redus

Vineri, s-a desfășurat ședința de politică monetară, principalul eveniment al pieței locale din această lună. CA al băncii centrale a coborât rata de referință de la 7%, nivel stabilit în ianuarie 2023, la 6,75%, și a adus rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, respectiv 5,75% pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit de la începutul acestui an dobânda directoarea urmărită de dealerii bancari. Aceasta ar putea fi singura decizie a BNR din acest an, după ce majorarea accizelor la combustibili, începând cu data de 1 iulie, va începe să afecteze parcursul inflației, care s-a apropiat în mai de 5%. În acest sens, atrage atenția declarația recentă a guvernatorului Băncii Poloniei. Acesta a afirmat că dobânda de politică monetară din principala economie est-europeană, aflată la în prezent la 5,75%, nu va fi redusă înainte de 2026, în condiţiile în care inflaţia este aşteptată să accelereze în lunile următoare. Decizia BNR va aduce indicii ROBOR sub pragul 6%, valori care se mai înregistrau în mai 2022. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,04 la 6,05%. „Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie”, se arată în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară. Tranzacțiile s-au realizat pe parcursul primei săptămâni din iulie într-un culoar foarte îngust, 4,976 – 4,977 lei, iar media a „crescut” vineri la 4,9773 lei. Perspectivele nu sunt unele optimiste pentru inflație, dobânzi și cursul leu/euro. În comunicatul de presă se arată că, în afara factorilor externi (conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, atitudinea băncilor centrale din regiune) există incertitudini și riscuri crescute care decurg din „conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri,  (…) execuția bugetară, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor (…) Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului”. Investitorii internaționali au pariat pe o schimbare a votului pro-suveraniști din Franța. Euro a profitat și s-a apreciat vineri la 1,0802 – 1,0843 dolari, astfel că media monedei americane a coborât la 4,5975 lei, față de 4,6462 lei în ședința de marți. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,1188 lei iar lira sterlină la 5,8771 lei, valoare aproape identică cu cea de joi, când laburiștii britanici au câștigat majoritatea în Parlamentul de la Londra. Metalul galben a avut o evoluție ascendentă și a încheiat săptămâna la 2.347,90 – 2.392,10 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat la 349,4466 lei. Bitcoin a scăzut vineri la 53.726 – 57.461 dolari, evoluția fiind pusă pe seama preocupării investitorilor referitor la modul în care se va desfășura procedura de lichidare a Mt. Gox, una din marile burse de criptomonede. Totodată, există temeri că deținătorii de ETF-uri vor începe să vândă. La sfârșitul săptămânii, când există puțini jucători în piață, bitcoin recupera o parte din pierderi și creștea la 57.111 – 58.398 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 2.828 dolari, a urcat la 2.995 – 3.073 dolari. Analiza cuprinde perioada 1 – 5 iulie