By:
On:
In: Economic
Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”. Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale. Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei. Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%. Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%. Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei. Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută. Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână. Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro. Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”. Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale. Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei. Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%. Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%. Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei. Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută. Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână. Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro. Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”. Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale. Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei. Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%. Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%. Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei. Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută. Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână. Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro. Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”. Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale. Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei. Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%. Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%. Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei. Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută. Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână. Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro. Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”. Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale. Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei. Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%. Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%. Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei. Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută. Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână. Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro. Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
La prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a afirmat că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut. Treptat condiţiile monetare şi de lichiditate s-au îmbunătăţit pentru că s-a recâştigat treptat credibilitatea ţării, au revenit fluxuri de capital. Dacă lucrurile merg bine şi lucrurile merg treptat, nu brutal, s-ar putea ca situaţia să se mai amelioreze“. Toate analizele făcute de băncile comerciale anticipează pentru primul semestru din 2026 o primă tăiere a ratei de referință, care se situează din august trecut la 6,5%/an. BNR estimează pentru luna viitoare un vârf al inflaţiei de 9,6 – 9,7%, respectiv de 8,8%, pentru sfârșitul anului, consecință a eliminării plafonării la preţurile energiei, care a provocat o creștere a prețurilor de circa 60%, și a majorării TVA şi a accizelor. Un raport ING Bank este mult mai pesimist și vede o inflație de 9,3% la finalul lui 2025, dar vede dobânda de politică monetară adusă la sfârșitul lui 2026 în jurul valorii de 5,5%. În schimb, cei de la BCR estimează pentru finalul anului o creștere a prețurilor de 8,8%, respectiv de 3,7% la sfârșitul lui 2026. Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu o creștere anuală de 6,6% în iulie, lună în care prețurile la nivelul Uniunii Europene au cunoscut un avans an/an de 2,4%, de la 2,3% în luna precedentă. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%, nivel stabilit în urmă cu două săptămâni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,74%, după scăderea marginală de marți, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%. Dacă ROBOR a coborât aproape de nivelul ratei de referință, ceea ce indică echilibrarea lichidității din piață, în schimb cei care achită ratele credite în funcție de indicele IRCC, vor scoate în ultimele luni ale acestui an mai mulți din bani din buzunare, în condițiile în care acesta va urca de 5,55%, în prezent, la peste 6%. Creșterea sentimentului de aversiune față de risc a redus plasamentele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro. După patru ședințe consecutive de depreciere, media euro a urcat de la 5,0573 la 5,0611 lei, sub valoarea de 5,0633 lei, stabilită miercurea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,057 – 5,062 lei. Euro fluctua în culoarul 1,1623 – 1,1693 dolari, înainte de publicarea minutei ședinței de politică a Rezervei Federale americane, de la sfârșitul lui iulie, și de întâlnirea anuală a șefilor marilor bănci centrale, care se va desfășura la Jackson Hole (Wyoming) în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3312 la 4,3462 lei, față de 4,3173 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la 464,9675 lei la 464,7759 lei, un preț mai mic fiind înregistrat în 25 iulie. Metalul galben a avut în prima parte a zilei o evoluție depreciativă și a atins un minim de 3.310 dolari, după care a recuperat și a urcat la 3.342 dolari, valoare apropiată de maximele de marți. Decizia investitorilor de a-și marca profiturile după maximul de 124.456 dolari, atins joia trecută, a coborât bitcoin la 112.616 – 114.038 dolari. La rândul său, ether a scăzut la 4.067 – 4.240 dolari, după ce s-a apropiat de recordul de 4.892 dolari, atins în noiembrie 2021.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Marțea aceasta, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR unde s-a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%/an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a celei pentru facilitatea de depozit la 5,50%. În comunicatul de presă se specifică faptul că „rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.” BNR amintește printre incertitudinile și riscurile care pot influența parcursul economiei și al inflației, măsurile corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, dar și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Principalul pericol este însă „politica comercială a SUA și măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional.” Decizia BNR de a menține rata de politică monetară a coborât nivelul indicilor ROBOR la cea mai mică valoare a ultimelor două luni. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,88 la 6,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,0 la 6,96% iar cel la 12 luni de la 7,12 la 7,09%. Decizia BNR a coborât nivelul indicilor ROBOR la cea mai mică valoare a ultimelor două luni. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,88 la 6,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,0 la 6,96% iar cel la 12 luni de la 7,12 la 7,09%. Monedele de la marginea zonei euro, inclusiv leul, au avut o evoluție ezitantă după ce administrația de la Casa Albă a anunțat posibilitatea majorării la 30% a taxelor vamale la produsele importate în SUA. Cursul monedei unice a urcat de la 5,0645 la 5,0677 lei, iar cotațiile din piață au crescut la 5,063 – 5,069 lei. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1708 – 1,0766 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,3179 la 4,3157 lei. Media francului elvețian s-a apreciat la 5,4183 lei iar cea a lirei sterline la 5,8708 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 459,5007 lei la 461,0847 lei, iar metalul galben fluctua între 3.319 și 3.346 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2455 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 5,8708 lei. Bitcoin fluctua între 107.497 și 109.021 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 2.523 – 2.585 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

1 iunie 2025 va rămâne întipărit în istoria Academiei Dunărea Giurgiu ca ziua în care talentul, munca și spiritul de echipă au fost răsplătite cu cel mai râvnit trofeu: cupa celei mai prestigioase competiții juvenile din capitală – Bucharest Cup. Echipa de juniori a academiei a reușit un parcurs spectaculos, încununat cu o victorie clară […]

Articolul Academia Dunărea Giurgiu, campioană la Bucharest Cup! O victorie de referință pentru fotbalul giurgiuvean apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Luni, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală a rămas prudentă și a decis menținerea dobânzii referință la nivelul de 6,50%/an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv a celei la facilitatea de depozit la 5,50%/an. În comunicatul de presă care a urmat întâlnirii C.A. al băncii centrale se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie și martie 2025 (…) în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval”. Piața monetară a fost calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Cursul euro s-a mișcat săptămâna trecută între 4,9770 și 4,9774 lei, iar cea de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,977 și 4,978 lei. La ultima întâlnire a conducerii Rezervei Federale americane s-a decis menținerea dobânzii de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50% iar președintele ei, Jerome Powell, a avertizat asupra faptului că va menţine rata de referință în culoarul 4,25 – 4,5%, până când va exista mai multă claritate cu privire la consecinţele economice