referendumul

Promis de primarul Adrian Anghelescu încă din luna mai, referndumul la care giurgiuveni erau chemaţi să se pronunţe dacă sunt sau nu cu ampalasarea unui incinerator a devenit posibil abia în luna noiembrie când Guvernul a modificat legislaţia în sensul în care permite organizarea de referendumuri pe teme locale comcomitent cu alegerile naţionale. Urmare a acestor schimbări legislative, consilierii municipali au aprobat pe 11 noiembrie ca referendumul să se desfăşoare pe data de  8 decembrie odată cu cel de-al doilea tut al alegerilor prezidenţiale. A fost aleasă această formulă în ideea că se vor face economii financiare serioase având deja secţii de votare organizate şi comisii de numărare deja organizate. În această formulă costul referndumului a fost estimat la 30.000 de lei. Numai că în urmă cu două zile Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis că în situaţii ca aceasta, de simultan, membri comisiilor din secţiile de votare, dar şi personalul auxiliar trebuie plătit suplimentar cu 50 la sută. Cu alte cuvinte a schimbat regulile în timpul jocului. În aceste condiţii, costul refernedumului giurgiuvean a crescut de la 30.000 de lei la 370.000 de lei, bani pe care municialitatea nu îi are, mai ales acum la final de an. În aceste condiţii într-o şedinţă convocată în regim de urgenţă consilierii locali au decis că referendumul nu va amai avea loc în 8 decembrie şi, în cel mai fericit caz acesta va fi organizat undeva în primul trimestru al anului viitor. Scurte consideraţii. 1.Decizia AEP de a impune peste noapte indemnizaţii sporite pare mai degrabă un act politic îndreptat împotriva comunităţilor locale care vor să ia decizii independent de voinţa guvernanţilor. Mai mult, la „noile tarife” comunităţile mici şi sărace nici nu vor mai putea să se exprime prin referendum. 2.Într-un exces de populism consilierii locali PSD, consilierul local USR şi doi dintre cei trei consilieri AUR s-au opus prin vot suspendării referndumului fără să indice şi sursa de finanţare a acestuia. Ioan Mănăilă