By:
On:
In: impozit pe pensii

 Pe acest blog nu a fost incurajat nimeni sa conteste dreptul statului de a impozita suplimentar o pensie speciala. A fost recomandata solutia de a reclama pretentii de restituire a impozitului retinut ilegal de Casele Sectoriale in aplicarea gresita a articolelor 100 si 101 din Codul Fiscal. 

Mai intai, trebuia stabilit venitul impozabil din venitul din pensie, potrivit art. 100, nemodificat de L  282/2024, prin deducerea venitului neimpozabil de 2000 lei.

In al doilea rand, transele de impozit trebuiau fixate numai pe venitul impozabil, 

Fiind o masura aplicata de Casele Sectoriale, prejudiciul a fost creat de aceste case nu de lege sau de catre un organ fiscal al statului. In aceasta forma, litigiul este de asigurari sociale privind plata pensiilor, potrivit art 101-105 din L 223/2015

Primele actiuni in instante au curs in forma STASS recomandata de structurile asociative, prin contestarea art. 101 ca neconstitutional. Contestand politica statului de impozitare, se schimba si natura juridica a litigiului, astfel ca 2 complete ale Tribunalului Bucuresti s-au dezinvestit, trimitand cauzele spre completele de contencios administrativ.

Actiunile formulate corect au fost admise de Tribunal, asa cum le-am prezentat in articolele anterioare.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Î N C H E I E R E
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 10.06.2024

Pe rol soluționarea cererii formulate de reclamantul ##### #### în contradictoriu cu pârâții #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, cu participarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Dezbaterile asupra excepţiei de necompetenţă funcţională au avut loc în şedinţa publică din data de 29.05.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu art. 396 din Codul de procedură civilă din 2010, a amânat pronunţarea pentru data de 10.06.2024, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21.02.2024 pe rolul Secţiei a VIII-a Civilă, Conflicte de muncă şi Asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti sub nr. unic ####/3/2024, reclamantul ###### ####, în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, a solicitat:
– obligarea pârâtei #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE la restituirea sumelor reţinute din pensia acestuia începând cu luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit, efectuate în aplicarea art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 282/2023, sume ce se solicită a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie, cu plata inclusiv a daunelor interese reprezentând dobânda legală penalizatoare, calculate începând cu prima reţinere(01.01.2024) şi până la executarea integrală a obligaţiei principale.

Totodată, în temeiul art. 29 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. 1-5 din Legea nr. 554/2004, a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu:

– excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. OF. nr. 956 din 20 octombrie 2023 prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. 3 și 5 cu trimitere la art.6 din Legea nr. 24/2000 şi art. 16 alin. l, art.44 alin. 1 și 2, art. 56 alin. 2, art. 124 alin. 3, art. 139 alin. 1 şi art. 147 alin. 4 din Constituția României.

În legătură cu această excepţie, partea a mai solicitat şi suspendarea cauzei până la soluționarea acesteia, iar pe fond a solicitat sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru emiterea unui punct de vedere și pentru a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, reclamantul este discriminat faţă de alţi pensionari atât din sistemul public, cât şi beneficiari ai pensiilor de serviciu, pe de o parte, iar pe de altă parte, faţă de categoria salariaţilor bugetari, sumele de la pct. I reprezentând despăgubiri ce i se cuvin pentru repararea prejudiciului produs de actele/faptele discriminatorii la care este supus.
Cererea de chemare în judecată, inclusiv excepţia de neconstituţionalitate invocată, sunt motivate în fapt şi în drept.
În susţinerea acţiunii sale, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Legal citată în acest sens, la data de 18.03.2024 pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE a formulat întâmpinare (f 28 şi urm.(copie)/34 şi urm.(original)) prin care:
– a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia deoarece sumele reţinute cu titlu de impozit sunt virate la bugetul de stat pe care nu îl gestionează,
– a susţinut că sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia invocată este inadmisibilă, iar
– pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Întâmpinarea este motivată în fapt şi în drept.
În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar înscrisuri.

Legal citat în acest sens, la data de 28.03.2023 pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a depus întâmpinare (f 50 şi urm.(copie)/60 şi urm.(original)) prin care:
-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia deoarece nu este parte în raportul juridic dedus judecăţii,
– a susţinut că sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia invocată este neîntemeiată, iar
– pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Întâmpinarea este motivată în fapt şi în drept.
În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar înscrisuri.