ale războiului comercial declanșat de Donald Trump. Aceste declarații au avut darul de a întoarce euro de 1,1109 dolari, maximul ultimelor patru luni, la 1,0955 dolari. Lunea aceasta, părea de bun augur pentru moneda americană, cu euro alunecând la 1,0879 dolari. Însă, în partea a doua a zilei s-au înmulțit zvonurile că Fed va începe mai repede tăierile dobânzii, iar euro a urcat la 1,1038 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6187 lei, la sfârșitul lui martie, la 4,5116 lei, joia trecută, pentru ca lunea aceasta să urce la 4,5431 lei. Creșterea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele cu turbulențe economice și geopolitice, s-a apreciat lunea aceasta la 0,93 franci/euro iar media a urcat la 5,3277 lei față de 5,2151 lei la începutul săptămânii trecute. În schimb, moneda britanică s-a depreciat la 1,168 euro/liră iar cursul a alunecat la 5,8379 lei, comparativ cu 5,9774 lei, miercurea trecută. Metalul galben s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 2.970,40 – 3.065,20 dolari/uncie, ceea ce a provocat scăderea prețului gramului de aur la 442,3381 lei. Miercurea gramul de aur a atins un maxim istoric de 463,3913 lei iar a doua zi uncia a urcat la un record de 3.169,60 dolari. Monedele din regiune pierdeau teren față euro. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,2975 zloți iar a celei maghiare la 407,98 forinți. Piaţa cripto a fost afectată de efectele războiul tarifelor. Bitcoin a scăzut până la 74.400 dolari. Ethereum înregistra o pierdere de circa 18% în 24 de ore și a atins un minim de 1.420 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Așa cum se anticipa de către piață, Banca Centrală Europeană a redus principala sa dobândă directoare, cea pentru facilitatea de depozit, cu un sfert de punct procentual, la 2,5%, a fost primită pozitiv iar euro s-a apreciat 1,0781 – 1,0845 dolari, maxim al ultimelor patru luni, față de 1,0360 – 1,0421 dolari, vinerea trecută. A fost cea de a șase reducere a dobânzii începând cu iunie 2024, iar evoluția se datorează scăderii inflației din zona euro la 2,4% în februarie, față de vârful de 10,6% în octombrie 2022. În opinia analiștilor, BCE ar putea să mai opereze încă două tăieri de câte un sfert de punct procentual până la sfârșitul acestui an. Aprecierea euro se datorează și dorinței statelor din Uniunea Europeană de a-și majora cheltuielile în industria de armament. Astfel, Friedrich Merz, viitorul cancelar german, a afirmat că dorește să crească cheltuielile din domeniul apărării cu sute de miliarde de euro, ceea ce ar urma să crească PIB-ul Germaniei cu până la 2% în 2026. În piața locală, cursul monedei americane s-a depreciat la 4,6098 lei, față de 4,7844 lei, la sfârșitul săptămânii trecute. Scăderea este pusă de economiști pe neîncrederea arătată de investitori față de politicile tarifare protecționiste ale administrației Trump, care ar putea confrunta economia Statelor Unite cu majorarea șomajului și a prețurilor și cu încetinirea ritmului de creștere a PIB. Aceasta ar face imposibilă atingerea țintei de inflație a Rezervei Federale de 2%, și nu ar permite reducerea dobânzilor. Cursul euro a coborât de la 4,9770 la 4,9760 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,977 lei, identic cu cel de miercuri. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99%, iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,07%. Euro s-a apreciat și față de celelalte valute majore, ceea ce a coborât cursul francului elvețian la 5,1961 lei și pe cel al lirei sterline la 5,9344 lei, față de 6,0281 lei, vinerea trecută, care a fost maximul ultimelor două luni. Prețul gramului de aur a scăzut de la 436,1308 lei la 430,5086 lei, urmare a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.889,10 – 2.927,40 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1766 zloți/euro, respectiv la 400,24 forinți/euro. Bitcoin încerca să se stabilizeze în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 89.452 – 92.726 dolari. Ethereum fluctua între 2.235 și 2.318 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Miercurea aceasta, urmează să se desfășoare prima ședință de politică monetară a BNR. În piață nu se așteaptă o modificare a ratei de referință la 6,5% și a celei pentru facilitatea de depozit la 5,5%, valori stabilite în august 2024. Menținerea dobânzii la una dintre cele mai ridicate ridicate valori din Uniunea Europeană (Ungaria practică o dobândă identică) este pusă pe seama incertitudinilor politice locale, după anularea alegerilor prezidențiale, dar și a evoluției economiei, cu o inflație care nu coboară sub 5%, în timp ce ratingul de țară poate fi înrăutățit, ceea ce va majora costurile de împrumut ale României. INS a anunțat marți că prețurile de consum au încheiat anul trecut cu o creștere de 5,1% față de