poate

Ultima săptămână din martie a fost caracterizată de o volatilitate mai ridicată a cursului euro, influențată de informațiile privind conflictul din Golful Persic care influențează direct nivelul prețului la țiței, implicit al inflației la nivel global, care se reflectă aproape zilnic în starea aversiunii față de risc. Euro a început săptămâna cu o medie de 5,0989 lei, care a coborât la jumătatea ei la 5,0952 lei, pentru ca vineri, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,096 – 5,0995 lei, să urce la 5,0991 lei, maxim al ultimelor 10 luni. Evoluția leului din următoarele două săptămâni va fi influențată, pe lângă situația din Iran și prețul petrolului, de sărbătorirea Paștelui, prima dată de către catolici și apoi de către ortodocși. După sărbătorile Pascale, politicienii ar putea scoate cuțitele de sub masă și să asistăm la o schimbare guvernamentală, care în contextul internațional actual ar provoca creșterea euro către 5,15 lei, pentru ca la sfârșitul anului să se apropie de 5,20 lei. Ultimul sondaj CFA România, realizat în februarie, înainte de începerea războiului din Golf, anticipa un curs al euro de 5,1280 lei, pentru jumătatea anului, respectiv 5,1642 lei, pentru începutul lui 2027. Analiștii BCR văd un curs al euro la finalul anului în jurul pragului de 5,15 lei, valoare care este prognozată și de cei de la ING Bank. O gură de oxigen a venit, la sfârșitul săptămânii, din partea agenției Japan Credit Rating (JCR), care a îmbunătățit perspectiva ratingului României de la negativă la stabilă, pe fondul reducerii deficitului bugetar, şi a reconfirmat calificativele BBB pentru obligațiunile în valută şi BBB+ pentru cele în monedă locală. Decizia JCR poate aduce o scădere a costurilor de împrumut pentru Trezorerie, în condițiile în care de la începutul acestei luni aceasta a dus la bun sfârșit o singură licitație de titluri de stat, în cazul celorlalte ședințe ofertele de cumpărare fiind respinse, considerând că dobânzile fiind prea ridicate. Perspectiva menținerii inflației la peste 9% pentru o perioadă mai lungă, a pus dealerii bancari în gardă, iar volumul tranzacțiilor din piața monetară s-a redus simțitor. La nivel săptămânal, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Euro a crescut la jumătatea săptămânii până la 1,1631 dolari, față de minimul de 1,1485 dolari, de la începutul ei. Vineri, euro a coborât la 1,1502 – 1,1548 dolari, cu închiderea pieței americane la 1,1510 dolari, când cursul monedei americane a urcat de la 4,4085 la 4,4276 lei. Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea europeană iar media ei a coborât de la 5,5921 lei, la începutul săptămânii, la 5,5543 lei, la sfârșitul ei. Cursul lirei sterline a urcat vineri de la 5,8875 la 5,8905 lei. Metalul galben s-a menținut sub pragul de 5.000 dolari și se tranzacționa vineri în culoarul 4.376 – 4.555 dolari/uncie, scăderea lunară fiind de circa 15%, iar prețul gramului de aur a urcat vineri la 628,9913 lei, de la 609,2766 lei, la începutul săptămânii. Bitcoin a coborât vineri la circa 65.500 dolari iar ethereum la aproape 1.950 dolari.