La primul termen de judecată, având în vedere natura obiectului cauzei, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale funcţionale asupra căreia a rămas în pronunţare.

Analizând cu prioritate această excepţie, apreciază că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Conform art. 123 din Codul de Procedură Civilă din 2010: „(1) Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi atunci când competenţa de soluţionare a cererii principale este stabilită de lege în favoarea unei secţii specializate sau a unui complet specializat”.
În cauza de faţă, cererea de chemare în judecată cuprinde mai multe capete de cerere: unul principal, constând în obligarea pârâtei să îi restituie reclamantului sume de bani reţinute cu titlu de impozit pe venit din pensii şi restul accesorii, asupra cărora instanţa trebuie să se pronunţe doar în cazul în care admite cererea principală(în cazul dobânzii şi al actualizării).
Astfel, competenţa de soluţionare a întregii cereri de chemare în judecată este determinată de capătul principal de cerere, conform art. 123 din Codul de Procedură Civilă din 2010
#### de obiectul acţiunii, respectiv natura juridică a sumei a cărei restituire se solicită, adică impozitul pe venit pretins eronat calculat și reținut din pensie conform raționamentului reclamantului, instanţa apreciază că prezentul litigiu este unul care vizează materia fiscală și nu cea a asigurărilor sociale.
În speță, prin motivarea capătului principal de cerere, reclamantul nu solicită plata pensiei într-un anumit cuantum, nu pune în discuție corectitudinea calculării ab initio a acesteia sau a eventualei sale recalculări prin raportare la prevederile legale aferente raportului juridic de asigurări sociale, ci solicită explicit restituirea sumelor reținute cu titlu de impozit pe venit, apreciind că acestea nu au fost datorate.
În acest caz, întrucât natura sumelor solicitate este cert cea a unei creanțe fiscale este firesc să devină aplicabile prevederile materiale şi procedurale din materie fiscală.

Sublinierea de la pct. c) din petite cum că aceste sume reprezintă de fapt o despăgubire ce i se cuvine pentru repararea prejudiciului produs de actele/faptele discriminatorii la care este supus reclamantul reprezintă doar o susţinere a cererii de sesizare a CNCD, această despăgubire nefiind solicitată expres, cum de altfel nu sunt indicate nici actele/faptele considerate discriminatorii, diferenţa de regim fiscal a pensiei de care beneficiază reclamantul prin raportare la persoanele de comparaţie rezultând din lege, nu din acte/fapte ale pârâţilor.

Revenind, instanţa apreciază că obiectul restituirii îl constituie o creanță fiscală principală aşa cum este definită la art. 1 pct. 11 din Codul procedură fiscală, respectiv „dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate și la rambursarea sumelor cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege”.
Cadrul legal privind ceastă creanţă fiscală şi nu numai este stabilit prin Codul Fiscal conform art. 1 rap. la art. 2 din acest Cod care prevăd scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal şi obligaţiile fiscale reglementate de acesta astfel:
„Art. 1. –(1) Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin.(2), care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale; modul de calcul şi de plată a acestora; procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a legilor de ratificare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri în aplicare.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.
(3) #### orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care ####### este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor legale în vigoare privind ajutorul de stat.
Art. 2. – Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal
(1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
c) impozitul pe venit;
d) impozitul pe veniturile obţinute din ####### de nerezidenţi;
e) impozitul pe reprezentanţe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele şi taxele locale;
i) impozitul pe construcţii.
j) impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. …”
Prezentul litigiu a fost generat de modificările aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 282/2023 cu privire la algoritmul de calcul al impozitului pe venit, conform art. 101 alin. 2 din Codul Fiscal care prevede următorul algoritm:
„(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin.(2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
(4) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(5) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii.
(6) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş, conform prevederilor alin.(2).
(7) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin.(2), se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit. Diferenţele de venituri din pensii, primite de la acelaşi plătitor şi stabilite pentru perioadele anterioare, se impozitează separat faţă de drepturile de pensie ale lunii curente.
(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin.(2), impozitul reţinut fiind impozit final. Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii veniturilor respective. Impozitul astfel reţinut se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile”.

