By:
On:
In: Actualitate, Social

  LEGUME: Roșii 22,00 – 24,00 – 27,00 lei/kg Ardei gras  29,00 lei/kg Ardei Kapia 29,00 lei/kg Ardei Iute 35,00 lei/kg Vinete 22,00 lei/kg Ceapă  2,90 lei/kg Ceapă roșie 8,50 lei/kg Cartofi  2,50 lei/kg Varză albă 2,50 lei/kg Varză roșie 3,50 lei/kg Castraveciori  19,00 și 16,00 lei/kg Dovlecei 13,00 lei/kg Morcovi 4,50 lei/kg Praz 7,90 […]

Articolul Prețurile produselor în pragul sărbătorii Paștelui la „Market ANDY” , municipiul Giurgiu – cartier Tineretului apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Daniel Rusu, primarul localității Adunații Copăceni face un cadou în pragul sărbătorii  Paștelui, locatarilor blocurilor din comună. „Astăzi (joi, 9 aprilie), în această zi cu însemnătate, am primit aprobarea pentru reabilitarea și consolidarea blocurilor din comună” –  nota cu satisfacție, pe facebook, primarul Daniel Rusu. „Pentru cele peste 500 de suflete care locuiesc în aceste […]

Articolul În pragul sărbătorilor Pascale, primarul comunei Adunații Copăceni, Daniel Rusu, a primit aprobarea pentru reabilitarea și consolidarea blocurilor din localitate! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, volatilitatea cursului euro reducându-se săptămâna trecută la 0,11 bani. Moneda unică s-a tranzacționat la nivel săptămânal în culoarul 5,096 – 5,10 lei, iar media ei a scăzut de la 5,0989 lei, în ședința de luni, la 5,0978 lei, în cea de vineri. În spatele acestei volatilități minime se află atenția constantă a BNR. Conform Bloomberg, ea a cheltuit în martie circa 1 miliard de euro pentru a proteja leul într-o perioadă turbulentă, provocată de atacarea Iranului de către coaliția SUA-Israel. La sfârșitul lui martie, BNR avea la dispoziție o rezervă internațională (valută + aur) de circa 80 miliarde euro. Reamintim că anul trecut, în luna mai, după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, când euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, banca centrală a fost nevoită să vândă peste 8 miliarde de euro pentru a stopa atacurile speculative. Stabilitatea cursului, susținut și de politica monetară a BNR care menține rata de referință la 6,5% din august 2024, este unul dintre motivele pentru care agenția S&P Global Ratings a confirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă. Potrivit raportului, media inflației din acest an a crescut de la o estimare precedentă de 6,75% la 7,25% și urmează a scădea la 4,5% în 2027. Analiza S&P a atras atenția și asupra riscurilor ce pot apare în cazul unei rupturi la nivel guvernamental, care s-ar suprapune peste criza datorată majorării explozive a prețurilor la materiile prime energetice. „Contextul economic global traversează o perioadă marcată de schimbări profunde, iar evenimentele geopolitice recente continuă să influenţeze structura economiei mondiale (…) Pentru economia României, aceste evoluţii externe se suprapun peste vulnerabilităţile interne deja cunoscute, precum persistenţa deficitelor gemene”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe financiare. La rândul său, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a atras atenția, în cadrul unui alt eveniment, asupra consecințelor lipsei de viziune a politicienilor, care a făcut ca „în ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității”. Marțea aceasta se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, de la care economiștii nu se așteaptă la surprize. Cu toate acestea, dealerii s-au arătat prudenți, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Dacă în martie statul nu s-a putut împrumuta din piața locală, el a început aprilie cu dreptul prin intermediul a doua licitații de titluri de stat. La prima, a atras aproape 1,1 miliarde lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, cu scadența în martie 2027, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie de 6,31%. A doua licitație a avut o valoare programată de 300 milioane lei cu scadența în iulie 2031, iar Finanțele s-au împrumutat cu 325 milioane lei la un randament mediu anual de 7,01%. Prețul gramului de aur a crescut la finalul săptămânii de la 657,7614 lei la 664,0863 lei față de 646,3493 lei, la începutul ei, în condițiile în care uncia s-a cantonat în jurul pragului de 4.500 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Excedentul de lichiditate din piața monetară, în condițiile în care BNR a renunțat să mai sterilizeze surplusul de lei de care dispun băncile, a readus indicii ROBOR la valorile existente înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, de la începutul lunii mai. În ianuarie, surplusul din piață a fost de circa 42 miliarde lei, în condițiile în care instituțiile bancare au preferat să plaseze banii la BNR unde au primit o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozite, în detrimentul stimulării creditării populației sau a companiilor. Trezoreria a profitat de această situație și a forțat o scădere constantă a costurilor la care se împrumută, reușind totodată să atragă și mai mulți bani față de sumele programate inițial. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,84 la 5,83%, față de 5,87% la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,90%, după ce miercurea trecută s-a aflat la 5,96% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,08 la 6,07%, comparativ cu 6,13 în urmă cu o săptămână. De această scădere a indicilor profită cei care au luat credite înainte de 2019, atunci când a apărut indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). În prezent, IRCC se situează la 5,68%, până la sfârșitul lunii martie, după care va cunoaște o nouă reducere. Nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc, în condițiile contractării cererii de monedă americană, a asigurat o evoluție calmă a leului față de euro. Cursul monedei unice a crescut modest de la 5,0910 la 5,0914 lei, față de 5,0943 lei, în urmă cu o săptămână. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,09 – 5,092 lei, identic cu cel de marți. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1833 – 1,1928 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,2740 la 4,2701 lei, față de 4,3130 lei, în urmă cu o săptămână. Moneda elvețiană s-a menținut aproape de vârfurile atinse marți față euro iar media ei s-a retras marginal de la maximul istoric de 5,5783 lei la 5,5772 lei, față de 5,5509 lei, miercurea trecută. Ușoara calmare a spiritelor din Marea Britanie a permis lirei sterline să se aprecieze, astfel că media ei a urcat de la 5,84 la 5,8539 lei, comparativ cu 5,9129 lei, la jumătatea săptămânii precedente. Prețul gramului de aur a urcat de la 694,7316 lei la 699,7256 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 5.017,90 – 5.177,80 dolari/uncie. Vinerea trecută, bitcoin a scăzut la aproape 60.000 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 70.000 dolari, însă ieșirile din fondurile ETF și vânzările din piața specializată au coborât miercurea aceasta cotațiile la 66.374 la 69.244 dolari, față de 74.713 – 76.853 dolari, în urmă cu o săptămână. Ethereum a coborât la 1.194 – 2.030 dolari, în timp ce miercurea trecută se situa la 2.195 – 2.293 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
În data de 5 septembrie prețul gramului de aur depășea în premieră pragul de 500 lei. A urmat o perioadă de creșteri repetate ale prețului, fiind atinse aproape zilnic noi maxime istorice. În prezent, metalul galben se apropie cu rapiditate de pragul de 600 lei. Miercurea aceasta, gramul a urcat de la 584,3822 lei la 589,7493 lei, după ce recordul de marți de 4.186,30 dolari, a fost depășit la jumătatea acestei săptămâni când uncia a crescut la 4.219,10 dolari. Evoluția se datorează mai multor factori, precum achizițiile mari făcute de băncile centrale din întreaga lume, majorarea cererii comerciale dar și a fondurilor ETF care se bazează pe aur, dar și a investitorilor privați, care caută plasamente considerate sigure, în condițiile în care dolarul și randamentele bonurilor de Tezaur americane se află pe o pantă descendentă. Efectele negative sunt amplificate de politicile administrației de la Casa Albă, precum războiul tarifelor comerciale, în special cel cu China, sau impunerea unor taxe suplimentare la importurile de lingouri de aur din Elveția, dar și presiunile puse pe Rezerva Federală în privința reducerii dobânzilor. La acestea se adaugă blocarea (shut down) sistemului federal, după intrarea la 1 octombrie în noul an fiscal, în condițiile în care republicanii și democrații nu au căzut de acord în privința bugetului pentru următoarele 12 luni. Președintele Fed, Jerome Powell, și-a exprimat marți temerile privind instabilitatea pieței muncii din SUA și a afirmat politica monetară va fi stabilită în funcţie de evoluţiile economice, pentru a reduce inflaţia aflată peste ţinta de 2%. Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 5,086 – 5,09 lei, astfel că media a crescut modest de la 5,0879 la 5,0885 lei, față de vârful de 5,0963 lei, atins la jumătatea săptămânii trecute. În ciuda creșterii inflației la aproape 10% și perspectiva ca și în octombrie prețurile să urce cu peste 9%, nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a determinat o scădere constantă, dar lentă, a indicilor ROBOR. La jumătatea acestei săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,47 la 6,46%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,61% iar cel la 12 luni la 6,81%. După câteva ședințe de aprecierea a monedei americane, marcările de profit au schimbat tendința, iar cea europeană a urcat miercurea aceasta la 1,1602 – 1,1646 dolari, cotații apropiate de cele de la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul dolarului a coborât de la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate, la 4,3738 lei. Miercurea trecută, francul elvețian a crescut la 5,4805 lei pentru ca la jumătatea acestei săptămâni să coboare la 5,4659 lei. În același interval, cursul lirei sterline a alunecat de la 5,8842 la 5,8384 lei. Aprecierea monedei unice a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze la jumătatea acestei săptămâni, la 4,2556 zloți/euro, respectiv la 390,45 forinți/euro. Bitcoin a atins în 3 octombrie un record de 125.689 dolari, după care a alunecat joia trecută aproape sub 107.000 dolari. La jumătatea acestei săptămâni, principala criptomonedă fluctua între 111.493 și 113.637 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Miercurea aceasta, urma să se încheie ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Deciziile luate vor avea un efect major asupra mediului economic mondial. Piața anticipa o reducere cu sfert de punct procentual a dobânzilor, care se situează din decembrie trecut la 4,25 – 4,50%, măsură care a contribuit la deprecierea semnificativă a dolarului american. Euro a atins marți seară un maxim al ultimilor patru ani de 1,1879 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1833 – 1,1873 dolari, ceea ce a depreciat media monedei americane de la 4,2848 la 4,2778 lei, față de 4,3397 lei, în urmă cu o săptămână. La nivel regional se observa o tendință de depreciere a monedelor, excepție făcând cea maghiară. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că investitorii și-au luat măsuri de protecție. Cursul monedei unice a urcat de la 5,0634 la 5,0670 lei, față de 5,0733 lei, la jumătatea săptămânii trecute, respectiv 5,0632 lei, lunea aceasta, minim al ultimei circa o lună. Cotațiile de miercuri au crescut de la 5,061 lei, în cursul dimineții, la 5,069 lei, în partea a doua a ședinței. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înregistrat o scădere marginală de la 6,55 la 6,54% și se apropie tot mai mult de pragul de 6,50% al dobânzii de politică monetară a BNR. Scăderea indicilor ROBOR ar trebui să fie mai amplă, după ce acestea au cunoscut o creștere consistentă după anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Atunci, BNR a sterilizat lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat indicii la valori comparabile cu cele din urmă cu trei ani. Treptat lichiditatea a revenit la normal, iar băncile au plasat în iulie depozite la BNR în valoare medie zilnică de circa 9 miliarde lei, care au urcat în august de la 15 miliarde lei, pentru care primesc o dobândă de 5,5%, în detrimentul creditării economiei. Băncile invocă faptul numărul redus de firme locale bancabile iar cele multinaționale preferă împrumuturile externe. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,85%. Majorarea plasamentelor la nivel internațional în moneda elvețiană au apropiat-o pe aceasta de pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a urcat de la 5,4177 la 5,4387 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut la 5,8389 lei, față de 5,8651 lei, miercurea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 509,4008 lei la 504,5467 lei, evoluție la care au contribuit deprecierea monedei americane cât și cea a metalului galben care a coborât la 3.662 – 3.696 dolari/uncie, față de recordul atins marți de 3.700,20 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze se deprecia la 4,2559 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a întărit la 389,83 forinți/euro. Volatilitatea bitcoin este minimă, iar cotațiile stagnează în ultimele zile în jurul pragului de 116.000 dolari, după scăderea de miercurea trecută la 110.000 dolari. Ether fluctua între 4.469 și 4.555 dolari, după ce a alunecat săptămâna trecută la circa 4.250 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Miercurea aceasta, urma să se încheie ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Deciziile luate vor avea un efect major asupra mediului economic mondial. Piața anticipa o reducere cu sfert de punct procentual a dobânzilor, care se situează din decembrie trecut la 4,25 – 4,50%, măsură care a contribuit la deprecierea semnificativă a dolarului american. Euro a atins marți seară un maxim al ultimilor patru ani de 1,1879 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1833 – 1,1873 dolari, ceea ce a depreciat media monedei americane de la 4,2848 la 4,2778 lei, față de 4,3397 lei, în urmă cu o săptămână. La nivel regional se observa o tendință de depreciere a monedelor, excepție făcând cea maghiară. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că investitorii și-au luat măsuri de protecție. Cursul monedei unice a urcat de la 5,0634 la 5,0670 lei, față de 5,0733 lei, la jumătatea săptămânii trecute, respectiv 5,0632 lei, lunea aceasta, minim al ultimei circa o lună. Cotațiile de miercuri au crescut de la 5,061 lei, în cursul dimineții, la 5,069 lei, în partea a doua a ședinței. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înregistrat o scădere marginală de la 6,55 la 6,54% și se apropie tot mai mult de pragul de 6,50% al dobânzii de politică monetară a BNR. Scăderea indicilor ROBOR ar trebui să fie mai amplă, după ce acestea au cunoscut o creștere consistentă după anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Atunci, BNR a sterilizat lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat indicii la valori comparabile cu cele din urmă cu trei ani. Treptat lichiditatea a revenit la normal, iar băncile au plasat în iulie depozite la BNR în valoare medie zilnică de circa 9 miliarde lei, care au urcat în august de la 15 miliarde lei, pentru care primesc o dobândă de 5,5%, în detrimentul creditării economiei. Băncile invocă faptul numărul redus de firme locale bancabile iar cele multinaționale preferă împrumuturile externe. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,85%. Majorarea plasamentelor la nivel internațional în moneda elvețiană au apropiat-o pe aceasta de pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a urcat de la 5,4177 la 5,4387 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut la 5,8389 lei, față de 5,8651 lei, miercurea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 509,4008 lei la 504,5467 lei, evoluție la care au contribuit deprecierea monedei americane cât și cea a metalului galben care a coborât la 3.662 – 3.696 dolari/uncie, față de recordul atins marți de 3.700,20 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze se deprecia la 4,2559 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a întărit la 389,83 forinți/euro. Volatilitatea bitcoin este minimă, iar cotațiile stagnează în ultimele zile în jurul pragului de 116.000 dolari, după scăderea de miercurea trecută la 110.000 dolari. Ether fluctua între 4.469 și 4.555 dolari, după ce a alunecat săptămâna trecută la circa 4.250 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Miercurea aceasta, urma să se încheie ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Deciziile luate vor avea un efect major asupra mediului economic mondial. Piața anticipa o reducere cu sfert de punct procentual a dobânzilor, care se situează din decembrie trecut la 4,25 – 4,50%, măsură care a contribuit la deprecierea semnificativă a dolarului american. Euro a atins marți seară un maxim al ultimilor patru ani de 1,1879 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1833 – 1,1873 dolari, ceea ce a depreciat media monedei americane de la 4,2848 la 4,2778 lei, față de 4,3397 lei, în urmă cu o săptămână. La nivel regional se observa o tendință de depreciere a monedelor, excepție făcând cea maghiară. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că investitorii și-au luat măsuri de protecție. Cursul monedei unice a urcat de la 5,0634 la 5,0670 lei, față de 5,0733 lei, la jumătatea săptămânii trecute, respectiv 5,0632 lei, lunea aceasta, minim al ultimei circa o lună. Cotațiile de miercuri au crescut de la 5,061 lei, în cursul dimineții, la 5,069 lei, în partea a doua a ședinței. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înregistrat o scădere marginală de la 6,55 la 6,54% și se apropie tot mai mult de pragul de 6,50% al dobânzii de politică monetară a BNR. Scăderea indicilor ROBOR ar trebui să fie mai amplă, după ce acestea au cunoscut o creștere consistentă după anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Atunci, BNR a sterilizat lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat indicii la valori comparabile cu cele din urmă cu trei ani. Treptat lichiditatea a revenit la normal, iar băncile au plasat în iulie depozite la BNR în valoare medie zilnică de circa 9 miliarde lei, care au urcat în august de la 15 miliarde lei, pentru care primesc o dobândă de 5,5%, în detrimentul creditării economiei. Băncile invocă faptul numărul redus de firme locale bancabile iar cele multinaționale preferă împrumuturile externe. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,85%. Majorarea plasamentelor la nivel internațional în moneda elvețiană au apropiat-o pe aceasta de pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a urcat de la 5,4177 la 5,4387 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut la 5,8389 lei, față de 5,8651 lei, miercurea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 509,4008 lei la 504,5467 lei, evoluție la care au contribuit deprecierea monedei americane cât și cea a metalului galben care a coborât la 3.662 – 3.696 dolari/uncie, față de recordul atins marți de 3.700,20 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze se deprecia la 4,2559 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a întărit la 389,83 forinți/euro. Volatilitatea bitcoin este minimă, iar cotațiile stagnează în ultimele zile în jurul pragului de 116.000 dolari, după scăderea de miercurea trecută la 110.000 dolari. Ether fluctua între 4.469 și 4.555 dolari, după ce a alunecat săptămâna trecută la circa 4.250 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta de la 496,3229 lei, maxim istoric stabilit vineri, la 502,5817 lei, fiind depășită astfel o nouă barieră. La rândul ei, uncia de aur troy, care a atins vinerea trecută pragul de 3.600 dolari, a urcat la un nou record de 3.622,60 dolari, avansul de la începutul anului fiind de circa 37%, după ce creșterea din 2024 a fost de 27%. Creșterea metalului galben se datorează pariurilor puse pe seama faptului că Rezerva Federală americană va decide săptămâna viitoare să reducă dobânda de politică monetară, după publicarea unor cifre slabe privind ocuparea forței de muncă din Statele Unite. Această perspectivă a ridicat cotațiile euro la 1,1704 – 1,1743 dolari, după creșterea de vineri la 1,1761 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3463 la 4,3253 lei, valoare ușor inferioară celei atinsă la începutul săptămânii trecute. Trebuie semnalat faptul că evoluția euro/dolar s-ar putea modifica în următoarele zile, în cazul în care criza politică din Franța s-ar accentua dacă guvernul nu va primi votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris. Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a permis leului să se aprecieze față de euro, iar cursul a coborât de la 5,0787 la 5,0716 lei, în timp ce cotațiile au alunecat de la 5,077 lei, la deschidere, la 5,077 lei, în partea a doua a zilei. Perioada de scădere aproape zilnică a dobânzilor interbancare s-a temperat, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referință, stabilită de BNR în august trecut. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, cel mai scăzut nivel față de data de 2 mai când indicele se situa la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,68 la 6,69%, față de 5,99% la începutul lunii mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84% față de 6,08%, în ședința care a precedat primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru a acoperi golurile bugetare, Trezoreria continuă să se împrumute din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 377,7 milioane lei cu scadența iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,57%, sumă mai mică decât cea programată, care a fost de 500 milioane lei. Interesul pentru titlurile de stat românești a fost redus și în cazul emisiunii cu scadența în octombrie 2033. Ținta Finanțelor a fost de 400 milioane lei, dar la final au fost atrase 372 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,56%. O analiză BCR indică faptul că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani au crescut cu 20 de  puncte de bază de la începutul anului, o evoluție mai slabă decât cea a titlurilor poloneze care au scăzut cu 38 de puncte de bază de la începutul anului și superioară titlurilor de stat din Ungaria, care au înregistrat o creștere a randamentului de 61 de puncte de bază de la începutul anului. Media francului elvețian a urcat de la 5,4106 la 5,4314 lei, creșterea față de începutul săptămânii trecute fiind de circa 2 bani. În schimb, cursul lirei sterline s scăzut de 5,8571 la 5,8432 lei, mai jos cu peste un ban față de lunea trecută. Deprecierea monedei americane nu a mai avut, ca de obicei, efectul de levier pentru cotațiile criptomonedelor. Bitcoin stagna în jurul valorii de 111.000 dolari iar ether fluctua între 4.279 și 4.346 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Educaţie, Eveniment

„Astăzi începe un nou an școlar, iar prima zi este mereu specială, indiferent că cei mici încep grădinița, școala primară, gimnaziala sau liceul. Este ziua în care începe o nouă poveste și se deschide o nouă ușă către cunoaștere. Tuturor elevilor, părinților și cadrelor didactice – le doresc  mult succes în acest nou an școlar!” […]

Articolul Deputatul Alexandru Andrei are un mesaj pentru toți cei care pășesc astăzi, pragul școlilor din județul Giurgiu… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Prețul gramului de aur a cunoscut în ultimele ședințe noi recorduri consecutive. Vineri, gramul a crescut de la vechiul maxim de 496,2661 lei la 5 septembrie 2025. Evoluția depreciativă a dolarului, stimulată de politicile tarifare ale administrației de la Casa Albă, care nu își arată încă beneficiile, achizițiile masive făcute de băncile centrale, scăderea dobânzilor la nivel mondial, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale cresc, cât și nivelul ridicat de incertitudine geopolitică și economică, sunt printre principalele motive care au condus la atingerea pragului de 3.600 dolari/uncie. Acest nivel era anticipat pentru prima parte a anului viitor, în timp ce prețul futures cu livrarea în decembrie a urcat în piața americană la 3.653,30 dolari. De la începutul acestui an, aurul a crescut cu 37%, care se adaugă la avansul de 27% din 2024. August a fost a zecea lună consecutivă în care banca centrală a Chinei a cumpărat aur. Rezervele statului asiatic au crescut la 74,02 milioane de uncii troy, iar valoare lor se ridică la 253,84 miliarde dolari. O analiză a băncii americane Goldman Sachs ar putea atinge anul viitor pragul de 5.000 dolari/uncie, în cazul în care asaltul președintelui Trump va conduce la pierderea independenței Rezervei Federale americane, ceea ce ar scădea încrederea investitorilor și i-ar determina să-și mute o parte din plasamentele în dolari și obligațiuni americane către metalul galben.

Citeste pe larg