decembrie 2023. În noiembrie trecut, rata anuală a inflației a fost tot de 5,1% iar în octombie de 4,7%. Leul este principalul instrument utilizat de banca centrală în lupta sa cu inflația, chiar dacă această politică stimulează importul bunurilor de consum. Media euro a crescut marți de la 4,9731 la 4,9742 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,972 – 4,975 lei, valori identice cu cele de la începutul săptămânii. Piața monetară a rămas stabilă, cu indici ROBOR aflați în jurul valorii de 6%, față de 5,5%, în urmă cu câteva luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie, care a fost cea mai mică valoare începând cu 17 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,04%. În așteptarea declarațiilor pe care urmau să le facă unii dintre oficialii Rezervei Federale, ce ar putea să indice modul în care banca centrală americană va normaliza nivelul dobânzilor de referință, investitorii și-au marcat profiturile după ce euro a atins luni un minim al ultimilor doi ani de 1,0178 dolari. Marți, tranzacțiile se realizau în culoarul 1,0233 – 1,0278 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,8734 la 4,8491 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3188 la 5,2925 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9109 la 5,9080 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 419,9433 lei, atins la începutul săptămânii, la 415,7350 lei, consecință a deprecierii monedei americane iar metalul galben fluctua între 2.659,10 – 2.672,70 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 412,39 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,2737 zloți/euro. Bitcoin a testat la începutul săptămânii scăderea la 90.000 dolari, însă prețurile au crescut marți la 94.335 – 97.346 dolari, consecință a reducerii cererii de monedă americană. Ethereum fluctua în culoarul 3.126 – 3.255 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Vineri, se va desfășura ședința de politică monetară a noului Consiliu de Administrație al BNR. În urmă două luni, Mugur Isărescu afirma că sunt posibile noi tăieri ale ratei de referință, în cazul în care menținerii tendinței de scădere a inflației și a lipsei ieșirilor masive de valută (cursul euro/leu este principalul instrument utilizat de BNR împotriva creșterii prețurilor). Majoritatea analiștilor anticipează o reducere de un sfert de punct procentual la ședința de vineri și o a doua de o aceeași dimensiune la ultima ședință de politică monetară din 2024, care se va desfășura în 8 noiembrie, ceea ce ar aduce dobânda de referință la 6% iar pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare a pieței, la 5%. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni la 5,64%. Finanțele și-au propus să se împrumute în octombrie cu peste 6,4 miliarde lei. Primele împrumuturi au fost efectuate joi, când Trezoreria a atras 514 milioane lei, cu scadența în februarie 2032, la un randament mediu anual de 6,63%, la care au adăugat alte 906 milioane lei cu scadența ianuarie 2026, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,02%. Miercuri și joi noaptea cotația euro a crescut pe piețele asiatice la 4,986 lei, însă tranzacțiile din cea locală s-au realizat între 4,976 și 4,977 lei. Joi, cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9764 la 4,9763 lei. Tensiunile dintre Israel și Iran, împreună cu forțele pe care le sponsorizează din apropierea statului evreu, au ținut aversiunea față de risc la valori ridicate. Pe acest fond cererea de monedă americană s-a majorat iar euro a scăzut la 1,1025 – 1,1050 dolari. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4952 la 4,5085 lei. Media francului elvețian a scăzut la 5,2942 lei iar cel al lirei sterline a coborât de la 5,9751 la 5,9133 lei, după ce guvernatorul Băncii Angliei a declarat că instituția este pregătită să reducă agresiv dobânzile, în cazul în care inflația va continua să scadă. Prețul gramului de aur a crescut de la 383,4311 lei, maximul atins miercuri, la un nou record istoric de 383,6722 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 2.640,40 și 2.663,60 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2990 zloți/euro iar a celei maghiare la 400,07 forinți/euro, departe totuși de minimul istoric de 432,94 forinți/euro, atins în urmă cu doi ani. Bitcoin a atins joi un minim de 59.898 dolari iar ethereum unul de 2.322 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Piața românească a fost calmă în ziua în care s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală a decis să reducă dobânda de referință, începând cu data de 8 august, de la 6,75 la 6,50%/an. Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost micșorată de la 7,75 la 7,50%/an iar cea la facilitatea de depozit de la 5,75 la 5,50%/an, menținând nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Decizia poate fi considerată drept una surprinzătoare, majoritatea dealerilor anticipând o primă tăiere, după cea din iulie, la ședința din 4 octombrie. Un răspuns al pieței la măsura luată de BNR va apare în următoarele zile. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,85% iar cel la 12 luni la 5,89%. Tranzacțiile din piața valutară se realizau între 4,976 și 4,977 lei, culoar identic cu cel de marți, iar cursul euro a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9766 lei. Stabilitatea leului din august este oferită, în mod tradițional, de intrările mai mari de valută la casele de schimb, creșterea fiind rezultatul venirii în țară pe perioada concediilor a românilor care muncesc în străinătate. Întârzierea răspunsului armat al Iranului împotriva Israelului și calmarea marilor burse pe acțiuni, după șocul de la începutul săptămânii, a echilibrat cotațiile euro, care fluctua între 1,0905 – 1,0933 dolari, cotații ușor mai mici față de cele de marți. Media monedei americane a crescut marginal de la 4,5606 la 4,5613 lei. Deprecierea monedei elvețiene la 0,9435 franci/euro a coborât media acesteia de la 5,3396 la 5,2886 lei. Cursul lirei sterline a crescut ușor la 5,7958 lei. Prețul gramului de aur a scăzut miercuri la 351,2238 lei, împins în jos de deprecierea metalului galben la 2.378,30 – 2.402,80 dolari/uncie, cotații mai mari cu 25% comparativ cu acum un an. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 398,48 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3158 zloți/euro. Criptomonedele se apreciau miercuri la 55.667 – 57.714 dolari/bitcoin, respectiv 2.432 – 2.549 dolari/ethereum. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Vineri, s-a desfășurat ședința de politică monetară, principalul eveniment al pieței locale din această lună. CA al băncii centrale a coborât rata de referință de la 7%, nivel stabilit în ianuarie 2023, la 6,75%, și a adus rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, respectiv 5,75% pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit de la începutul acestui an dobânda directoarea urmărită de dealerii bancari. Aceasta ar putea fi singura decizie a BNR din acest an, după ce majorarea accizelor la combustibili, începând cu data de 1 iulie, va începe să afecteze parcursul inflației, care s-a apropiat în mai de 5%. În acest sens, atrage atenția declarația recentă a guvernatorului Băncii Poloniei. Acesta a afirmat că dobânda de politică monetară din principala economie est-europeană, aflată la în prezent la 5,75%, nu va fi redusă înainte de 2026, în condiţiile în care inflaţia este aşteptată să accelereze în lunile următoare. Decizia BNR va aduce indicii ROBOR sub pragul 6%, valori care se mai înregistrau în mai 2022. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,04 la 6,05%. „Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie”, se arată în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară. Tranzacțiile s-au realizat pe parcursul primei săptămâni din iulie într-un culoar foarte îngust, 4,976 – 4,977 lei, iar media a „crescut” vineri la 4,9773 lei. Perspectivele nu sunt unele optimiste pentru inflație, dobânzi și cursul leu/euro. În comunicatul de presă se arată că, în afara factorilor externi (conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, atitudinea băncilor centrale din regiune) există incertitudini și riscuri crescute care decurg din „conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri,  (…) execuția bugetară, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor (…) Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului”. Investitorii internaționali au pariat pe o schimbare a votului pro-suveraniști din Franța. Euro a profitat și s-a apreciat vineri la 1,0802 – 1,0843 dolari, astfel că media monedei americane a coborât la 4,5975 lei, față de 4,6462 lei în ședința de marți. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,1188 lei iar lira sterlină la 5,8771 lei, valoare aproape identică cu cea de joi, când laburiștii britanici au câștigat majoritatea în Parlamentul de la Londra. Metalul galben a avut o evoluție ascendentă și a încheiat săptămâna la 2.347,90 – 2.392,10 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat la 349,4466 lei. Bitcoin a scăzut vineri la 53.726 – 57.461 dolari, evoluția fiind pusă pe seama preocupării investitorilor referitor la modul în care se va desfășura procedura de lichidare a Mt. Gox, una din marile burse de criptomonede. Totodată, există temeri că deținătorii de ETF-uri vor începe să vândă. La sfârșitul săptămânii, când există puțini jucători în piață, bitcoin recupera o parte din pierderi și creștea la 57.111 – 58.398 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 2.828 dolari, a urcat la 2.995 – 3.073 dolari. Analiza cuprinde perioada 1 – 5 iulie

Citeste pe larg