By:
On:
In: Economic
Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dealerii bancari sunt sceptici în privința modului în care va evolua inflația, după valul de majorări de taxe și accize care vor fi impuse de noua coaliție de guvernare, astfel că leul nu a profitat de reducerea aversiunii față de risc. O opinie asemănătoare există și în rândul mediului de afaceri, care se va confrunta cu scăderea consumului, principalul motor al dezvoltării economiei românești, dar și a investitorilor, care așteaptă acțiuni clare din partea guvernului în privința tăierii costurilor la nivelul administrației centrale și locale. În aceste condiții, cursul euro a crescut de la 5,0453 la 5,0522 lei, chiar dacă în această perioadă, una în care oferta comercială este mai mare, companiile pregătindu-se să achite taxele și impozitele la bugetul de stat, ar fi trebuit să vedem o scădere a euro. Astfel, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,046 – 5,053 lei. Pe de altă parte, este posibil ca banca centrală să nu fie de acord cu revenirea euro sub pragul de 5 lei, pentru a asigura intrări mai mari la buget, dar și să înceapă cumpărările de valută din piață, pentru a reface rezerva, după ce a vândut în luna mai peste 6 miliarde de euro, pentru a încetini deprecierea leului. Reamintim că după primul tur al alegerilor prezidențiale, când euro a depășit pragul de 5 lei, au apărut prognoze care indicau o depreciere a cursului la peste 5,5 lei și se indica posibilitatea atingerii pentru scurt timp a pragului de 6 lei. Chiar dacă BNR a injectat lunea aceasta în piața monetară aproape 21,6 miliarde lei, indicii ROBOR nu au cunoscut scăderi, așa cum s-a întâmplat la precedentele operațiuni de tip repo, realizate de la sfârșitul lunii lunii trecute. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,17% iar cel la 12 luni la 7,29%. Riposta moderată a Iranului la atacarea de către Statele Unite a locațiilor unde se dezvoltă programul său nuclear, a redus cererea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,1572 – 1,1623 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3983 la 4,3501 lei. Media francului elvețian a scăzut la 5,3713 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,9225 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,0454 lei, maximul ultimei săptămâni, la 464,3232 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 3.303 – 3.371 dolari/uncie. Chiar dacă inflația din Ungaria a crescut luna trecută la 4,4%, moneda maghiară s-a apreciat la 401,82 forinți/euro, consecință a menținerii ratei de referință la 6,5%/an. Cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2604 zloți/euro. Bitcoin, care a scăzut duminică la circa 98.500 dolari, s-a apreciat la 104.721 – 105.894 dolari. Ethereum a crescut la 2.378 – 2.440 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

În perioada 5-11 mai a.c., polițiștii Serviciului Rutier Giurgiu, împreună cu toate celelalte structuri de poliție rutieră din județ, au desfășurat acțiunea TRUCK & BUS, parte a planului de operațiuni ROADPOL, pentru reducerea riscului de producere a accidentelor rutiere, prin verificarea respectării normelor legale privind circulația pe drumurile publice deCiteste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a avut o evoluție depreciativă față de principalele valute, cu excepția monedei unice. Cursul euro a revenit de la 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, la 4,9774 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a menținut la 4,977 – 4,978 lei. Menținerea de către BNR, la începutul săptămânii trecute, a ratei de referință la valoarea stabilită în august 2024 la 6,5%, s-a reflectat în stabilizarea dobânzilor interbancare, evoluție la care contribuie și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%, valoare stabilită la finalul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%. Sondajul lunar publicat luni de Banca Federală din New York privind aşteptările consumatorilor arată că aceştia anticipează o inflaţie de 3,6% în următorul an, dar și o înrăutățire a pieței muncii și a celei bursiere. Aceasta atestă creșterea sentimentelor negative în rândul populației după lansarea de către administrației Trump a războiului tarifelor vamale, care se continuă treptat în unul al valutelor, dorința Casei Albe fiind de a deprecia dolarul, instrument necesar pentru reducerea datoriei publice dar și pentru a ieftini exporturile. Aceste date nu au influențat evoluția perechii euro/dolar, care a rămas stabilă. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1316 – 1,1379 dolari, aproape de maximul ultimilor trei ani de 1,1475 dolari, atins vineri, în condițiile în care piața încearcă să se acomodeze cu schimbările constante ale tarifelor americane. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,3683 la 4,3816 lei. Moneda elvețiană a revenit aproape de pragul de 0,92 franci/euro, iar media ei a urcat de la 5,3438 la 5,3816 lei. Lira sterlină s-a apreciat la rândul ei de la 5,7573 la 5,8120 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 452,6946 lei la 454,7122 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 3.208 și 3.233 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se aprecia marginal la 4,2767 zloți/euro, respectiv 409,96 forinti/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 84.359 – 85.978 dolari, cotații apropiate de cele de luni. Ethereum se mișca între 1.1616 și 1.650 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
În a doua ședință a pieței valutare din aprilie s-a observat o tendință de depreciere a leului față de euro, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în condițiile în care situația politică incertă a provocat ieșiri de fonduri din piața locală, unul dintre factorii care au redus rezerva valutară a BNR. Cursul euro a urcat de la 4,9770 la 4,9774 lei, valoarea maximă atinsă în acest an, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, prețuri identice cu cele de marți. Nivelul lichidității din piața monetară este unul care asigură stabilitate dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetului de stat, cu minimum 7,695 miliarde lei, mai puțin cu 545 milioane lei față de suma programată de a fi împrumutată în martie. Investitorii care așteptau cu îngrijorare „Ziua eliberării“ Americii, așa cum a anunțat Donald Trump data de 2 aprilie, începutul războiului comercial dintre Statele Unite și restul lumii, tranzacționau euro în culoarul 1,0778 – 1,0831 dolari, valori identice cu cele de marți, iar media monedei americane a urcat de la 4,5998 la 4,6059 lei. Majoritatea analiștilor anticipează o creștere a riscului ca Statele Unite să între în recesiune, evoluție luată în calcul și de administrația de la Casa Albă, care a anunțat americanii că noile taxe vamale vor produ­ce durere în eco­no­mie. Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%, de la 2,3% în februarie, iar oficialii BCE discută posibilitatea de a încetini ritmul reducerilor dobânzii de referință, care se află de luna trecută la 2,50%, din cauza riscurilor inflaţioniste generate de politica tarifară a administrației Trump, precum şi a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură. Cursul francului elvețian a scăzut marginal de la 5,2151 la 5,2114 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,0509 la 5,9774 lei. Prețul gramului de aur a atins al treilea record consecutiv și a urcat de la 463,2781 lei la 463,3913 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.107 și 3.139 dolari/uncie, după ce a crescut marți la maximul istoric de 3.145,80 dolari/uncie. Aurul cunoaște cel mai bun început de an, începând cu 1986, cu o creștere de 19% în primul trimestru. Parcursul a fost alimentat de achizițiile băncilor centrale și ale ETF-urilor, fonduri bazate pe evoluția metalului galben, care și-au majorat deținerile cu peste 6% de la începutul anului. În opinia analiștilor de la marile bănci americane prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1798 zloți/euro, respectiv 401,08 forinți/euro. Lipsa unor măsuri concrete din partea administrației americane pentru o nouă reglementare a pieței cripto, care fusese anunțată în perioada campaniei electorale de anul trecut, a depreciat monedele digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 83.939 și 85.931 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.852 – 1.907 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Aprecierea pe piețele internaționale a euro față de dolar, a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a crescut de la 4,9765 la 4,9774 lei, maxim al ultimului an, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,9770 – 4,9775 lei. BNR continuă să monitorizeze cu atenție piața, cursul de schimb fiind principalul instrument în lupta sa cu inflația. Ea avea la dispoziție, la sfârșitul lui februarie, o rezervă valutară de 62,593 miliarde euro, în creștere față de prima lună a anului, iar rezervele internaționale (valute plus aur) au urcat la 71,764 miliarde euro. Dobânzile interbancare din prima zi de primăvară nu au cunoscut modificări față de sfârșitul lui februarie. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%. Evoluția actuală este determinată de menținerea de către BNR a ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în august 2024, în condițiile existenței, încă de atunci, a unor incertitudini privind conduita fiscală guvernamentală, fără a se lua în calcul, la vremea respectivă, dezordinea la nivel politic. În opinia economiștilor, BNR va menține nivelul ridicat al ratei de referință pentru încă o jumătate de an, pentru a răspunde incertitudinilor generate de politica fiscală și a deficitului bugetar foarte ridicat care țin inflația în jurul pragului de 5%. La sfârșitul acestui an, dobânda de politică monetară s-ar putea situa la 5,5 – 5,75%. Scăderea inflației din zona euro în februarie la 2,4%, a avut darul de a aprecia moneda unică la 1,0389 – 1,0477 dolari, față de 1,0375 dolari, la închiderea de vineri seară a pieței de peste Ocean. Evoluția a determinat o scădere a cursului monedei americane de la 4,7844 la 4,7667 lei. În opinia analiștilor, este posibil ca Banca Centrală Europeană să decidă la următoarea reuniune a conducerii sale o reducere cu un sfert de punct procentual a principalei rate directoare, cea la depozitele atrase, la 2,5%. Francul elvețian s-a apreciat în februarie cu aproape 0,4 bani iar lira sterlina s-a întărit cu peste 4,5 bani. În prima ședință din martie, cursul monedei elvețiene a coborât de la 5,3023 la 5,29 lei iar al celei britanice de la 6,0281 la 6,0274 lei. Creșterea metalului galben la 2.857,10 – 2.878,70 dolari/uncie nu a compensat deprecierea monedei americane astfel că prețul gramului de aur a scăzut lunea aceasta la 440,0993 lei, față de 448,4343 lei la începutul săptămânii trecute. Anunțul făcut duminică de preşedintele Donald Trump referitor la crearea unei Rezerve Strategice de Criptomonede a Statelor Unite, cu scopul de a face din SUA „ capitala cripto a lumii”, a avut darul de a stopa tendința descendentă a prețurilor monedelor digitale, în condițiile înmulțirii ieșirilor din piață sau lichidarea pozițiilor deținute în ETF-uri bazate pe bitcoin sau ethereum. Rezerva va include bitcoin, ethereum, XRP, solana şi cardano. La începutul acestei săptămâni, bitcoin se tranzacționa între 91.197 și 94.375 dolari, după scăderea de vinerea trecută sub pragul de 80.000 dolari. Ethereum, care a atins la sfârșitul lui februarie un minim de 2.100 dolari, fluctua lunea aceasta în culoarul 2.325 -2.520 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
BNR a menținut miercuri rata de referință la 6,5%, în condițiile în care există „perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior”, cum se arată în comunicatul de presă al băncii centrale. Nivelul ridicat al inflației (5,1% an/an în decembrie 2024) și situația politică tulbure au provocat „creșteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie”, conform BNR, iar indicii ROBOR s-au deplasat din apropierea pragului de 5,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de depozit, care devenise principala rată directoare, către 6%, cotație comparabilă cu cea din prima parte a lui iulie trecut. La finalul săptămânii trecute, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,93 la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la rândul său de la 5,98 la 6% iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,09%. Îngrijorările investitorilor financiari, locali sau străini, legate de poziția fiscală și cea externă a economiei românești și tendința de scumpire a creditelor guvernamentale pe plan mondial au obligat Trezoreria să se împrumute tot mai scump. Joi, statul a atras din piață 400 milioane lei, valoarea programată a emisiunii, cu scadența iulie 2030 la o dobândă medie anuală de 7,75%, la care s-au adăugat alte 400 milioane lei scadente în iulie 2034 la un randament mediu anual de 7,98%. Este de așteptat ca până la sfârșitul lunii, Finanțele să depășească plafonul de împrumut pentru ianuarie care se ridică la circa 5,8 miliarde lei. Cursul euro a fluctuat, ca de obicei, într-un culoar îngust: 4,9731 lei, la începutul săptămânii, și 4,9759 lei, la sfârșitul ei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,973 și 4,978 lei. Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, cu câteva zile înainte de noua investitură a lui Donald Trump. De la un minim de 1,0178 dolari, la începutul săptămânii, euro a crescut la 1,0355 dolari, pentru ca vineri piața americană să se închidă la 1,0278 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8734 lei, la 4,8284 lei, la finalul săptămânii. În 19 decembrie lira sterlină a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, impulsionat de nivelul ridicat al ratei de referință al Băncii Angliei. Temerile legate de creșterea deficitului bugetar al Regatului Unit, a forțat Londra să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar lira sterlină a scăzut vineri la 5,8939 lei, medie care nu a mai fost atinsă de la jumătatea lui septembrie. Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției din decembrie de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat treptat iar cursul francului elvețian a închis săptămâna la 5,2980 lei. După ce a atins joi maximul istoric de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a coborât la 419,8038 lei. Scăderea s-a datorat atât deprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.697,90 – 2.724,30 dolari/uncie. Intenția lui Donald Trump de a dereglementa, conform unor surse, piața cripto a avut ca efect aprecierea monedelor digitale. Totodată, vineri a fost lansată o criptomonedă care poartă numele „Official Trump”, recunoscută de președintele american, care a devenit a una dintre cele mai tranzacționate monede digitale. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de maximul de 108.315 dolari, atins în 17 decembrie, și se tranzacționa în culoarul 103.373 – 105.448 dolari. Ethereum fluctua între 3.147 și 3.373 dolari. Analiza cuprinde perioada 13 – 17 ianuarie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Perioada de grație obținută de leu, după decizia de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, se pare că este pe terminate, în condițiile în care mediul politic a revenit la tergiversarea reformelor, solicitate de votul negativ dat de populație. Inflația nu dă semne de calmare, evoluție anticipată în cadrul ultimei ședințe de politică monetară a BNR. Conform datelor prezentate de INS, rata anuală a inflaţiei a crescut în noiembrie comparativ cu perioada similară din 2023 la 5,1%, față de octombrie când ea s-a situat la 4,7%. România rămâne astfel una dintre țările membre ale UE cu cea mai mare creștere a prețurilor. Piața valutară a răspuns prin creșterea cursului euro de la 4,9684 lei, minimul ultimelor șase luni, la 4,9708 lei, în ziua în care s-a anunțat intrarea României și Bulgariei în acordul Schengen începând cu 1 ianuarie. Tranzacțiile au ridicat cotațiile monedei unice de la 4,967 la 4,971 lei. Creșterea inflației din noiembrie nu a influențat valoarea indicilor ROBOR, în condițiile în care lichiditatea din piață s-a reglat. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,01%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să atragă din piața locală 5,6 miliarde de lei, față de 6,495 miliarde de lei în noiembrie. Aproape jumătate din această sumă a fost împrumutată joi de Trezorerie. Ea a tras pentru scadența aprilie 2035 562 milioane lei la un randament mediu anual de 7,19%, față de o valoare programată de 600 milioane lei. Finanțele s-au împrumutat joia aceasta cu încă 1,72 miliarde lei printr-o emisiune scadentă în noiembrie 2025, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,49%. Piețele așteptau joia aceasta din partea BCE a patra reducere consecutivă a dobânzii de referinţă, fără a se anticipa care va fi dimensiunea unei astfel de măsuri, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar tensiunile politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Euro fluctua între 1,0492 și 1,0531 dolari, valori apropiate de cele de miercuri, iar cursul monedei americane a scăzut marginal de la 4,7338 la 4,7332 lei. Decizia Băncii Naționale a Elveției de a reduce rata de referință de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022 a depreciat francul față de euro iar cursul a scăzut de la 5,3533 la 5,3401 lei. În schimb, media lirei sterlină a atins un nou maxim istoric de 6,0336 lei Prețul gramului de aur a urcat la 412,7388 lei, la trei lei de maximul istoric atins în data de 22 noiembrie. Creșterea se datorează aprecierii metalului galben la 2.701,50 – 2.726,90 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 409,84 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2818 zloți/euro. Bitcoin creștea la 100.224 – 101.909 dolari iar ethereum la 3.800 – 3.979 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

După ce a îndeplinit timp de 4 ani, rolul de vicepreședinte al Consiliului Județean Giurgiu, începând cu data de 25 octombrie, Cristian Anculescu a revenit pe funcţia de inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Giurgiu. Acest lucru a avut loc în momentul încetării mandatului de vicepreşedinte al  CJ. De precizat că postul de inspector […]

Articolul Cristian Anculescu a revenit pe funcţia de inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Giurgiu! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg