După începerea conflictului din Golful Persic, analiștii care fac parte din CFA România anticipează o creștere a prețurilor la peste 10%, în condițiile majorării costurilor costurilor la petrol și gaze naturale, care crează premisele intrării în recesiune a întregii economii mondiale. Trendul s-ar putea modifica începând cu luna august odată cu estomparea efectelor de bază ale inflației, ce ar urma să încheie anul la 7 – 8%, față de valoare anticipată de BNR care este de 3,9%. Nivelul ridicat al dobânzilor din piața locală a asigurat leului un parcurs liniștit față de moneda unică. Media a fluctuat între 5,0937 și 5,0959 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0951 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,097 lei. Cotația a atins seara, în piața americană, un minim de 5,089 lei. În sondajul CFA România, realizat înainte de războiul din Iran, s-a estimat pentru februarie viitor un curs mediu de 5,1642 lei/euro iar pentru august 2026 anticiparea este de 5,1280 lei/euro. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Ministerul de Finanțe nu s-a mai putut împrumuta din piața locală iar costurile celor obținute din piețele internaționale sunt la dobânzi mai mari. Joi, Trezoreria a organizat o licitație de titluri de stat cu scadența în aprilie 2035, care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la doar 320,5 miloane lei, dar ele au fost refuzate în bloc, dobânzile solicitate fiind considerate prea mari. Volatilitatea segmentului monetar au fost minime, chiar dacă excedentul de lichiditate zilnic s-a ridicat la circa 2 miliarde de lei. La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Analiștii care fac parte din CFA România anticipează pentru orizontul de 12 luni o scădere a indicelui ROBOR la trei luni la 5,17%. În prezent, cererea de monedă americană poate fi asemănată cu un barometru al situației din strâmtoare Ormuz, prin care tranzitează 20% din comerțul cu petrol, și a diverselor declarații ale președintelui Trump, care mișcă piețele în sus sau jos. Totodată, perspectiva creșterii inflației din Statele Unite a modificat anticipările privind calendarul tăierilor ratei de politică monetară ale Rezervei Federale, care au fost împinse către partea a doua a anului. Euro s-a tranzacționat la nivel săptămânal între 1,1420 și 1,1597 dolari, iar piața americană s-a închis vineri la 1,1571 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,4419 lei, în ședința de luni, la 4,4087 lei, în cea de vineri. Volatilitatea cursului lirei sterline a fost minim, iar săptămâna s-a încheiat la 5,8974 lei, după ce Banca Angliei a hotărât joi să menţină dobânda de politică monetară la 3,75%, pe fondul evoluției periculoase a inflaţiei, care se anticipează că ar putea urcat la 3,5%. Francul elvețian, care a atins în urmă cu două săptămâni maximul istoric de 5,6621 lei, a alunecat joi la 5,5830 lei, pentru ca vineri cursul să fie stabilit la 5,5919 lei. Bitcoin a alunecat la finalul săptămânii la 68.279 – 69.540 dolari iar ethereum la 2.054 – 2.125 dolari.

Citeste pe larg

Depăşirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanţi devine realistă în România, dacă preţul ţiţeiul se stabilizează la 90 – 100 de dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanţurile logistice, scumpirea alimentelor şi inflaţie persistentă, atenţionează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă. Atacarea Iranului şi […]

