Sărbătoarea Floriilor reprezintă cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Aceasta rememorează intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. Duminica Floriilor, menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, este una dintre cele 12 sărbători […]

Articolul Astăzi peste 1,6 milioane de români își serbează ziua onomastică. În Duminica Floriilor se mănâncă pește…! Tradiții… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

În perioada 1–6 aprilie 2025, Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Județean Giurgiu a înregistrat un număr impresionant de 815 prezentări, dintre care 649 au fost adulți și 166 copii. Dintre aceștia, 139 de pacienți au necesitat internare. Cele mai frecvente motive de prezentare la UPU au fost infecțiile respiratorii, cu un total de […]

Articolul Situație îngrijorătoare la UPU Giurgiu: peste 800 de prezentări într-o singură săptămână apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Începutul acestei săptămâni a fost de bun augur pentru moneda națională, care a scăzut marți la 4,9754 lei, minim al ultimelor două luni, pe fondul majorării ofertei comerciale. La jumătatea acestei săptămâni, leul a revenit pe scădere. Atrage atenția volatilitatea cotațiilor, care au atins pentru scurt timp un vârf de 4,9805 lei, care a fost contrabalansat de o scădere rapidă până la 4,975 lei. Aceasta a făcut ca media să urce la 4,9761 lei, față de 4,9769 lei, miercurea trecută. Majoritatea participanților la sondajul realizat în februarie de către CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. În cazul orizontului de șase luni valoarea medie a anticipaţiilor a fost de 5,0306 lei/euro, iar a celui de 12 luni cursul mediu anticipat a fost de 5,1015 lei/euro. Aceste valori anticipate sunt cu circa 5 bani mai mici decât cele de la sondajul realizat în ianuarie, un semn pozitiv pentru perspectivele cursului euro/leu. Reamintim că bugetul de stat a fost calculat pe baza medii anuale de 5,01 lei/euro, așa cum a fost anticipat de Comisia de Prognoză în proiecția sa din decembrie 2024. Dobânzile interbancare au de la începutul lui martie o evoluție deosebit de stabilă, după ce piața s-a obișnuit cu nivelul mai scăzut al lichidității, care a adus creșteri în primele două luni ale anului. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la la 5,98%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,07 la 6,06%. În urmă cu o săptămână euro a atins un vârf de 1,0955 dolari, maximul ultimelor patru luni, după care a intrat pe o pantă descendentă la care au contribuit, în principal, marcările de profit. Miercurea aceasta, euro fluctua între 1,0778 și 1,0803 dolari, iar media monedei americane a urcat la 4,6113 lei, față de 4,5865 lei, în ședința de luni. Politicile trumpiste de majorare a taxelor vamale la importuri au început să erodeze rolul major al dolarului în fluxul valutar mondial și de principală monedă de rezervă pentru băncile centrale. Iar acest proces se va amplifica în perioada următoare, odată cu decizia multor investitori de a ieși din piața americană și „exportarea” capitalurilor în zona euro, dar și în China. În prezent, euro reprezintă circa un sfert din rezervele valutare globale, iar aceasta s-a văzut și în aprecierea rapidă a monedei unice, care a recuperat pierderile suferite după victo­ria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc a majorat plasamentele în moneda elvețiană care s-a apropiat de pragul de 0,95 franci/euro, astfel că media ei a crescut miercurea aceasta la 5,2163 lei. Lira sterlină a avut, la rândul ei, o evoluție apreciativă consecință a menținerii de către Banca Angliei a ratei de referință la 4,5% iar cursul de la jumătatea acestei săptămâni a fost stabilit la 5,9508 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 446,9489 lei la 448,2116 lei, evoluție datorată aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.013,40 și 3.032,40 dolari/uncie. Bitcoin își consolida câștigurile și urca la 87.083 88.925 dolari iar ethereum la 2.044 – 2.078 dolari.