#### de obiectul său, litigiul pune în discuție îndreptățirea sau nu a autorităților publice competente de a impune sau nu plata impozitului pe venit conform noului algoritm. În discuție nu se află însuși dreptul la pensie în sensul nașterii, modificării sau stingerii sale pentru a atrage competența instanțelor de litigii de muncă și asigurări sociale.
Aspectele juridice care se impun a fi interpretate sunt cele aferente Codului Fiscal și nu cele aferente asigurărilor sociale, respectiv elementele prin raport de care se calculează efectiv pensiile.
Reclamantul neagă dreptul Statului de a impozita acest drept pecuniar în modalitatea stabilită de art. 101 alin. 2 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023.
#### de acest obiect al cauzei, instanţa reține incidența dispozițiilor art. 10 alineat 1 din Legea ######## conform cărora: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”
Astfel, determinarea competenței este dată de natura creanței în discuție și valoarea sa, fără a exista vreo distincție referitoare la baza de impunere aferentă taxelor, impozitelor sau contribuțiilor aflate în litigiu.
Totodată, nici prevederile art. 152 și următoarele din Legea nr. 263/2010 și nici cele ale art. 101 și următoarele din Legea nr. 223/2015 nu pot fi considerate ca fiind norme speciale și derogatorii în sensul tezei finale a art. 10 din Legea 554/2004.
Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 152 și următoarele din Legea nr. 263/2010, respectiv din observarea capitolului căruia aceste norme îi aparțin reiese că sfera competenței materiale a tribunalelor și curților de apel secțiile de litigii de muncă și asigurări sociale este delimitată de drepturile și obligațiile născute în temeiul acestui act normativ.
Or, chestiunea impozitării nu este guvernată de această lege, ci de Codul fiscal.
Similar, și în cazul jurisdicției pensiilor militare de stat competența materială a instanțelor specializate în litigii de asigurări sociale se referă tot la verificarea modului de stabilire (în sensul art. 61 și următoarele din Legea 223/2015) și plată a pensiilor din perspectiva actului normativ din care normele de competență fac parte.
Aspectul impozitării implică specializarea instanțelor de contencios administrativ și fiscal independent de baza concretă(salariu, pensie, venituri din activități independente, etc.) la care se raportează sarcina fiscală.
În concluzie, reținând faptul că obiectul cererii principale îl constituie pretenția financiară a reclamantului, cu domiciliul în Bucureşti, de restituire a unei sume sub valoarea de # ### ### lei plătite cu titlu de impozit pe venit, față de prevederile art. 10 alin. 1 și 3 din Legea ######## instanţa va admite excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a VIII-a Civilă, Conflicte de muncă şi Asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti invocată din oficiu, competenţa aparţinând Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a aceluiaşi Tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D I S P U N E:

Admite excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a VIII-a Civilă, Conflicte de muncă şi Asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti şi declină competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul ##### ####, CNP #############, cu domiciliul în Bucureşti, #### ######### ##### ### #, ### ##, ### #, ####, ap. 31, sector 3, în contradictoriu cu pârâții #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### ### # F, sector 6 şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ### ### sector 5, cu participarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ###### ########### ####-3, sector 1, în favoarea Secţiei a II -a Contencios Administrativ şi Fiscal a aceluiaşi tribunal.
Fără cale de atac.
Pronunțată azi, 10.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: INVESTIGATII

de Liviu Alexa

Viata generalului SRI in rezerva Florian Coldea a cunoscut in ultimii 7 ani un boost incredibil. A devenit “pe fata” milionar, s-a plimbat cu o lejeritate imensa prin toate afacerile puturoase din Romania, a facut zeci de milioane de euro pe “consultanta”, dand impresia, ba chiar si sustinand fatis, ca are protectie de la cel mai inalt nivel: americanii.

Insa era si este o minciuna gogonata. Americanii si l-au scos demult de la inima pe Coldea si acum il vaneaza din greu, caci Coldea a calcat pe bec rau de tot, din punctul lot de vedere. Pentru asta, Licuriciul Mare a trimis la inaintare FBI, informatia nu este deloc un banc ieftin de Bucuresti, este foarte reala. Atata doar ca numai eu va pot spune pe ce linii de ancheta se duce FBI, asta pentru ca sunt unul dintre putinii oameni din Romania care stie asta, iar cei care mai stiu nu pot sau nu au voie sa faca publice detalii.

