By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine, respectiv componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari – bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua lege, Plx 244/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Fără categorie

 

23.03.2023 – COMUNICAT FSNPPC – Principalele revendicări pentru drepturile polițiștilor, personalului contractual și pensionarilor militari

…………..
Reamintim principalele revendicări, care ne privesc pe toți, polițiști, personal contractual și pensionari militari (cu impact benefic asupra întregii societăți):
 – aplicarea, de urgență și în integralitate, a Legii-cadru a salarizării nr. 153/2017 (în ceea ce privește Anexele VI și VIII, care fac referire la militarii, polițiștii și personalul contractual din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională), așa cum s-a procedat în cazul altor familii ocupaționale/sectoare de activitate, care au intrat în grilele de salarizare la termen;
      – salarizarea decentă, acordarea drepturilor pentru transport/concediu și încadrarea în condiții de muncă adecvate a personalului contractual din MAI/SNAOPSN;
       – aplicarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma votată inițial, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea acestui sistem de pensii existent în toate statele membre NATO/UE (în contextul războiului, care durează de un an, la granițele României, reamintim că rezerviștii militari au un regim juridic special, pentru că fac parte din cele trei categorii de forțe armate, prevăzute de Legea 446/2006, fiind gata oricând de rechemare în activitate/mobilizare; joaca de-a alba-neagra cu legislația pensiilor militare trebuie să înceteze!);
       – aplicarea sporurilor la valoarea salariilor în plată, nu la valori inferioare, unele chiar din anul 2009 (de exemplu, cuantumul chiriei acordate în MAI este inferior sumei forfetare pe care statul o plătește pentru un refugiat cazat la un particular);
       – majorarea normei de hrană/normei de echipare și a sporului de suprasolicitare neuropsihică, prin raportare la valoarea actuală a pieței și, respectiv, la riscurile profesionale, incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege polițiștilor judiciariști;
         – un nou Statut al polițistului și un Ghid al carierei polițistului, dată fiind perimarea actualelor prevederi, în vigoare de peste 20 de ani, timp în care am devenit stat membru UE și NATO.
        Nu vrem drepturi necuvenite, nu revendicăm doar pentru noi, revendicăm pentru prezentul și viitorul întregii societății: sănătatea sistemului de apărare și ordine publică are nevoie de predictibilitate în salarizarea, în cariera și în pensionarea oamenilor legii, care servesc țara, zi de zi și an după an, sub Drapel!
Biroul Executiv – FSNPPC

     

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Surse ale unei televiziuni au dezvăluit  în această seară că la Ministerul Muncii se lucrează la redactarea proiectului de ordonanță de urgență pentru restituirea din oficiu a sumelor reținute, în anul 2022,  cu titlu de CASS din pensiile mai mari de 4000 lei, urmare a Deciziei nr. 650 a CCR care a declarat neconstituțional articolul XXIV din OUG nr. 130/2022 .

Ordonanța ar urma să fie aprobată la începutul lunii februarie astfel încât sumele reținute se vor restitui intr-o singură tranșă, probabil în luna martie.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Dan MV Chitic - Telegram

#CoalițiaTrădării PSD-PNL-UDMR comite un genocid împotriva pensionarilor O crima nu se săvârșește doar prin acțiune. Și inactiunea poate duce la o crima. Chiar la o crima in masă. Un genocid! Asta se întâmpla in acest moment: chiar acum este in desfășurare un proiect eúgenic. Un proiect prin care o categorieCiteste pe larg