Citeste pe larg

Pe data de 22 martie a.c., în intervalul orar 06:00-14:00, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.1 Călugăreni au organizat o acțiune de amploare în localitățile Călugăreni și Mihai Bravu. Scopul acesteia a fost menținerea unui climat optim de ordine și siguranță publică, prevenirea accidentelor rutiere și combaterea transportului ilegal de persoane, în contextul […]

Articolul Acțiune a poliției în Călugăreni și Mihai Bravu: amenzi de peste 12.800 de lei aplicate apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Atenția acordată de către BNR cursului leu/euro, cel mai important instrument utilizat în lupta cu inflația dar și unul dintre principalii factori de stabilitate socială, a influențat piața. Dacă volatilitatea euro a fost minimă, celelalte valute majore s-au apreciat cu până la 0,9%. Cursul monedei unice s-a mișcat între 4,9768 și 4,9774 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au rezumat la culoarul 4,976 – 4,9775 lei. După scăderile marginale de joi, indicii ROBOR au revenit la sfârșitul săptămânii la valorile de la jumătatea ei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a revenit de la 5,91 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a întors de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,07%. Joia trecută, Trezoreria a lansat în premieră obligaţiuni de stat cu scadența în aprilie 2040. Valoarea programată a emisiunii a fost de 300 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 272,4 milioane lei. Finanțele, care și-au propus să se împrumute luna aceasta cu minimum 8,24 miliarde lei, au refuzat joi oferta în totalitate, considerând mult prea ridicat nivelul dobânzilor solicitate. Euro a atins luni un vârf al ultimelor patru luni de 1,0955 dolari, dar a scăzut vineri, pe fondul marcărilor de profit, înainte de data de 2 aprilie când ar urma să fie mărite taxele vamale la importuri, la 1,0797 – 1,0862 dolari, și a închis peste Ocean la 1,0814 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut vineri de la 4,5871 la 4,5937 lei. Războiul comercial declanșat de administrația Trump a pus moneda americană sub presiune, din cauza preocupărilor privind creșterea economică a Statelor Unite din acest an, ceea ce a obligat Rezerva Federală să mențină dobânda de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50% și să anunțe că nu se grăbește o scadă curând. Cu toate acestea, a indicat faptul că este pregătită să opereze cel puțin două modificări până la sfârșitul anului. Creșterea ecartului între dobânda de referință a BCE, care a fost redusă în 12 martie la 2,50%, și cea a Băncii Angliei, care a decis joi să o mențină la 4,50%, valoare stabilită în februarie, în condițiile incertitudinilor provocate de taxele vamale americane, a asigurat aprecierea lirei sterline față de euro, iar media ei a crescut vineri la 5,9445 lei. Moneda elvețiană a coborât sub pragul de 0,96 franci/euro, iar cursul ei a crescut vineri la 5,2096 lei. Metalul galben a atins patru recorduri consecutive. Ultimul a fost înregistrat joi, 3.055,80 dolari/uncie, pentru ca la sfârșitul săptămânii cotațiile să fluctueze între 2.996,80 și 3.047,40 dolari/uncie. Astfel, în ciuda aprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a urcat doar de la 447,0466 lei la 447,8879 lei. Topirea entuziasmului pe care l-au arătat investitorii imediat după preluarea funcției de președinte de către Donald Trump, care declarase în campania electorală că vrea să facă din Statele Unite „capitala mondială” a pieței cripto, a provocat deprecierea monedelor digitale. După ce a atins în 20 ianuarie un maxim istoric de 109.024 dolari, bitcoin a coborât luna aceasta sub pragul de 80.000 dolari, iar săptămâna trecută s-a stabilizat în jurul nivelului de 84.000 dolari. Ethereum s-a cantonat în ultimele săptămâni în apropierea pragului de 2.000 dolari. Analiza cuprinde perioada 17 – 21 martie