Asa ca va spun in exclusivitate: fostul prim adjunct al SRI – Florian Coldea – este suspectat intr-o ancheta a FBI de folosirea de informatii clasificate si informatii Strict Secrete de Importanta Deosebita care au subminat obiectivele Parteneriatului Strategic dintre Romania si SUA, precum si interesele SUA in Romania si in Balcani.

Ceea ce a atras atentia ofiterilor FBI este folosirea de catre generalii SRI Coldea si Dumitru Dumbrava a unor resurse informationale si umane pe care le-au dobandit lucrand la SRI si in relatie cu agentiie de informatii americane.

 

Suspiciunile legate de Florian Coldea sunt legate si de conexiunile sale cu Serviciile Secrete Franceze precum si de reprezentarea unor companii importante din Franta pe pietele din Romania si Balcani.

In ultimii ani, Coldea a facut miscari care frizeaza nebunia in subteranele firmelor sale de consultanta si utilizand resursele rezervistilor loiali, de exemplu a inceput sa impinga interesele conglomeratului militar francez MBDA.

De ce face Coldea asta?

Pai, e caracteristic zodiei sale, Coldea e Fecioara, iar printre defectele zodiei, in afara de narcisism si caracter urat, se numara si ranchiuna.

I s-a umflat capul, crede ca poate sa ii “faca” pe americani.

E suparat, e razbunator, ii considera pe americani vinovati de plecarea sa din fruntea SRI, le spune tuturor celor care vor sa il mai asculte la a zecea sticla de vin cate a facut el pentru “americani” si pentru presedintele Iohannis.

Isi construieste meticulos planul de revenire si se viseaza sef civil al SRI alaturi de partenera sa, viitoarea presedinte Kovesi.

Binomul se transforma si vrea sa puna mana pe tara sub stindardul Libertate – Egalitatea – Fraternitate. La Rahova.

Miliarde, Coldea viseaza numai miliarde, asa ca s-a pus in slujba intereselor franceze, foloseste razboiul din Ucraina cu cinismul sau lacom si arogant. V-am dat exemplul mai sus cu MBDA, dar mai urmeaza in randurile urmatoare si altele, caci Coldea submineaza pe unde poate participarile americane la eforturile de inzestrare si inarmare.

Ca o Fecioara ranita in orgoliu, Coldea s-a aruncat in bratele serviciilor secrete franceze..

Coldea a suferit si pentru ca nu a mai fost niciodata invitat la receptiile Ambasadei USA din 4 iulie si ostentativ a mers doar la Ambasadele Frantei si Chinei. Haha, ce idiot!

Florian Coldea este personajul care a obtinut cele mai multe avantaje in viata si in catriera folosindu-se de imaginea sa de om al americanilor iar acestia considera ca este nepermis ca astazi Coldea sa-si foloseasca impotriva intereselor americane reteaua de judecatori, procurori, ofiteri construita pe baza functiei din SRI.

Coldea, nebunul Frantei

Amorul cu francezii nu e de ieri, de azi. Coldea a fost chiar decorat de Franta pentru merite secrete si servicii aduse intereselor franceze in Romania. Se intampla pe 10 septembrie 2015.

 

Cu aceasta ocazie, ambasadorul francez devoala meritele cartitei Coldea:

“În sfârșit, în calitatea dumneavoastră de prim-adjunct al directorului SRI, v-ați asigurat că serviciul dumneavoastră oferă asistența necesară instituțiilor responsabile cu asigurarea respectării legii și combaterea fenomenelor infracționale, pe care aceasta le privește. Ministerul de Interne sau instituții judiciare precum DIICOT sau Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Această acțiune în parteneriat cu aceste instituții responsabile cu combaterea fenomenelor infracționale – precum traficul (droguri sau migranți ilegali), spălarea banilor, evaziunea fiscală sau corupția – explică fără îndoială de ce SRI este astăzi una dintre instituțiile publice care beneficiază de un nivel înalt. de încredere în rândul populaţiei româneşti.”

Ambasadorul francez dadea semnalul sprijinirii statului paralel si a implicarii lui Coldea in dosare, in beneficiul Frantei.

Decoratia asta a venit insa ca rasplata pentru “merite deosebite” legate de implicarea lui Coldea in dosarul Veolia Apa Nova.

Coldea deja functiona ca si consultant secret al acestei companii detinute de statul francez, inca de cand activa ca prim adjunct. Credeti ca ventilez informatii false? Deloc.

