By:
On:
In: Actualitate, Social

bancomat taxa

O nouă taxă controversată este în discuție la nivelul clasei politice românești: taxa pe tranzacții bancare, care ar urma să fie percepută direct de la clienții băncilor, nu de la instituțiile financiare. Măsura, aflată în faza de propunere, ar presupune un cost de 1 leu pentru tranzacțiile sub o anumită sumă și 3 lei pentru […]

Articolul Statul vrea să introducă o nouă taxă bancară: românii ar putea plăti 1 sau 3 lei pentru fiecare tranzacție apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Data de 31 mai marchează Ziua Mondială fără Tutun, o inițiativă globală menită să crească gradul de conștientizare asupra răspândirii consumului de tutun și a efectelor sale nocive asupra oamenilor din întreaga lume. Cu această ocazie, InfoCons amintește Campaniile de educare și informare desfășurate pe această temă, printre care se numără și campania „Stop consumului tuturor […]

Articolul Astăzi, 31 mai, este Ziua Mondială fără Tutun. Crezi că tu ai putea să renunți, măcar azi, la fumat? apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Depunerea jurământului față de țară a președintelui Dan a asigurat o evoluție pozitivă pieței financiare locale. Lunea aceasta, indicii Bursei de Valori au crescut, indicii ROBOR au scăzut iar cursul euro a cunoscut o creștere marginală. Moneda unică a crescut lunea aceasta de la 5,0550 la 5,0612 lei, față de minimul de 5,0315 lei, atins în prima zi după câștigarea prezidențialelor de Nicușor Dan. În ultima săptămână, tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,019 – 5,0865 lei. Luni a fost publicat sondajul CFA România realizat în luna aprilie. Majoritatea analiștilor anticipează deprecierea leului. Astfel, pentru orizontul de șase luni media anticipată a euro este de 5,0494 lei, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,1112 lei. După primul tur al alegerilor parlamentare s-a înregistrat o majorare a ieșirilor de capitaluri străine, ceea ce a pus o mare presiune pe curs. Pentru a stopa deprecierea leului, BNR a sterilizat lichiditatea pentru a scumpi moneda națională. Astfel, indicii ROBOR au crescut treptat la valori comparabile cu cele din ianuarie – februarie 2023, La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,29 la 7,10%, față de 5,90% în data de 2 mai. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,39 la 7,23%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,44 la 7,31%. Scăderea indicilor s-a datorat unei operațiuni repo, prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 13,5 miliarde lei, cu scadența la o săptămână, la o dobândă de 6,5%. Ultima operațiune de acest tip a fost efectuată de banca centrală în noiembrie 2018. Reducerea dobânzilor interbancare a permis Trezoreriei să se împrumute mai ieftin. Statul a atras lunea aceasta 846 milioane lei, peste valoarea programată a emisiunii de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,23% cu scadența la sfârșitul lui aprilie 2027. Războiul tarifelor la importurile făcute de SUA declanșat de președintele Trump a modificat rolul avut de dolarul american în comerțul mondial și rolul de monedă de rezervă a acestuia. Moneda europeană a reușit în schimb să-și consolideze importanța în rezervele valutare ale băncilor centrale, în condițiile în care mulți investitori instituționali s-au mutat din piața americană în Europa și au majorat cererea de euro. Față de începutul anului, când euro a testat pragul de 1 dolar, cotațiile au crescut lunea aceasta la 1,1383 – 1,1419 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut la 4,4478 lei, față de 4,5188 lei, la începutul săptămânii trecute. Lira sterlină a avut o evoluție ascendentă și a urcat luni la 6,0313 lei, față de 5,9760 lei, în urmă cu o săptămână. Francul elvețian a urcat de la 5,3926 la 5,4142 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,7388 lei la 475,9868 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.324 – 3.357 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 403,91 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2514 zloți/euro. Joia trecută, bitcoin a atins un nou record de 111.862 dolari, iar lunea aceasta fluctua între 108.743 și 110.248 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.544 – 2.600 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare, pensii militare UE/NATO

Temerile expertilor sunt confirmate din plin de eliminarea actualizarii pensiilor militare incepand din anul 2017. Scolile militare au fost nevoite sa coboare mult standardele de admitere pentru a compensa lipsa de interes al tinerilor pentru activitatea ca militar.

