procesul

În data de 8 octombrie se va desfășura penultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, de la care nu se așteaptă o reducere a dobânzilor, în așteptarea exploziei prețurilor în această lună la circa 10%, evoluție care se poate spune că face parte din „pachetele” de austeritate ale actualei coaliții de guvernare. „A reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaţioniste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței”, opinează Eugen Rădulescu, director al Direcției stabilitate financiară din cadrul BNR, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro. Satisfacerea excentricităţilor politice pe seama umflării deficitului public, a făcut ca „procesul de reducere a ratei dobânzii de referință a BNR, de la vârful de 7% din ianuarie 2023, să fie stopat la 6,5%, în august 2024, când devenise evident că deficitul nu va scădea, aşa cum era prevăzut, ci va creşte”, explică Eugen Rădulescu. Această perspectivă a stopat tendința de scădere a indicilor ROBOR, chiar dacă media zilnică a excedentului de lichiditate din piață a fost în august de 15,3 miliarde lei. El a fost „depus” la BNR la o dobândă de 5,5%, egală cu cea pentru facilitatea de depozit. Guvernatorul BNR a declarat la jumătatea lunii trecute că „nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață vor scădea sub nivelul dobânzii de politică monetară.” Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54% față de 6,56% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68% de la 6,71%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat la nivel săptămânal de la 6,88 la 6,84%. Cursul euro a scăzut modest de la 5,0737 la 5,0733 lei, iar cotațiile fluctuau între 5,072 și 5,077 lei. Înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor de producție din Statele Unite, euro scădea 1,1684 – 1,1719 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3122 la 4,3297 lei. Deprecierea monedei unice a survenit după căderea guvernului de la Paris care nu a primit din partea Parlamentului votul de încredere și declanșarea violențelor de stradă în întreaga Franța. Numirea rapidă a lui Sébastien Lecornu drept noul șef de la Palatul Matignon, nu a calmat piețele și a pus în umbră revizuirea datelor privind locurile de muncă non-agricole din Statele Unite. Conform raportului, economia SUA a creat în anul fiscal 2024, care s-a încheiat în martie 2025, cu 911.000 mai puține locuri de muncă, cea mai mare corecție înregistrată din 2002, ceea ce pune o și mai mare presiune pe Fed să reia ciclul de reducere a dobânzilor. Francul elvețian a coborât la 4,3297 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8651 lei. Miercurea aceasta, metalul galben fluctua între 3.617,80 – 3.658 dolari/uncie, aproape de maximul istoric atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Aprecierea metalului galben a provocat creșterea constantă a prețului gramului de aur. Acesta a urcat de la maximul de 506,4161 lei la al șaptelea record consecutiv de 508,6964 lei. Bitcoin scădea la 110.944 – 112.831 dolari, iar ether se mișca în culoarul 4.285 – 4.384 dolari.