L-a dat in gat chiar sclavul lui fidel, procurorul “Portocala”, care a inceput sa ii santajeze pe Coldea si Dumbrava imediat ce i s-a facut dosar la SIIJ: ia sa il reascultam cu placere!

Veolia a fost o afacere super puturoasa.

Potrivit unei ordonanțe DNA de extindere și continuare a urmăririi penale în dosarul Apa Nova din septembrie 2015, „începând cu anul 2008, când Philippe Guitard (foto) a devenit reprezentantul Veolia pe zona Europa Centrală și de Est, l-a impus pe Ovidiu Semenescu directorilor agenților economici din cadrul grupului care își desfășurau activitatea în România ca fiind reprezentantul neoficial al grupului Veolia, care urma să asigure realizarea intereselor agenților economici aparținând grupului Veolia în relația cu instituțiile publice din România”.

In perioada 2008-2015, foștii inculpați Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin și-au traficat influența pe care ar fi avut-o la reprezentanții unor instituții publice din România (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale mun. București, Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București) în beneficiul agenților economici din grupul Veolia, obținând în schimb, de la reprezentanții acestora, sume importante de bani.

Procurorul “Portocala” si-a amintit si asta:

“… în momentul reținerii acestuia, Coldea s-a prezentat la Ambasada Franței, unde a luat legătura cu doi ofițeri de informații ai statului francez, cărora le-a garantat că Semenescu nu va fi arestat.”

Coldea i-a pacalit si pe francezi, dar acestia, niste idioti, nu si-au dat seama. Caci Semenescu a fost arestat in cele din urma: e celebra strategie a lui Coldea – “nu s-a putut acuma, dar va fi bine pana la final”.

Si a fost bine. Francezii au insistat tare, caci resorturile spagilor mergeau pana la corporatia-mama din Franta. Asa ca…

Mainile murdare si eficiente ale lui Coldea s-au simtit:

Arc in timp. De unde a plecat “prietenia franceza.

Dupa ce a devenit prim-adjunct SRI, dupa suspendarile lui Basescu si dupa ce a vazut ca influenta UE in Romania creste, Coldea a inceput sa inteleaga ca nu ii sunt suficiente contactele cu partenerii americani si a dezvoltat o relatie speciala pe zona franceza, bazandu-se pe cel care i-a devenit amic, protector si sef pe partea de “consultanta” Patrick Calvar. Omologul sau Calvar avea sa ii devina si partener de afaceri. In interesul buzunarelor lor si al Frantei. Impotriva Romaniei.

Cu totul intamplator, Calvar a fost seful DGSE, echivalentul francez al SIE.

 

Legaturile lui Calvar cu Veolia fiind subterane, dar extrem de lucrative. Securistul Calvar l-a inspirat pe Coldea cu “consultanta”, caci si el face parte din Avisa Partners, un “birou de intelligence economic”:

 

In noiembrie 2016, Calvar, inca in functia de sef al DGSE, sustinea un colocviu alaturi de seful securitatii Veolia, Jean-Louis Fiamenghi.

Milionul de la Aeroport. Coldea, “consultantul” Lagardere

Eu nu am uitat interceptarile din dosarul Mita la Aeroport care aratau crystal clear ca Florian Coldea actiona ca agent al Lagardere, dar nu numai, ci ca agent de influenta si santaj al intereselor franceze. Ca agent de acces pentru Kovesi, ca intermediar pentru aceasta. Intalnirile cu Lascut si Lagardere in Franta si la Monte Carlo nu trebuie date uitarii.

Atatea mentiuni ale lui Coldea in aceste interceptari si niciun procuror nu a avut oua sa instrumenteze traficul de influenta si presiunile lui Coldea!

“Gasca” lui Coldea la care se face referire este ampla. Sute de oameni de afaceri cotizeaza lunar la Coldea sume impresionante. Are o retea intreaga de judecatori si procurori si avocati in Justitie.

Coldea il manevreaza pe Razvan Ionescu de la SRI (asa se lauda si acolitii lui Coldea, Neidoni, Gava si Dancu), il manevreaza pe Pahontu, seful SPP, pe Gabi Vlase de la SIE, pe Hapau de la Armata, pe Ciocarlan de la SRI, pe Nedelcu de la SIE.

