reform

 Nu avem un document oficial al Raportului Băncii Mondiale, așa că ne mulțumim cu ce au strecurat oficialii prin presa care îi deservește.

Ințelegem că mondialii au recomandat strategii distincte pentru pensiile militare, separat de strategiile pentru pensiile de serviciu  civile.

O recomandare comună, exprimată într-o formulare criptată într-un limbaj pentru experți, ar fi:

Alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu – experții consideră că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”. 

Dacă mă forțez, din acest eliptic text eu înțeleg că experții cam recomandă desființarea administrării pensiilor militare prin Casele de Pensii Sectoriale.

Să trecem peste principiile de administrare a pensiilor militare  și să analizăm scenariile recomandate, strict, numai pentru calculul pensiile militare:

Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat: 

​1. Menţinerea actualelor prevederi legislative

Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037. 

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.

2. Perioada de referinţă de 12 luni 

Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

3. Rata de înlocuire de 45%

Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Impact: Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.

Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.

Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung. 

4. Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere

Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Impact: Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.