Reproduc mai jos un articol de pe Digi 24

„Țările europene din NATO se grăbesc să crească cheltuielile pentru echipamentele militare, pe măsură ce Rusia amenință flancul lor estic și angajamentul pe termen lung al președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană pare să fie dintr-o dată îndoielnic. 

Cu toate acestea, pentru mai mult de o duzină de membri NATO, ale căror cheltuieli pentru apărare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o mare parte – și în mare parte neglijată – din bugetele lor de apărare. Deși aceștia sunt bani care ar putea fi redirecționați către arme, experții avertizează că orice tăiere a beneficiilor generoase de pensionare ar putea face mai grea recrutarea de personal. 

„O parte semnificativă din ceea ce este acceptat ca cheltuieli de apărare nu furnizează nici capabilități, nici trupe suplimentare, ci este destinată pensiilor”, a spus Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare. 

Care este situația în Belgia, Germania și Italia 

NATO nu publică cheltuielile individuale pentru pensiile militare ale membrilor săi, dintre care 30 sunt europeni. Cu toate acestea, Reuters a compilat datele conform cărora 13 membri NATO – Statele Unite, Canada și 11 aliați europeni – au raportat cheltuieli pentru pensii în bugetele lor naționale sau, în unele cazuri, către Națiunile Unite. 

În Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt folosite pentru a plăti pensiile soldaților, în timp ce Franța nu este departe, la aproape 16%. 

Povara pensiilor pentru Germania este comparativ mai mică, la 11,5% din cheltuielile de apărare, ceea ce aruncă o lumină mai favorabilă asupra unei țări a cărei istorie complexă a făcut-o tradițional reticentă față de o militarizare mai mare, dar care acum își extinde capabilitățile. Ministerul german al apărării nu a răspuns unei cereri pentru comentarii.

 Cheltuielile medii pentru pensii în cele 13 națiuni analizate de Reuters au fost de 12% din bugetele de apărare. Opt dintre cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Excluzând pensiile, însă, acest număr scade la doar cinci. 

Arme sau pensii militare 

Deși cheltuielile pentru apărare ale NATO au crescut, unele state membre încă rămân în urma altora.Belgia, Italia și Spania s-au angajat în mod deosebit să îndeplinească ținta de 2% în acest an, înainte de summitul NATO de la Haga din 24-25 iunie, unde Trump dorește un acord privind ținta de 5%. 

Șeful NATO, Mark Rutte, a propus ca țările membre să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să se angajeze la încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, pentru a îndeplini cerințele lui Trump, a raportat Reuters săptămâna trecută. 

Pe măsură ce țările dezbat majorările de cheltuieli, însă, trebuie să se asigure că scopul este cu adevărat creșterea puterii de foc, a spus Armin Steinbach, de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Dacă o mare parte din bani merg în salarii sau pensii, acest lucru nu este o investiție productivă”, a spus el. 

În România, pensia medie pentru un soldat gradat depăşeşte puţin suma de 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie este 38.998 lei, pentru generali. 

 La cât ajunge cea mai mare pensie militară Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus luna trecută că era „foarte conștient” că era nevoie de o majorare a cheltuielilor. Dar a adăugat că guvernul, care în prezent exclude pensiile din cheltuielile raportate pentru apărare, va schimba contabilitatea pentru a reflecta în parte aceste costuri pe măsură ce încearcă să îndeplinească așteptările NATO. Italia a raportat Națiunilor Unite că a cheltuit 5,2 miliarde de euro pe pensiile militare în 2023, adică 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare, mai mult decât a cheltuit pe aeronave și nave. 