Americanii vor sa il curenteze pe Coldea fiindca si-au dat seama ca generalul pune in Romania de o dictatura in manusi de catifea, unde el, dictatorul, manevreaza sistemele importante ale tarii si dispune de ele pe persoana fizica.

De ce se fereste Coldea?

In tot acest timp, ca sa se protejeze si ca sa isi protejeze “consultanta”, Coldea isi ia casa in Franta pe numele lui Neidoni, isi face intalnirile pe yachturi in sudul Frantei pentru a se bucura de protectia franceza, dar mai ales pentru a fi ferit de ochii curiosilor. Beneficiind de o protectia contrainformativa a prietenilor francezi, fosti si actuali membri ai serviciilor franceze, Coldea se fereste de bratul lung al statului roman, dar si de ochiul vigilent al serviciilor americane. Sau asa crede el: ca se fereste.

De ce se fereste? Ce interese ascunde? De ce vrea sa pastreze secretul relatiilor cu stapanii francezi? Pentru ca a primit un ordin de importanta strategica. Sa conduca, sa influenteze, sa indrepte strategia de aparare a Romaniei catre clientii francezi.

Nu e nimic exagerat in ce afirm, caci am surse foarte bune.

Mai tineti minte ancheta mea exceptionala despre Naval Group? Inca din 2021 v-am zis ca generalul Coldea a dat informatii privilegiate, secrete catre Naval Group.

 

Sa ne aducem aminte scandalul prin care Naval Group a reusit sa puna mana pe contract, citind din presa vremii:

“Ignat, șeful CODA (Consilul de Achizitii), refuză actualizarea Strategiei de Investiții, iar Fifor îl trimite in delegație în SUA. Generalul Lotan este chemat de Fifor să convoace CODA dar acesta REFUZĂ invocând faptul că nu are delegație pe totalitatea atribuțiilor și orice achiziție CODA necesită mandat special, scris. După care, gen. Lotan își ia concediu medical! Fifor nu se lasă și îl aduce în Minister, pe un coleg de liceu de la Turnu Severin, pe cmd. Cozmin Isailă, pe care îl pune director la Direcția de Management Contract din cadrul Departamentului pentru armament!

Isailă, convoacă în numele șefului CODA, structura (uzurpând calități oficiale , încălcând regulamente militare) și fără a avea mandat scris pentru așa ceva, scoate armamentul din dotarea corvetelor și realocă suma pentru armament, altor componente bugetare ! Incredibil… dar adevarat!

Revin și punctez faptul că toate documentele din acesta procedură au caracter „secret de stat de importanta deosebita” (SSID) Publicarea oricăror astfel de documente, reprezintă o infracțiune. Este obligația instituțiilor abilitate ale statului român să verifice și să stabilească modul în care au decurs lucrurile. Cert este că, într-o vineri la ora 13.00 scoaterea armamentului din dotarea corvetelor, în sensul modificării cerințelor operaționale pentru corvete s-a produs. Asta în condițiile în care, luni la orele 10.00 urma să se incheie termenul de depunere a ofertelor. Uluitor este faptul că, modificarea nu a fost comunicată ofertanților, în sensul că aceștia NU mai erau obligați să oferteze pe partea de muniție.

Singurul ofertant care ȘTIA că NU TREBUIE să liciteze și partea de muniție pentru adjudecarea contractului, a fost NAVAL GROUP (Franța).

Intrebarea firească: De unde știa?

A reușit să obțină operativ, această informație clasificată? Cum? De la cine?

Cert este însă că vicierea SECRETULUI DE STAT a fost una evidentă.

Pe „silent” FIFOR a DEMISIONAT din funcția sa de ministru al MApN.”

Stirea implicarii lui Coldea, atat de “pe fata” face inconjurulul lumii. Explodeaza. De ce? Este nemaivazut ca un fost sef de serviciu sa se implice atat de lacom in afaceri contra intereselor propriei tari.

Coldea schimba clientii ca pe sosete. Merge sa ia bani de la “the higher bidder”, isi ofera serviciile, isi schimba strategiile, este in stare sa vanda, orice si pe oricine. Iuda… faimosul Iuda invocat in “discursul” tinut la Comisia SRI este chiar el.