Citeste pe larg

Piața valutară a continuat să fie stabilă, ceea ce a făcut ca media euro să scadă marginal de 4,9772 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare a urcat la 4,977 – 4,9775 lei. În ultimele săptămâni, piața monetară s-a acomodat cu scăderea volumului lichidității la circa 20 miliarde, față de 30 – 40 miliarde lei, înainte ca Ministerul de Finanțe să înceapă să se împrumute direct de la unele bănci comerciale. Necesarul de finanţare guvernamentul din acest an se ridică la 232 miliarde lei (lei şi valută), sumă care trebuie să asigure acoperirea deficitului bugetar dar și rostogolirea unor datorii mai vechi, prin atragerea de 145 miliarde lei din piața locală, resoectiv 85 miliarde lei din cea externă. Dobânzile care trebuiesc plătite în 2025 la împrumuturile din anii precedenți este de 41 miliarde lei. Faptul că piața s-a obișnuit cu o lichiditate mai mică a întrerupt procesul de creștere a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat în jurul pragului de 6%, la jumătatea distanței dintre dobânda de politică monetară (6%/an) și cea pentru facilitatea de depozit (5,5%/an). Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Moneda unică s-a consolidat la jumătatea acestei săptămâni în jurul pragului de 1,09 dolari și se tranzacționa în culoarul 1,0879 – 1,0931 dolari, fiind atins un nou maxim al ultimelor patru luni. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei, pierderea față de finalul lunii trecute fiind de peste 22 de bani. Creșterea cererii de euro, reflectată și de aprecierea acțiunilor europene, s-a majorat după ce Comisia Europeană a anunțat răspunsul său la decizia administrației Trump de a majora cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa. Comisia a spus că măsurile sale vor afecta importuri din Statele Unite în valoare de până la 26 de miliarde de euro şi vor intra în vigoare în aprilie. Investitorii se tem că războiul comercial declanșat de președintele Trump va determina majorarea prețurilor de consum în Statele Unite, după creșterea de 0,5% în ianuarie și 0,2% din februarie, ceea ce poate declanșa recesiunea în cea mai mare economie a lumii, care se poate propaga apoi la nivel mondial. Aprecierea monedei unice la 0,9650 franci/euro, maxim al ultimelor opt luni, a provocat scăderea mediei monedei elvețiene de 5,1803 la 5,1695 lei, mai jos cu peste 13 bani față de sfârșitul lunii trecute. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,9066 la 5,9026 lei, minim al ultimelor circa două luni, mai jos cu circa 5,2 bani față de ultima ședință din februarie. Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei, în timp ce metalul galben s-a retras ușor la 2.907,70 – 2.925,60 dolari/uncie. Media monedelor din regiune a continuat să se deprecieze, la 4,2017 zloți/euro, respectiv 401,12 forinți/euro. După scăderea de marți sub pragul de 77.000 dolari, bitcoin a urcat la jumătatea acestei săptămâni la 81.298 – 84.293 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 1.767 dolari, se tranzacționa între 1.853 și 1.952 dolari.

Citeste pe larg

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, alături de comisari ai Gărzii Naționale de Mediu Giurgiu, au descoperit un transport ilegal de deșeuri metalice în urma unui control efectuat pe data de 10 martie 2025. În jurul orei 09:00, polițiștii de frontieră au oprit pentru verificare un camion înmatriculat în România, care […]

Articolul Peste 21.000 kg de deșeuri metalice transportate ilegal în România, descoperite de polițiștii de frontieră și Garda de Mediu Giurgiu apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar. Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști. Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei. Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa. Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie. Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie. Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.

Citeste pe larg

Vizita lui Crin Antonescu la Giurgiu i-a crescut popularitatea în rândul giurgiuvenilor. Peste 25.000 de semnături, din întreg județul, s-au strâns pentru a susținea candidatul coaliției PNL-PSD-UDMR, la președinția României.…

Citeste pe larg

În doar două zile de la lansarea achitării taxei pentru dezvoltare urbană, peste 100 de giurgiuveni au plătit deja suma cerută la casieriile Direcției de Impozite și Taxe Locale (DITL). Locuitorii au dat dovadă de un interes rapid față de noua taxă, prezentându-se încă de la primele ore ale dimineții pentru a efectua plata. Taxa, […]

Articolul Peste 100 de giurgiuveni au achitat deja taxa pentru dezvoltare urbană, în doar două zile apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Peste 37.000 de români au obținut cetățenia unui stat membru, în 2023, ceea ce plasează diaspora românească pe locul patru în topul străinilor care au devenit cetățeni ai unei alte țări din blocul comunitar, după sirieni (107.500 persoane, ceea ce reprezintă 10,2% din total), marocani (106.500, 10,1%), și albanezi (44.400, 4,2% din total). Datele publicate […]

Articolul În 2023, peste 37.000 de români au obținut cetățenia unui stat membru! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg