Adresa CPS a MAI  către Sindicatul polițisților „Diamantul”

„Urmare adresei dumneavoastră nr. 1036/28.12.2022, înregistrată de instituția noastră sub nr. 245163/29.12.2022, prin care solicitați informații destinate liberului acces la informații de interes public, astfel cum este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:

1. Numărul total al beneficiarilor drepturilor de pensii aflați în evidența instituției noastre în luna decembrie 2022, este de 101.892.

2. Numărul total al beneficiarilor drepturilor de pensii aflați în evidența instituției noastre în luna decembrie 2022, care au decedat în anul 2022, este de 2.776.

3. Numărul total al beneficiarilor aflați în evidența instituției noastre, care și-au deschis dreptul la pensie în anul 2022, este de 5.661.

4. Cea mai mare pensie achitată de instituția în luna decembrie 2022, a fost în cuantum net de 22.510 lei.

5. Cea mai mică pensie achitată de instituția în luna decembrie 2022, a fost în cuantum de 58 lei”, se arată în răspunsul trimis de Casa de Pensii a MAI.

428 de ofițeri au pensii de peste 17.000 de lei

De asemenea, în ceea ce privește pensiile achitate de instituție în luna decembrie 2022 către ofițeri și subofițeri, acestea sunt prezentate defalcat în tabelul de mai jos.

Citeste pe larg

Marcel Boloș a spus la sfârșitul ședinței de guvern din 14 dec. 2022 că nu mai este o prioritate emiterea unei reglementări privind pensiile speciale până la sfârșitul anului. 
Rezolvarea problemei se amână până în lunile martie-aprilie 2023, când România transmite cererea nr. 3 de finanțare la CE. De ce nu… până la rocada guvernamentală din mai? Abia atunci Ciucă nu va mai reprezenta o piedică pentru reforma pensiilor militare.
Vezi de la minutul 12 în înregistrare.



 Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.

Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 
1 – ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 
2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 
3 – ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.

Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?

Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. 

Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?

Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung – va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.

Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?

Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.

Citeste pe larg

Nu ni s-au “europenizat” veniturile și salariile.Nu ni s-au “europenizat” pensiile.Nu ni s-au “europenizat” serviciile medicale.Nu ni s-a “europenizat” asistență socială.Nu ni s-a “europenizat” nici sistemul de învățământ! S-au “europenizat” doar costurile și prețurile.Și acum ni se “europenizează” și gazele! Adică se vor lua de la noi și se vorCiteste pe larg

Dumitru Dragomir a vorbit, vineri seara, la RealitateaTV, despre pensiile speciale ale parlamentarilor „Foarte mulți parlamentari nu au avut alt serviciu și l-au avut pe acesta. Ei din ce să trăiască? Dacă 20 de ani un profesor universitar din Iași a fost parlamentar, cum să nu îi dai pensie? AstaCiteste pe larg

„Pensiile speciale sunt privilegii, iar modalitatea de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale trebuie îmbunătăţită. Judecătorii CCR au decis că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor este neconstituţională, invocând o chestiune procedurală. Sunt trei aspecte de luat în considerare aici. Primul că majoritatea parlamentară PNL-PSD-UDMR a mers pe repede înainte, aşa cumCiteste pe larg

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, că pensiile nu pot fi mărite diferenţiat, acest lucru fiind neconstituţional, întrebat fiind de o femeie în vârstă dacă nu ar putea fi majorate pensiile mici. ”Este neconstituţional şi nelegal să mărim pensiile diferenţiat pentru că am încălca principiul contributivităţii,Citeste pe larg

Guvernul a transmis o informație importantă pentru românii care beneficiază de pensiile private de la pilonul II. Potrivit oficialilor acestea cresc și urmează să îi influențeze pe cei aproape 8 milioane de români care au încheiat un astfel de contract. Modificarea ar urma să fie stabilită de către Executiv. CuCiteste pe larg

Ministrul Muncii şi Solidarității Sociale, Marius Budăi, anunță că taloanele de pensie aferente lunii ianuarie sunt în tipografie şi acestea conţin majorarea pensiei minime, a punctului de pensie, dar şi ajutorul pentru cei cu pensii mai mici de 1.600 de lei. “Ne ţinem de cuvânt! Acum, în Ajun de Crăciun,Citeste pe larg

Marius Budăi, a anunțat miercuri, 8 decembrie, că a semnat Ordonanța de Urgență prin care sunt majorate pensiile! Ministrul Muncii a precizat că a semnat și documentul prin care sunt crescute alocațiile copiilor. De asemenea, Marius Budă a semnat și actul care prevede acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoaneleCiteste pe larg

Românii care încasează pensii și alte drepturi sociale pot sta liniștiți. Ministerul de Finanțe a aprobat rectificarea bugetară privind asigurările sociale și bugetul de stat. Ministrul a precizat că au fost alocați și banii pentru salariile restante ale angajaților din sănătate și pentru plata altor cheltuieli, până la sfârșitul anului.Citeste pe larg