 

In atentia FBI – va dau eu firmele frantuzesti “consultate” de Coldea

Firmele franceze reprezentate de Coldea in Romania si care au beneficiat de serviciile sale speciale si ilegale sunt :

–              MBDA – companie de armament

–              EADS – elicoptere

–              Naval Group – corvete

–              Lagardere – armament – aeroporturi

–              Veolia – servicii publice

Asa cum v-am spus, FBI a deschis o ancheta care priveste lezarea intereselor americane de catre Coldea si Dumbrava cu ajutorul unor metode ilegale in urmatoarele licitatii si proceduri :

–              Rachete MBDA vs Raytheon (utilizarea ex-ministrului Apararii Mihai Fifor, dar si fortajul in favoarea francezilor la Vasile Dancu, care, deh, de aia a plecat din functie)

–              Elicoptere EADS vs elicoptere Boeing si Bell (legatura mentionata de Gusa in iarna: Zegheru )

–              Blocarea licitatiei pentru achizitia corvetelor

–              Masluirea licitaiei de la Aeroportul Otopeni (stenogramele cu Lascut)

–              Masluire licitatia Veolia in Bucuresti si extinderea concesiunii

–              Vanzarea de tehnologii Cryptodata in Rusia

 

Tic tac, tika taka

Am vesti interesante pentru presa romaneasca, aia de tip UM. Protectorul lui Coldea din FBI a intrat la bulau.

Charles McGonigal a fost seful Contrainformatiilor din FBI, un vanator de spioni. Ei bine, chiar americanii l-au doborat dupa ce l-au prins ca isi vindea “consultanta” premierului Albaniei, Edi Rama.

 

In rechizitoriul procurorilor americani apare si un nume interesant pentru conesiori:

Dorian Ducka, “fixerul” premierului Albaniei, este prieten foarte bun cu Florian Coldea, chiar “recrutatorul” lui pentru afaceri murdare.

Dar daca v-as spune ca domnul Coldea il “consulta” si el pe premierul Albaniei pentru suma de 7000 de euro pe luna?

Ideea e asa: daca ditamai greul FBI a putut fi arestat pentru ca se folosea de secrete ultrasensibile si isi brokera influenta, ba chiar lucra cu mogulii rusi pusi pe lista neagra a americanilor, de ce Florian Coldea, CARE FACE ACELEASI LUCRURI, nu e arestat?

de final…

Aboneaza-te acum cu 45 de lei pe luna!

Nu uitati sa va abonati la newsletterul meu, costa 45 lei pe luna.

Visez sa pot sa ma concentrez financiar doar pe dezvoltarea acestui proiect de analize si investigatii si sa am in continuarea (si) libertatea financiara de a ramane departe de facturile partidelor.

Doar voi ma puteti ajuta, caci nimeni din politica nu accepta jurnalistii incomozi.

BIO LIVIU ALEXA

Liviu Alexa s-a născut la Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, în 31 mai 1979 și, deși trebuia să ajungă profesor de franceză, s-a făcut jurnalist de investigații, unul "rău", semnând multe anchete devastatoare despre politicieni corupți, interlopi sau pedofili.

În 2021, a debutat ca scriitor cu o dublă lansare, cu volumul de non-ficțiune “Dumnezeu mi-a dat like pe Facebook”, dar și cu surprinzatoarea "Cum să ai orgasm în 3,5 pași", o carte cu poezii de dragoste scrise într-un stil cu totul nou.

Stilul său de scris este unul aparte, este una dintre vocile cu ton special din presa românească, foarte curajos în abordări și dur în limbaj, șocant de sensibil, enervant de provocator, dar extrem de minuțios în argumentație atunci când își scrie anchetele și analizele.

Acest newsletter este probabil cel mai citit din România și conține, pe lângă analize spumoase și anchete interesante, și recomandări și opinii despre interesele sale, unele ciudate. Adeseori, Alexa își descrie cumpărăturile făcute prin magazine de nișă, prezintă un whisky sau un trabuc, face recenziile cărților citite sau filmelor văzute, le “bagă pe gât” cititorilor poeziile sau melodiile sale preferate, dezvăluie fără jenă emoțiile pe care le are vizavi de un eveniment sau expune poze din călătoriile sale făcute în cele mai neașteptate țări (Panama, Venezuela, Taiwan sau Kazahstan sunt câteva exemple). Merită să îi fii abonat!

“Sunt ca ghimbirul. Fie îți place de mine, fie nu, dar e sigur că mă vei ține minte…”, spune despre el Liviu Alexa

Citeste pe larg