Articolul Războiul din Iran afectează serios, prețul carburanților. În 2 săptămâni, prețul carburantului în România ar putea ajunge la 9-10 lei/litru!  apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Fluctuațiile pe care le-au avut principalele valute față de leu au fost minime, în timp ce indicii ROBOR au continuat să se apropie de pragul de 5,5% deși majoritatea analiștilor văd în prezent o primă reducere a ratei de referință în august, față de luna mai, în cazul precedentelor prognoze. Cursul euro a urcat marginal de la 5,0953 la 5,0955 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 5,092 – 5,096 lei. Sondajul realizat în ianuarie în rândul membrilor CFA România anticipează un proces de depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni, pe fondul unei scăderi a ratei anticipate a inflației pentru următoarele 12 luni la 5,85%. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru luna iulie este de 5,1471 lei/euro, iar cea pentru ianuarie 2027 de 5,1982 lei/euro. Aceste prognoze sunt în creștere față de sondajul din decembrie, când anticipațiile au fost de 5,1375 lei pentru iunie, respectiv 5,1894 lei pentru finalul acestui an. În opinia analiștilor Băncii Transilvania, leul va cunoaște o depreciere ușoară și stabilă iar euro va încheia acest an în jurul nivelului de 5,17 lei. Evoluția va fi influențată de eventuale incertitudini politice, de menținerea unei inflații persistente sau de reapariția derapajelor fiscale. În schimb, leul ar putea fi susținut de un influx masiv de fonduri UE sau o performanță mai bună a sectorului extern Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,76 la 5,75%, iar sondajul CFA România anticipează pentru orizontul de 12 luni o valoare de 5,24%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,80 la 5,79% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,95 la 5,94%. Pachetul de reforme şi reduceri de cheltuieli în administraţia publică care a fost aprobat de guvernul Bolojan a permis României să revină pe piețele internaționale pentru a se împrumuta. La succesul operațiunii a contribuit și anunțul referitor la faptul că în ianuarie bugetul de stat a cunoscut un excedent de 1 miliard de lei. Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro pentru scadența în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari scadente în iulie 2036. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 7 miliarde euro și 4 miliarde dolari. Euro a profitat de noul val de vânzări de monedă americană și s-a apreciat la 1,1796 – 1,1829 dolari. În piața locală, cursul bancnotei verzi a coborât de la 4,3250 la 4,3204 lei. Francul elvețian s-a retras de la 5,5833 la 5,5756 lei iar media lirei sterline a urcat modest de la 5,8436 la 5,8465 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 719,6110 lei la 718,2819 lei, consecință a retragerii metalului galben de la 5.206 dolari, în prima parte a ședinței, până la 5.156 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 375,13 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat modest la 4,2224 zloți/euro. După ce testat marți pragul de 62.500 dolari, bitcoin a revenit peste nivelul suport de la 65.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 67.757 – 68.835 dolari. La rândul său, ethereum, care a coborât anterior aproape de 1.800 dolari, fluctua între 2.041 și 2.082 dolari.

Citeste pe larg

Următoarea ședință a Consiliului local Giurgiu va trebui să stabilească forma în care se va efectua parcarea autoturismelor în municipiu, un subiect care va isca probabil o serie de comentarii din partea consilierilor locali. Într-o ședință anterioară s-a  precizat că  taxa parcării autoturismului în municipiul Giurgiu să fie de 5 lei/oră. Taxa are ca scop […]

Articolul Parcarea autoturismelor în municipiu ar putea fi aprobată în două variante: cu plata către un salariat al Primăriei și prin SMS. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Guvernul ar putea să renunțe la supraimpozitarea contractelor part-time, odată cu digitalizarea ANAF, chiar la finalul acestui an,  confor declarațiilor premierului Ilie Bolojan. „Cred că suntem în situația în care, dacă se finalizează digitalizarea, mi s-ar părea fezabil, de exemplu, ca imediat după ce se finalizează, ar trebui să se finalizeze anul acesta până la […]

Articolul Guvernul ar putea să renunțe la supraimpozitarea contractelor part-time: Plata se face proporțional cu numărul de ore muncite! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Miercuri, 11 februarie, președintele Consiliului Județean Giurgiu, Toma Petcu, alături de vicepreședintele Consiliului Județean, Lucian Corozel, și de reprezentanții UAT-urilor aflate pe traseul conductei Tuzla – Podișor, au fost prezenti la sediul Transgaz din București, la o întâlnire aplicată cu delegația condusă de directorul general Ion Sterian și echipa tehnicăCiteste pe larg

În 2026, milioane de pensionari români ar putea beneficia de ajutoare financiare unice dacă propunerea unui pachet de solidaritate socială, menit să vină în sprijinul persoanelor cu pensii mici ( într-un context în care pensiile au fost înghețate în 2025 și mulți seniori se confruntă cu costuri de trai crescute), va fi aprobată.  Câți bani […]

Articolul Câți bani ar putea primi pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei.  Harta pensiilor, pe județe, în România. Vezi unde se plasează Giurgiu apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Giurgiuvenii cu factură mai mare de 1.000 de lei la căldură pot plăti în rate, în baza unei cereri. Este decizia conducerii Uzinei Termoelectrică Giurgiu, care vine în sprijinul consumatorilor care se confruntă cu dificultăți financiare, în condițiile în care Primăria a refuzat subvenționarea prețului gigacaloriei. Uzina Termoelectrică Production GiurgiuCiteste pe larg

