ridicat

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.

Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 

Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.

Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 

De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.

Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 

Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 

Doamna Savonea nu are simțul măsurii!

 

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 

Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.

Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.

Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 

Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.

Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 

De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.

Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 

Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 

Doamna Savonea nu are simțul măsurii!

 

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 

Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.

Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.

Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 

Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.

Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 

De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.

Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 

Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 

Doamna Savonea nu are simțul măsurii!

 

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 

Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.

Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.

Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 

Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.

Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 

De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.

Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 

Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 

Doamna Savonea nu are simțul măsurii!

 

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 

Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.

Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.