Franța, ale cărei speranțe pentru o extindere a apărării sunt limitate de un deficit bugetar uriaș, îndeplinește abia ținta de 2% datorită cheltuielilor pentru pensii. Fără acele cheltuieli, al patrulea cel mai mare militar al NATO ar fi ajuns doar la 1,7% în acest an. Bugetul de apărare al Franței pentru 2025 include 9,5 miliarde de euro pentru pensii, mult mai mult decât cei 5,7 miliarde de euro cheltuiți pentru întreținerea arsenalului său nuclear aerian și submarin. 

SUA și țările europene 

Spre deosebire de aliatele sale europene, care au povara pensiilor adesea umflată, Statele Unite, cea mai mare putere militară NATO, cheltuie echivalentul a 8,5% din bugetul său de apărare pentru beneficiile de pensionare. 

Și Washington-ul mută o mare parte din această cheltuială în alte părți ale guvernului, limitând impactul direct asupra cheltuielilor pentru apărare. Din cei 72 de miliarde de dolari pe care fondul de pensii al armatei SUA le-a plătit în beneficii anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au provenit direct din bugetul Departamentului Apărării. Restul a venit din venituri din investiții și un subvenționare din partea Trezoreriei SUA, potrivit raportului de audit al fondului. 

Unele țări europene – precum Belgia – par gata să abordeze direct problema pensiilor. Bruxelles-ul se gândește să crească gradual vârsta de pensionare a militarilor la 67 de ani. Soldații belgieni pot în prezent să se pensioneze cu beneficii complete la doar 56 de ani. 

Condițiile de pensionare și beneficiile variază de la țară la țară. Dar pensionarea mai devreme decât în cazul locurilor de muncă civile este unul dintre beneficiile serviciului militar în multe armate, iar reformele ar putea fi dificil de realizat. Editor : M.I.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/pensiile-militare-costisitoare-din-tarile-nato-incurca-planurile-ue-de-crestere-a-cheltuielilor-de-aparare-3231153

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat marți, 20 mai, un progres semnificativ privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR). Apelul pentru prelungirea cu 18 luni a implementării proiectelor din cadrul PNRR-urilor a fost aprobat de Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice din Parlamentul European. „Succes major: apelul nostru pentru prelungirea cu […]

Articolul PNRR-urile vor putea fi prelungite cu 18 luni. Europarlamentarul Victor Negrescu anunță un succes major în Parlamentul European apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea deficitelor bugetar și comercial, părăsirea de către PSD a coaliției de guvernământ și rezultatul primului tur al prezidențialelor de duminica trecută au avut un efect cumulat dezastruos în piața valutar-monetară. Evoluția cursului a făcut ca mulți români să schimbe leii în valută, temându-se pentru viitorul familiilor lor în cazul unei victorii a izolaționiștilor în turul al doilea al alegerilor, influențat major de cei care viețuiesc și plătesc taxe în alte țări și care vor să măture clasa politică „istorică”, fără a fi interesați de ce va fi „după” în România. Ca o paranteză – principalii vinovați de actuala criză sunt cei ce nu au înțeles că după noiembrie trecut trebuie schimbat profund modul în care se face politică în România, ceea ce a mărit numărul nemulțumiților. Din păcate, partidele „noi” sunt dominate de persoane cu accente grobiene, ceea ce le îngreunează o eventuală guvernare. Nu vorbim de personalități pentru posturile ministeriale, ci de cei care se află în linia a doua, a treia etc. Pe de altă parte, intenția de izolare a României, renunțarea la Uniunea Europeană și fondurile din PNRR vor adânci criza din țară, și ne va întoarce înapoi cu zeci de ani. Poate așa cum doresc nostalgicii vremurilor de dinainte de ´90. O astfel de perspectivă a făcut ca JP Morgan, cea mai mare bancă americană de investiții, să recomande clienților săi să parieze pe deprecierea monedei naționale până la un nivel de 6 lei/euro. Cursul euro a crescut în două zile cu 12,16 bani și a atins miercuri noul record de 5,0991 lei, depășind astfel toate previziunile făcute anterior atât de analiști financiari cât și de cei bancari. Voci din piață au spus că banca centrală ar fi cheltuit de la începutul săptămânii peste 2 miliarde de euro pentru a limita proporțiile deprecierii, însă oficiali ai BNR au afirmat că suma a fost mult mai mică. BNR are la îndemână și intervențiile din piața monetară, care au făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să crească de la 6,08 la 6,47%, nivel care nu a mai fost atins din iulie 2023. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,16 la 6,53%, nivel comparativ cu cel din urmă cu circa doi ani, iar cel la 12 luni de la 6,23 la 6,58%. Totodată, randamentele la obligațiunile de stat la 10 ani, tranzacționate în piața secundară, au depășit miercuri pragul de 8%, la două zile după ce Trezoreria nu a reușit să se împrumute printr-o emisiune cu scadența în în aprilie 2029. Rămâne de văzut ce va decide CA al BNR în privința ratei de referință la ședința sa de politică monetară ce se va desfășura cu două zile înainte de turul doi al alegerilor, având în vedere instabilitatea politică, o situație poate mai dificilă decât cea din timpul pandemiei. Ea se află în prezent la 6,5%, nivel stabilit în august trecut. Înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, euro fluctua între 1,1325 și 1,1378 dolari, astfel că media dolarului a urcat de la 4,4517 la 4,4898 lei. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,3932 la 5,4466 lei, un nou maxim istoric, iar cel al lirei sterline de la 5,9272 la 5,9866 lei. Chiar dacă metalul galben a făcut un pas înapoi pe piețele specializate la 3.358,30 – 3.431,80 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 483,5504 lei la 487,1276  lei, al doilea record istoric al acestei săptămâni.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Blackout fără precedent în Europa și panică instaurată de un posibil atac cibernetic. Spania, Portugalia, Andorra și sudul Franței  şi o parte din Franţa, care se învecinează la nord-est cu Spania, au rămas fără curent electric.                                     Photo source: Unsplash Operatorul rețelei electrice din Spania, Red Eléctrica, a declarat că  părți mari din Spania și […]

Articolul Spania, Portugalia, Andorra și sudul Franței au rămas luni, fără curent electric! Se bănuiește că ar putea fi vorba despre un atac cibernetic…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Odată depășit momentul alegerilor prezidențiale vor reveni în prim plan problemele cu care se confruntă economia românească, care necesită măsuri drastice, pentru a evita intrarea în recesiune. În opinia analiștilor, este de așteptat ca BNR să elibereze presiunile din piața valutară și să permită atingerea pragului psihologic de 5 lei/euro. Pentru a limita deprecierea, se anticipează că banca centrala va opera o singură tăiere a ratei de referință de la 6,50 la 6,25%, în condițiile în care inflația s-a menținut în martie în jurul valorii de 5% (5,1% conform Eurostat, 4,86% conform INS) Din partea guvernului se solicită o majorare a TVA la 21%, începând cu a doua jumătate a anului, în condițiile în care deficitul bugetar din 2024 se ridică, conform Eurostat, la 9,28% din PIB mai mult cu circa un procent față de estimarea Executivului, ceea ce ar putea retrograda ratingul de țară la categoria „junk” (nerecomandabil investițiilor). În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 7 aprilie, s-a precizat că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.” Depășirea pragului de 5 lei va oferi Finanțelor o gură de oxigen prin majorarea încasărilor, în condițiile în care bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual de 5,05 lei. Până la jumătatea lui mai cursul nu va trece probabil de 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, și care a fost stabilit miercurea aceasta, iar tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,977 – 4,9778 lei. Atacul lui Donald Trump la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, cel care a avertizat recent asupra faptului că politicile tarifare vor ridica inflația, a alimentat temerile privind viitorul celei mai mari economii din lume, iar moneda americană a atins cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023 de 1,1574 dolari/euro. Marți, sub presiunea piețelor, Trump a bătut în retragere și a afirmat că „nu am nicio intenţie de a-l demite”, pe șeful Fed. Afirmația a înviorat investitorii, iar euro s-a retras la 1,1308 – 1,1440 dolari, în condițiile în care șeful de la Casa Albă s-a arătat optimist în ceea ce privește un acord comercial cu China ce ar putea reduce „substanţial” tarifele. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 5,3291 la 5,3576 lei. De la începutul anului, aurul a crescut cu până la 33%, dar a făcut miercuri un pas înapoi la 3.291,90 – 3.387,70 dolari/uncie, la o zi după ce a atins recordul de 3.499,70 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la maximul istoric de 480,8399 lei la 465,6930 lei. Reducerea aversiunii față de risc a coborât media francului elvețian de la 5,3406 la 5,2994 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,8057 lei. Criptomonedele au profitat de optimismul din piață. Bitcoin a urcat la 92.649 – 94.458 dolari iar ethereum la 1.746 – 1.814 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Așa cum am mai scris în mai multe ediții ale cotidianului nostru, numărul mare  de  autoturisme din Giurgiu, devine un fenomen greu de gestionat, atât pentru administrația locală, având în vedere lipsa spațiilor de parcare, cât și pentru pietoni care nu mai au cum să circule normal, pe unele trotuare, ele fiind obstrucționate de  mașini. […]