CFA România a prezentat lunea aceasta sondajul realizat în luna septembrie. Majoritatea analiștilor anticipează deprecierea monedei naționale, în condițiile situației economice, în special a deficitului bugetar și a celui de cont curent, care obligă Trezoreria să se împrumute constant din piața locală și cea externă. Sondajul anticipează pentru orizontul de șase luni o valoare medie a cursului euro de 5,1216 lei, respectiv una de 5,1841 lei, pentru orizontul de 12 luni. Se observă o creștere a prognozelor, comparativ cu precedentul sondaj care indica valori de 5,1024 lei, respectiv 5,1522 lei. În schimb, economiștii de la ING Bank și BCR-Erste anticipează pentru sfârșitul anului un curs de 5,09 lei, chiar dacă în acest moment există un consens în piață, acceptat și de oficialii BNR, că leul este supraapreciat față de euro cu circa 5% Cotațiile la care au fost realizate tranzacțiile de lunea aceasta au crescut ușor la 5,082 – 5,085 lei, astfel că media euro a urcat de la 5,0835 la 5,0848 lei, față de 5,090 lei la începutul săptămânii trecute. Astfel, față de începutul anului leul cunoaște o depreciere de circa 2,2%, în comparație cu alte monede din regiune care s-au întărit: zlotul polonez cu 0,8%, forintul maghiar cu 5,2% iar coroana cehă cu 3,5%. Tot luni au fost prezentate datele privind deficitul bugetar din primele trei trimestre, care s-a contractat marginal la 5,39% din PIB, față de 5,47% în perioada similară din 2024, în timp ce ținta oficială pentru anul acesta este 8,4%. Din acest motiv, Trezoreria a redeschis lunea aceasta două emisiuni de titluri de stat. Una cu scadența aprilie 2029 prin intermediul căreia a atras 500 milioane lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 7,10%, și o alta scadentă în iulie 2033, care i-a permis să se împrumute cu 600 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,11%. În data de 12 noiembrie urmează să se desfășoare ședința de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă menținerea dobânzii de referință la 6,5%. În condițiile în care lichiditatea din piață este una ridicată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut, după o stagnare de mai mult de o săptămână la 6,40%, la 6,39%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,55%, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,76 la 6,75%. Euro s-a apreciat modest la 1,1618 – 1,1652 dolari, în așteptarea ședinței de politică a Rezervei Federale care se va desfășura marți și miercuri. Piața anticipează o decizie de scădere a dobânzilor de la 4 – 4,25% în septembrie la 3,75 – 4% luna aceasta, astfel că media monedei americane de la 4,3789 la 4,3684 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4862 lei iar cel al lirei sterline la 5,8295 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 572,5195 lei la 567,2563 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și a retragerii metalului galben la 4.015 – 4.113,10 dolari/uncie, față de recordul de 4.380,10 dolari/uncie atins în 17 octombrie. În regiune, media monedei poloneze a stagnat la 4,2353 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a apreciat s-a întărit modest la 389,66 forinți/euro. Pariurile puse pe seama reducerii dobânzilor din SUA, care va implica deprecierea monedei americane, au apreciat bitcoin la 114.417 – 116.261 dolari, respectiv ether la 4.134 – 4.248 dolari.

Citeste pe larg

Joi 30 octombrie 2025 va avea loc ședința ordinară a Consiliului Local Giurgiu, în care se vor dezbate și se vor vota  mai  multe proiecte de hotărâri.  Se va dezbate, pe rând, nu mai puțin de 38 depuncte,   întrucât transparența și dialogul reprezintă atuurile unei administrații  democratice și eficiente, nu-i așa?! Unul dintre proiecte, mai […]

Articolul Un proiect al Consiliului local Giurgiu ar putea oferi „moca” un teren, rromilor de la Asociația Partida Romilor apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

„Persoanele cu afecțiuni oncologice își vor putea retrage în totalitate banii din fondurile de pensii administrate privat, conform amendamentului pe care l-am depus, împreună cu colega mea Nicoleta Pauliuc, și care a fost aprobat astăzi de Camera Deputaților. Vorbim despre oameni care trec prin cele mai dificile încercări ale vieții, care au nevoie nu doar […]

