele de pe lângă aceste curți de apel).

Lipsa vădită şi acută a resurselor umane determinată de această stare de lucruri va avea implicaţii negative majore asupra organizării activităţii instanţelor şi parchetelor, asupra celerităţii şi calităţii actului de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.

Menţionăm că în Expunerea de motive la Proiectul Legii (L4/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), potrivit căruia până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Subliniem, pe de o parte, că PNNR exista atât în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei, cât şi la datele votului asupra proiectului de lege, în Camera Deputaţilor şi în Senat.

Pe de altă parte, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.

De asemenea, referitor la impactul economic, se constată o falsă problemă pusă prin Expunerea de motive, lăsând să se înţeleagă că prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”.

Conform datelor publicate în presă, în iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecători și procurori , iar în luna ianuarie 2023 numărul acestora era de 4.468.

Aşadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecătorilor şi procurorilor sunt pensiile care grevează în măsură covârșitoare bugetul statului. Această realitate este confirmată şi de seria de cifre enumerate în considerentele Deciziei nr. 900/2020 a CurţiiConstituţionale . Astfel, numărul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu și indemnizații pentru limită de vârstă prevăzute de legi speciale era de 9.527 (în care se includ şi magistraţii pensionari), în timp ce numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

În condiţiile în care Curtea Constituţională a relevat existenţa unui număr de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu.

        Cu consideraţie,

AMR, prin jud. dr. Andreea Ciucă

AJADO, prin jud. Florica Roman

APR, prin proc. dr. Elena Iordache

ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie
Masa rotundă a fost moderată de fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu. Organizator pare a fi domnul General Nicolae Gropan,  liderul LADPM.
Intervenții de substanță ale d-lor senatori Cazanciuc și  Chelaru, dar și a le altor rezerviști.

S-a vorbit despre rolul Armatei de garant al ordinii constituționale, potrivit art. 118 din Constituție. 

Il felicit pe domnul general Gropan pentru efortul de a se documenta din materialul magistratului asistent al Curții Constituționale, domnul Benke Károly, privind limitele în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, eliminând astfel greșelile de interpretare din discursurile sale anterioare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 


Ordinea de zi
a Ședinței Senatului
din 29 martie 2023

Lucrările ședinței din 29 03 2023, orele 10,00  pot fi urmărite în direct AICI
Raportul adoptat ieri de cele trei comisii raportoare poate fi citit  

 

4

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 


Ordinea de zi
a Ședinței Senatului
din 29 martie 2023

Lucrările ședinței din 29 03 2023 pot fi urmărite în direct AICI

 

4

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR
Topic… la cererea lui @akord.
Din conferința de presa a parlamentarului USR, Cristian Seidler,  se vede că inițiatorii PNRR pentru România nu știu că prin alinierea pensiilor militare la contributivitate cheltuielile cu aceste pensii ar crește substanțial. Vor scădea doar pensiile celor care au trecut în rezervă înainte de vreme; disponibilizați, pensionați anticipați parțiali. De asemenea, ar scădea pensiile celor care au avut solde mari numai în ultimii ani de activitate. In mod cert, prin alinierea la contributivitate s-ar elimina actualele discrepanțe dintre pensiile mari și pensiile medii pentru cei care au avut aceleași funcții, grade și vechimi.
Acum avem o parte din explicațiile pentru constatarea că mulți militari, activi și pensionari, au votat cu progresiștii useriști  la ultimele alegeri europarlamentare, parlamentare și locale. Au impus și un primar la Capitală.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Nu avem un document oficial al Raportului Băncii Mondiale, așa că ne mulțumim cu ce au strecurat oficialii prin presa care îi deservește.

Ințelegem că mondialii au recomandat strategii distincte pentru pensiile militare, separat de strategiile pentru pensiile de serviciu  civile.

O recomandare comună, exprimată într-o formulare criptată într-un limbaj pentru experți, ar fi:

Alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu – experții consideră că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”. 

Dacă mă forțez, din acest eliptic text eu înțeleg că experții cam recomandă desființarea administrării pensiilor militare prin Casele de Pensii Sectoriale.

Să trecem peste principiile de administrare a pensiilor militare  și să analizăm scenariile recomandate, strict, numai pentru calculul pensiile militare:



Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat: 

​1. Menţinerea actualelor prevederi legislative

Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037. 

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.

2. Perioada de referinţă de 12 luni 

Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

3. Rata de înlocuire de 45%

Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Impact: Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.

Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.

Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung. 

4. Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere

Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Impact: Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 In august 2017, fostul premier Tudose a ieșit pe televiziuni și a spus celebra minciună că norma de hrană era inclusă în baza de calcul a pensiilor militare.

Atunci am scris pe blog acest articol:

Cine l-a mințit pe premierul Tudose că ordinul 50, norma de hrană, intră în baza de calcul a pensiei militare?

Iată că, după 6 ani de la aplicarea acelei ordonanțe,  s-a întâmplat exact ce am previzionat în acel articol.