Articolul Cum ar putea ajunge la un incendiu mașinile pompierilor, într-un oraș ticsit de mașini, ca Giurgiu? Inconștiență, nepăsare sau pur si simplu lipsă de soluții?!! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Într-o decizie care va transforma regulile pentru șoferii din Uniunea Europeană, Parlamentul European și Consiliul au ajuns marți seară la un acord istoric privind extinderea sancțiunilor pentru infracțiunile rutiere grave, ce vizează, printre altele, conducerea sub influența alcoolului sau drogurilor, implicarea în accidente mortale sau depășirea gravă a limitei de viteză. Începând cu 2029, șoferii […]

Articolul Șoferii care rămân fără permis într-un stat UE nu vor mai putea conduce în alte țări ale Uniunii Europene apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Începutul acestei săptămâni a fost de bun augur pentru moneda națională, care a scăzut marți la 4,9754 lei, minim al ultimelor două luni, pe fondul majorării ofertei comerciale. La jumătatea acestei săptămâni, leul a revenit pe scădere. Atrage atenția volatilitatea cotațiilor, care au atins pentru scurt timp un vârf de 4,9805 lei, care a fost contrabalansat de o scădere rapidă până la 4,975 lei. Aceasta a făcut ca media să urce la 4,9761 lei, față de 4,9769 lei, miercurea trecută. Majoritatea participanților la sondajul realizat în februarie de către CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. În cazul orizontului de șase luni valoarea medie a anticipaţiilor a fost de 5,0306 lei/euro, iar a celui de 12 luni cursul mediu anticipat a fost de 5,1015 lei/euro. Aceste valori anticipate sunt cu circa 5 bani mai mici decât cele de la sondajul realizat în ianuarie, un semn pozitiv pentru perspectivele cursului euro/leu. Reamintim că bugetul de stat a fost calculat pe baza medii anuale de 5,01 lei/euro, așa cum a fost anticipat de Comisia de Prognoză în proiecția sa din decembrie 2024. Dobânzile interbancare au de la începutul lui martie o evoluție deosebit de stabilă, după ce piața s-a obișnuit cu nivelul mai scăzut al lichidității, care a adus creșteri în primele două luni ale anului. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la la 5,98%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,07 la 6,06%. În urmă cu o săptămână euro a atins un vârf de 1,0955 dolari, maximul ultimelor patru luni, după care a intrat pe o pantă descendentă la care au contribuit, în principal, marcările de profit. Miercurea aceasta, euro fluctua între 1,0778 și 1,0803 dolari, iar media monedei americane a urcat la 4,6113 lei, față de 4,5865 lei, în ședința de luni. Politicile trumpiste de majorare a taxelor vamale la importuri au început să erodeze rolul major al dolarului în fluxul valutar mondial și de principală monedă de rezervă pentru băncile centrale. Iar acest proces se va amplifica în perioada următoare, odată cu decizia multor investitori de a ieși din piața americană și „exportarea” capitalurilor în zona euro, dar și în China. În prezent, euro reprezintă circa un sfert din rezervele valutare globale, iar aceasta s-a văzut și în aprecierea rapidă a monedei unice, care a recuperat pierderile suferite după victo­ria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc a majorat plasamentele în moneda elvețiană care s-a apropiat de pragul de 0,95 franci/euro, astfel că media ei a crescut miercurea aceasta la 5,2163 lei. Lira sterlină a avut, la rândul ei, o evoluție apreciativă consecință a menținerii de către Banca Angliei a ratei de referință la 4,5% iar cursul de la jumătatea acestei săptămâni a fost stabilit la 5,9508 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 446,9489 lei la 448,2116 lei, evoluție datorată aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.013,40 și 3.032,40 dolari/uncie. Bitcoin își consolida câștigurile și urca la 87.083 88.925 dolari iar ethereum la 2.044 – 2.078 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Un subiect abordat de publicația noastră în mai multe ediții ale cotidianului, atrăgea atenția autorităților că într-o eră a tehnologiei, este primitiv și anormal ca ce ce doresc să treacă în țara vecină, Bulgaria, pe la Giurgiu, să stea la cozi pentru a achita taxa de pod, doar în sistem „cash”. Iată că CNAIR anunță […]

Articolul CNAIR anunță de când se va putea plăti on line, taxa de pod, Giurgiu- Ruse ( Bulgaria) apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Miercurea aceasta, a fost publicat sondajul CFA România realizat luna, care arată o creștere a indicatorului de Încredere Macroeconomică de la 38,1 puncte la 40,4 puncte. Afirmația recentă a guvernatorului BNR, conform căreia nu ştie ce se va întâmpla cu cursul valutar în perioada următoare, dar a precizat că, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi lucrurile încep să intre în normal, atunci va fi dată mai multă flexibilitate cursului valutar, a ridicat așteptările analiștilor în ceea ce privește nivelul euro în următorul an. Mugur Isărescu nu a uitat să precizeze că bugetul pe acest an este realizat pe o valoare medie a cursului euro de 5,01 lei și de 4,70 lei în cazul dolarului, valoare calculată de Comisia de Prognoză Dacă la precedentul sondaj din decembrie valoarea medie a anticipațiilor cursului euro pentru orizontul de șase luni a fost de 5,0404 lei, respectiv de 5,0886 lei pentru orizontul ianuarie 2026, la actualul sondaj cursul monedei unice ar urma să crească cu circa 3,6%. Astfel, pentru orizontul de șase luni valoarea medie a anticipațiilor este de 5,0759 lei, iar pentru februarie 2026 valoarea medie a cursului anticipat este 5,1595 lei. Totodată, în minuta ședinței de politică monetară care s-a desfășurat în 14 februarie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, se arată că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari,  precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională”. Miercurea aceasta, cursul a crescut de la 4,9773 la 4,9774 lei, maxim al ultimului an, în timp ce tranzacțiile au continuat să se realizeze în culoarul 4,9770 – 4,9775 lei. În piața monetară se observă o ușoară tendință de scădere a indicilor ROBOR, care rămân totuși în jurul pragului de 6%, în condițiile în care sondajul CFA România anticipează menținerea inflației din acest an în apropiere pragului de 5%. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,08 la 6,07%. Înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, euro creștea la 1,0487 – 1,0525 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,7536 la 4,7417 lei, minim al ultimelor două luni. Aceeași tendință de apreciere o avea euro și față de alte monede majore. Astfel, media francului elvețian a scăzut la 5,2954 lei iar a lirei sterline la 5,9965 lei, față de 6,0152 lei, maximul ultimelor două luni atins vinerea trecută. Prețul gramului de aur, care a atins joia trecută maximul istoric de 452,3179 lei, a coborât la 443,9424 lei, rezultat al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.904 – 2.930 dolari/uncie. După un raliu ascendent din ultimele două luni, declanșat de revenirea lui Donald Trump la Casa albă, piața cripto se află acum în plin proces de marcare a profiturilor, care împinge cotațiile în jos. La jumătatea săptămânii, bitcoin a coborât la 87.319 – 89.309 dolari iar ethereum la 2.416 – 2.503 dolari.

Citeste pe larg