Articolul Deputat Gabriela HORGA: „ Persoanele cu afecțiuni oncologice își vor putea retrage în totalitate banii din fondurile de pensii administrate, privat!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Cu câteva zile înainte ca agenția Standard & Poor’s să prezinte ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România, eveniment care va avea loc vineri seară, după închiderea pieței locale, CFA România a prezentat marțea aceasta raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei. Această evoluție vine în condițiile în care analiștii estimează estimează pentru 2026 o creştere economică de 0,5%, față de o prognoză de 1,2% a Comisiei Naționale de Prognoză, prezentată în prognoza de vară publicată la începutul lui septembrie. Esențial rămâne modul în care vor fi accesate fondurile europene în cursul anului viitor. Deprecierea leului ar putea fi mai mare în situația în care România va fi retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiţii (junk) sau în cazul unei schimbări majore la nivel politic, de exemplu o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate. Miercuri, va avea loc ședința de politică a BNR. Piața nu anticipează o scădere a ratei de referință, care se află din august trecut la 6,5%, nivel care ar urma să fie menținut până la jumătatea anului viitor. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,65 la 6,64%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%. Pentru cei interesați, la începutul acestei săptămâni, Ministerul Finanţelor a lansat cea de-a zecea ediţie a Programului Tezaur din acest an, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Se pare că BNR a decis să lase o destindere a cotațiilor din piața valutară și va permite revenirea în jurul pragului de 5,10 lei, care a fost atins în prima parte a lunii mai, după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Marți, cursul euro a crescut de la 5,0886 la 5,916 lei, în timp ce tranzacțiile erau realizate în culoarul 5,088 – 5,094 lei. Înainte de publicarea unor date economice din Statele Unite, euro se deprecia ușor la 1,1655 – 1,1717 dolari, evoluție la care contribuie și situația politică din Franța, după demisia demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3619 la 4,3652 lei. Francul elvețian și lira sterlină au profitat de situația din Franța și s-au apreciat față de euro, ceea ce a făcut ca media lor să urce la 5,4704 lei, respectiv 5,8662 lei. Metalul galben a crescut de la „vechiul” record de 3.896,30 dolari/uncie, atins luni, la cel nou de 3.978,50 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la 552,7057 lei la noul maxim istoric de 555,6475 lei. Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2559 zloți/euro, respectiv 391,88 forinți/euro. Bitcoin, care a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari, se tranzacționa în culoarul 123.467 – 125.198 dolari. Ether fluctua între 4.643 și 4.749 dolari.

Citeste pe larg

La sfârșitul săptămânii a fost publicat sondajul CFA România, realizat în luna august. Demn de remarcat este faptul că majoritatea respondenților nu anticipează pentru următoarele 12 luni o retrogradare a ratingului României iar 10% dintre analiști estimează o evoluție stabilă pentru cursul euro. Pentru orizontul de șase luni analiștii CFA România anticipează o valoare medie a cursului euro de 5,1024 lei, respectiv una de 5,1522 lei pentru orizontul de 12 luni. Comisia Națională de Prognoză estimează pentru acest an un curs de schimb mediu de 5,04 lei. Reamintim că media monedei unice a atins un maxim istoric de 5,1222 lei în data de 8 mai, la scurt timp după anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Vineri, cursul monedei unice a crescut de la 5,0695 la 5,0719 lei, într-o ședință influențată, în special, de revenirea aversiunii față de risc, care a afectat și celelalte monede de la marginea zonei euro. Tendința de depreciere s-a manifestat și în cazul tranzacțiilor, care de la 5,07 lei, la deschidere, au crescut până la 5,077 lei, și au închis la 5,074 lei. În ultimele ședințe, dobânzile interbancare s-au stabilizat, chiar dacă nivelul lichidității este unul mare. Băncile preferă să-și plaseze excedentul de lei la BNR, unde primesc o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozit, în detrimentul creditării economiei locale. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%. Miercuri, Rezerva Federală americană a redus dobânda cu 25 puncte de bază, la culoarul 4 – 4,25%, prima astfel de măsură din decembrie trecut, dând un semnal de normalizare a politicii sale monetare. Jerome Powell, președintele Fed, a declarat că riscurile inflaționiste rămân ridicate, prognoza pentru finalul anului fiind de 3%, față de ținta de 2%. Analiștii anticipează riscul instalării stagflaţiei în economia americană, cu o inflaţie ridicată şi o piaţă a muncii mai slabă. După creșterea de marți la 1,1879 dolari, maximul ultimilor patru ani, euro s-a retras vineri la 1,1729 – 1,1793 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat vineri de la 4,2820 la 4,3138 lei. Lira sterlină a încheiat săptămâna pe scădere față de euro, după decizia Băncii Angliei de a menţine dobânda de politică monetară la 4%, iar cursul ei a coborât de la 5,8441 la 5,8251 lei, față de 5,8585 lei în ședința de luni. Media francului elvețian a scăzut vineri de la 5,4347 la 5,4257 lei, față de 5,4178 lei, la începutul săptămânii. Gramul de aur a încheiat săptămâna cu un preț de 507,0444 lei, sub maximul istoric de 509,4008 lei, atins marți, în ciuda aprecierii monedei americane. Metalul galben, care a urcat la începutul săptămânii la recordul de 3.700,20 dolari/uncie, se tranzacționa vineri în culoarul 3.632 – 3.684 dolari. Bitcoin a încheiat săptămâna în apropierea pragului de 115.000 dolari iar ether în jurul celui de 4.400 dolari. Analiza cuprinde perioada 15 – 19 septembrie

Citeste pe larg