progresive

In topicul precedent am publicat doua sentinte ale TRIBUNALULUI BUCURESTI prin care casele de pensii sectoriale ale MApN si MAI au fost obligate sa restituie sumele retinute ilegal cu titlu de impozit, prin aplicarea gresita a articolelor 100 si 101 privind impozitarea progresiva a pensiilor militare.

Iata ca pe rolul instantelor continua sa se afle actiuni prin care pensionarii militari au cazut in capcana celor care i-au indrumat sa nu se limiteze la  pretentii de restituire a impozitului retinut in plus, ilegal,  ci au plusat, invocand neconstitutionalitatea impozitarii progresive si, mai mult, au cerut si suspendarea procesului pana se pronunta CCR.

Iata 2 cauze in acest sens judecate de Tribunalul Bucuresti in urma cu 3 zile:

Încheiere – Suspendare din 10.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ g82g34584 (https://www.rejust.ro/juris/g82g34584)

 DOSAR NR.####/3/2024

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
ŞEDINŢA ####### DE LA 10.06.2024

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul ##### ##### în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare s-a constatat lipsa părţilor, situaţie în care, potrivit prevederilor din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin HCSM nr. 3243/2022, instanţa, a dispus lăsarea dosarului la sfârşitul intervalului orar stabilit pentru apelarea cauzei, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, părţile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi faptul că în timpul şedinţei, pârâtul ### a transmis prin Serviciul Registratură, prin poşta electronică, cerere de acordare a unui nou termen de judecată, după care,
Instanţa, faţă de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, în conformitate cu art. 223 alin. 3 NCPC, procedează la judecarea cauzei.
Tribunalul, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de pârâtul ###, nerezultând, din înscrisurile ataşate cererii, existenţa unor motive întemeiate şi cu caracter excepţional în sensul art. 222 Cod Procedură Civilă – documentul ataşat nejustificând imposibilitatea asigurării apărării la acest termen de judecată din partea pârâtului, nerezultând nici persoana care are calitatea de consilier juridic
Instanţa, procedând la verificarea şi stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei, constată că Tribunalul Bucureşti este competent general, material şi teritorial să judece prezentul litigiu, având în vedere dispoziţiile art. 100 – art. 102 din Legea nr. 223/2015, obiectul pricinii şi domiciliul reclamantului.
Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile art. 238 Cod de procedură civilă (NCPC) potrivit căruia „La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere” și potrivit Hotărârii nr. 5 din 15.02.2013 a Colegiului de ######### al Tribunalului București, estimează ca durata necesară pentru cercetarea procesului de 11 luni.
Instanţa uneşte cu fondul excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâţi, prin Întâmpinare, apreciind că atât pentru soluţionarea cauzei cât şi pentru soluţionarea excepţiilor invocate se impune administrarea aceluiaşi probatoriu.
##### în vedere excepţia de neconstituţionalitate invocată de reclamant şi cererea de suspendare a judecăţii, instanţa reţine cauza în pronunţare pe admisibilitatea sesizării Curţii Constituţionale şi pe suspendarea cauzei potrivit art. 413 Cod Procedură Civilă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Secţiei a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul ##### ##### a solicitat obligarea pârâţilor #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE şi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, la restituirea sumele reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlul de impozit, efectuate în aplicarea art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr, 282/2023, actualizate în funcţie de indicele de inflaţiei şi cu dobânda legală penalizatoare, până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Totodată, reclamantul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 101 din Legea ######## astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, precum şi suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea acestei excepţii, conform art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.civ.
Instanţa constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă prin raportare la dispoziţiile art. 29 din Legea 47/1992. Astfel, excepţia vizează dispoziţii din cuprinsul unei legi, în vigoare, ce nu au fost declarate anterior ca neconstituţionale şi care au legătură cu cauza dedusă judecăţii, întrucât reprezintă fundamentul juridic al demersului procesual de faţă, prin care reclamantul tinde să demonstreze nelegalitatea reţinerilor operate cu titlu de impozit progresiv asupra pensiei de serviciu cuvenite acestuia, începând cu data de 01.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art 101 Cod fiscal, astfel cum au fost modificate prin Legea 282/2023.
În temeiul art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, instanţa de judecată constată, din perspectiva obiectului dedus judecăţii, respectiv restituirea sumelor reţinute din pensia de serviciu suplimentare celor ce ar fi trebuit reţinute conform art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării aduse prin normele defăimate ca neconstituţionale în cauza de faţă, faptul că nu poate aprecia asupra excepţiei, la momentul procesual de faţă, litigiul fiind pendinte.
Pentru aceste considerente, instanţa, în baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, va dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocate de reclamant.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.civ, instanţa va dispune suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că dezlegarea pricinii de faţă se află în strânsă legătură cu modul în care va fi apreciată conformitatea cu legea fundamentală a dispoziţiilor legale pe care se întemeiază prezenta acţiune în justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

În baza art. 29 din Legea 47/1992 dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 101 din Legea ######## astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, invocată de reclamant.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C p.civ, suspendă judecata cauzei privind pe reclamantul ##### ##### CNP##############, cu domiciliul în Bucureşti, str. Serg. Maj. ### #########, nr.9, ######, ####, ####, #####, sector 5 în contradictoriu cu pârâţii #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE
cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, sector 6, MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ############ sector 5 şi cu citarea în calitate de EXPERT – CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ##### ################-3, sector 1, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate .
Cu recurs în mod separat, pe durata suspendării, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 10.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.