Acum, domnul Tudose, preluând marota că pensiile militare nu sunt speciale, nu face altceva decât să se înscrie în corul celor care sunt împotriva unei reforma a pensiilor militare, pentru înlăturarea inechităților pe care el le-a introdus în lege prin odioasa sa ordonanță.

Incultura juridică încă dăinuie la politicienii noștri. Nicio decizia a CCR nu interzice micșorarea, plafonarea sau înghețarea unei pensii de serviciu, dacă dispoziția legală nu afectează componenta contributivă a pensiei. Incepând cu decizia nr. 20/2000, CCR a decis că pensiile magistraților nu pot fi desființate. Or, înghețarea, chiar  și a pensiilor magistraților, este constituțională cu condiția să fie dispusă prin lege nu prin ordonanțe de guvern.  




Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 Afirmația din titlu aparține  realizatorului  Răzvan Dumitrescu în interviul luat userist-ului Stefan Pălărie. Desigur …se referă la pensiile militare mai vechi, nu la pensiile din ultimii 2-3 ani care tind să se apropie de pensiile nesimțite și pentru care toate pensiile militare au fost băgate în malaxorul propagandistic al presei și politicienilor. A devenit de notorietate în opinia publică pensia de aproape 20 000 lei a generalului Ciucă, stabilită înainde de a deveni ministrul Apărării, în timp de pensiile vechilor sefi al Marelui Stat Major abia dacă ajung la 8-9000 lei

La acest  val propagandistic, sistemul militar a ieșit inadecvat cu sofismul că pensiile militare nu sunt pensii speciale și de aici insistența ca pensiile militare să rămână așa cum sunt, cu grave inechități. Cu alte cuvinte se induce ideea că pensiile militare au fost deja reformate, chit că reforma a  înseamnt stoparea creșterii pensiilor stabilite anterior anului 2015 și dublarea cuantumului celor care ies la pensie după creșterile de solde potrivit Legii 153/2017 și sporurile acordate pentru a eluda dispozițiam din OUG 59/2017 care stabilea un plafon la limita mediei soldelor nete din baza de calcul. Se lasă impresia că actuala coaliție guvernamentală dar și sistemul militar fac front comun pentru apărarea pensiei Premierului.

Sistemul pensiilor militare este în prezent inechitabil nu pentru că aceste pensii sunt denumite pensii de serviciu sau pensii speciale, ci pentru că legea care le reglementează este proastă și creează inechități care se adâncesc cu fiecare an care trece de la eliminarea actualizării pensiilor militare în anul 2017. Legea este atât de proastă încât, după 7 ani  de aplicare, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensiile militare în plată mai mici decît dacă pensiile lor ar fi calculate potrivit sistemului public de pensii.

Indiferen cum se numesc, pensiile pentru militari trebuie reformate, dacă nu altfel, fie și prin alinierea lor la calculul contributiv, ca să scăpăm de permanenta preocupare a propagandei de a scoate în evidență realitatea că militari nu au pensii calculate contributiv. 

Dacă tot sunt denumite pensii speciale, să se introducă un articol în Legea 223/2015, similar cu prevederile din celelalte legi care reglementează pensiile speciale, prin care să se prevadă că pensia calculată potrivit legii pensiilor militare  să nu fier mai mică decât cuantumul contributiv calculat potrivit Legii 263/2010, obligând, astfel, Casele Sectoriale de Pensii să calculeze pensiile militare și în puncte de pensie. 

In materialul înregistrat… este de interes, potrivit interesului nostru,  ce se spune de la minutul 22′ până la minutul 28′.


Citeste pe larg

By:
On:
In: CAS, impozit pe pensii

 

Bancuri pentru ardeleni.


Potrivit unor discuții din coaliția de guvernare, inițiate la propunerea PNL, CAS-ul plătit de salariați ar urma să scadă de la 25%  la 20 %. Automat ar urma să scadă și CIBS-ul plătit din solda brută de cadrele militare.

Consecința pentru calculul cuantumului pensiilor militare stabilite după 15 09 2017, după modificările aduse legii prin OUG 59/2017, ar fi că ar crește cu 5% media soldelor nete din baza de calcul,  de la 58,5% din media brută, in prezent,  la cca  63,5% în viitor. 

Dacă în prezent un asemenea pensionar are o pensie netă în plată de 7000 lei, ea corepunde unei baze brute de calcul de  11 966 lei

x-41,5%x= 7000

100x-41,5 x =700 000

58,5 x=700 000 lei

x=11 966 lei

Viitoarea pensie netă, după reducerea CAS-ului cu 5% ar fi de

63,5%  x  11 966= 7 598 lei

Toate  pensiile militare  ar mai putea crește ușor, cu 100 de lei,  dacă suma neimpozabilă din salarii și pensii ar crește de la 2000 la 3000 lei. La pensiile de după 15 09 2017 creșterea rezultă tot din majorarea bazei nete de calcul.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, Proiect lege pensii militare

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, Proiect lege pensii militare

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg