By:
On:
In: Economic
La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, investitorii străini au decis să iasă din piața locală, temându-se de perspectiva câștigării fotoliului de la Cotroceni de către un candidat anti-european. Majorarea cererii de valută a depreciat cu rapiditate moneda națională iar euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa acțiunile speculative, banca centrală a vândut circa 8 miliarde euro și a absorbit, în același timp, lichiditatea din piață, ceea ce a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR, care au revenit la valori comparabile cu cele de la începutul anului 2023. Treptat, indicii ROBOR au început să scadă, însă ritmul a fost limitat de creșterea inflației, care s-a apropiat în septembrie de 10% și ar urma să se mențină și luna aceasta peste pragul de 9%. Marțea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,48 la 6,47%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a continuat tendința de la începutul săptămânii și a coborât de la 6,62 la 6,61% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,82 la 6,81%. Moneda națională a rezistat la revenirea aversiunii față de risc, care a depreciat alte valute de la marginea zonei euro. Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0903 la 5,0879 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,085 – 5,091 lei. Evoluția pozitivă a venit în contextul în care, conform datelor publicate de BNR, deficitul de cont curent al României a crescut în primele opt luni ale anului cu aproape 800 milioane euro, la un total de 18,7 miliarde euro, iar datoria externă totală s-a majorat în aceeași perioadă cu 18,8 miliarde euro, la 222,3 miliarde euro. În așteptarea unei intervenții a unor oficiali ai Rezervei Federale, în special cea președintelui său, Jerome Powell, publicarea unor date care indică o scădere a sentimentului economic din zona euro, moneda unică a coborât la 1,1543 – 1,1594 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3905 la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4664 la 5,4759 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8560 la 5,8418 lei. Prețul gramului de aur a crescut marțea aceasta de la vechiul record de 575,7083 lei la unul nou de 584,3822 lei, consecință a aprecierii rapide a metalului galben care a urcat la un nou maxim de 4.186,30 dolari/uncie, după ce Donald Trump a anunțat că este gata să impună tarife suplimentare aurului rafinat în Elveția, iar foarte multe bănci centrale au decis să-și majoreze rezervele de aur, pentru a face față tensiunilor geopolitice și economice la nivel mondial. Media monedelor din regiune s-a depreciat la 4,2645 zloți/euro, respectiv 392,92 forinți/euro. Aprecierea monedei americane a afectat performanța monedelor digitale. Bitcoin se tranzacționa între 110.178 – 115.485 dolari, față de maximul de 125.689 dolari atins în 3 octombrie. Ether fluctua între 3.900 și 4.265 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, evoluție la care contribuie nivelul bun al lichidității. La jumătatea lunii mai, indicii ROBOR au atins maxime ale ultimilor doi ani și jumătate, efect al ieșirilor din piața valutară a fondurilor străine, care au ridicat media euro la maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa tendința BNR a ales să facă leul mai scump și a absorbit lichiditatea din piață. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,57%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai, la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,72%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,89%. Se observă apropierea treptată a ROBOR 3M de valoarea ratei de politică monetară, care a fost menținută de BNR la 6,5% de la începutul lui august 2024. De altfel, în minuta ședinței BNR de luna trecută se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la valori minime ale anului curent”. Luna aceasta, Trezoreria încearcă să profite de tendința de scădere a dobânzilor.Ea și-a propus să se împrumute din piața locală cu aproape 7 miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat sau obligațiuni și prin sesiuni suplimentare. Leul a profitat în august de revenirea în concediu a românilor care muncesc în străinătate, implicit de creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb. La sfârșitul lunii trecute, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puțin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elvețian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani. Săptămâna trecută, majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul euro, de la 5,0539 lei, lunea trecută, la 5,0722 lei, în ședința de vineri. Tendința de apreciere a euro s-a temperat în prima zi de septembrie iar cursul a urcat marginal la 5,0722 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,071 – 5,075 lei. În luna mai, BNR a vândut circa 8 miliarde de euro pentru a apăra cursul leului. În următoarele luni, banca centrală a început să-și refacă rezerva valutară, care s-a majorat la finalul lui august la 65,1 miliarde euro, în creştere cu 1,96 miliarde euro faţă de sfârșitul lui iulie. Perspectiva începerii luna aceasta a procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale a micșorat cererea de monedă americană. Euro s-a apreciat lunea aceasta la 1,1687 – 1,1736 dolari, față de 1,1574 – 1,1651 dolari, miercurea trecută, astfel că media monedei americane a alunecat la 4,3271 lei. Media francului elvețian a scăzut la început de septembrie la 5,4141 lei, iar cea a lirei sterline a urcat la 5,8564 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 476,0494 lei la 482,6091 lei, majorare datorată aprecierii metalului galben la 3.435 – 3.490 dolari, foarte aproape de maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie. Creșterea față de începutul lui septembrie 2024 este de 972,30 dolari. Bitcoin s-a retras la început de lună până la 107.274 dolar iar ether la 4.362 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
La prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a afirmat că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut. Treptat condiţiile monetare şi de lichiditate s-au îmbunătăţit pentru că s-a recâştigat treptat credibilitatea ţării, au revenit fluxuri de capital. Dacă lucrurile merg bine şi lucrurile merg treptat, nu brutal, s-ar putea ca situaţia să se mai amelioreze“. Toate analizele făcute de băncile comerciale anticipează pentru primul semestru din 2026 o primă tăiere a ratei de referință, care se situează din august trecut la 6,5%/an. BNR estimează pentru luna viitoare un vârf al inflaţiei de 9,6 – 9,7%, respectiv de 8,8%, pentru sfârșitul anului, consecință a eliminării plafonării la preţurile energiei, care a provocat o creștere a prețurilor de circa 60%, și a majorării TVA şi a accizelor. Un raport ING Bank este mult mai pesimist și vede o inflație de 9,3% la finalul lui 2025, dar vede dobânda de politică monetară adusă la sfârșitul lui 2026 în jurul valorii de 5,5%. În schimb, cei de la BCR estimează pentru finalul anului o creștere a prețurilor de 8,8%, respectiv de 3,7% la sfârșitul lui 2026. Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu o creștere anuală de 6,6% în iulie, lună în care prețurile la nivelul Uniunii Europene au cunoscut un avans an/an de 2,4%, de la 2,3% în luna precedentă. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%, nivel stabilit în urmă cu două săptămâni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,74%, după scăderea marginală de marți, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%. Dacă ROBOR a coborât aproape de nivelul ratei de referință, ceea ce indică echilibrarea lichidității din piață, în schimb cei care achită ratele credite în funcție de indicele IRCC, vor scoate în ultimele luni ale acestui an mai mulți din bani din buzunare, în condițiile în care acesta va urca de 5,55%, în prezent, la peste 6%. Creșterea sentimentului de aversiune față de risc a redus plasamentele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro. După patru ședințe consecutive de depreciere, media euro a urcat de la 5,0573 la 5,0611 lei, sub valoarea de 5,0633 lei, stabilită miercurea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,057 – 5,062 lei. Euro fluctua în culoarul 1,1623 – 1,1693 dolari, înainte de publicarea minutei ședinței de politică a Rezervei Federale americane, de la sfârșitul lui iulie, și de întâlnirea anuală a șefilor marilor bănci centrale, care se va desfășura la Jackson Hole (Wyoming) în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3312 la 4,3462 lei, față de 4,3173 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la 464,9675 lei la 464,7759 lei, un preț mai mic fiind înregistrat în 25 iulie. Metalul galben a avut în prima parte a zilei o evoluție depreciativă și a atins un minim de 3.310 dolari, după care a recuperat și a urcat la 3.342 dolari, valoare apropiată de maximele de marți. Decizia investitorilor de a-și marca profiturile după maximul de 124.456 dolari, atins joia trecută, a coborât bitcoin la 112.616 – 114.038 dolari. La rândul său, ether a scăzut la 4.067 – 4.240 dolari, după ce s-a apropiat de recordul de 4.892 dolari, atins în noiembrie 2021.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Conform datelor prezentate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut de la 2,2% în mai la 2,3%, luna trecută. Însă România rămâne lider absolut cu o creștere a prețurilor în iunie de 5,8%, față de cifra prezentată de INS care este de 5,7%. În opinia analiștilor de la ING Bank și BCR, inflația din decembrie ar urma să fie de 7,5%. Evoluția este cauzată de eliminarea din această lună a plafoanelor de preț la energia electrică, care se vor reflecta în august, și a creșterilor TVA și accizelor, măsuri ce vor intra în vigoare de luna viitoare. Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă în a doua parte a săptămânii. Nivelul lichidității din piață s-a reglat, la o lună și jumătate după ce BNR a atras leii din piață pentru a stopa tendința de depreciere rapidă a leului, ce a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale, când capitalurile străine s-au grăbit să iasă din piața locală. Vineri, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,71 la 6,70%, față de 6,75% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,84 la 6,83%, comparativ cu valoarea de 6,88% de lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 6,97 la 6,96%, față de 7,01%, în prima ședință a săptămânii trecute. Evoluția poate fi pusă și pe faptul că Trezoreria a reușit să atragă recent 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani (dobândă 5,7%/an) şi 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani (dobândă 6,6%/an) la care s-au adăugat 1,5 miliarde cu scadenţa în 2039 (dobândă 6,5%/an față de rata de politică monetară a BCE care este de 2%). Cu toate acestea, Finanțele nu au reușit să se împrumute din piața locală cu dobânzi mai mici de 7%/an. Cursul euro a avut o tendință descendentă, care de la 5,0798 lei, la începutul săptămânii, a scăzut vineri la 5,0736 lei, într-o ședință în care tranzacțiile au fluctuat între 5,073 și 5,077 lei și cu închiderea pieței locale la 5,075 lei. Euro a atins joi un minim de 1,1571 dolari, față de maximul de 1,1698 dolari, atins la începutul săptămânii. Vineri, cotațiile au fost de 1,1591 – 1,1673 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1626 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3468 lei, lunea trecută, la 4,3612 lei, în ședința de vineri. În opinia analiștilor, evoluția perechii euro/dolar va influențată de războiul tarifelor comerciale și de politicile monetare ale băncilor centrale. Euro ar putea atinge în următoarele 12 luni un maxim de 1,25 dolari, conform celor de la Goldman Sachs, minimul anticipat fiind de 1,10 dolari. Media francului elvețian a alunecat de la 5,4619 lei, în ședința de vineri, la 5,4336 lei, în cea de vineri, iar lira sterlină a închis săptămâna la 5,8607 lei, curs identic cu cel de joi. Prețul gramului de aur a crescut de la 467,9189 lei la 470,1608 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 3.331 – 3.362 dolari/uncie. La începutul „săptămânii cripto”, bitcoin a atins un record de 123.117 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă  s-a retras în jurul valorii de 199.000 dolari. Nici măcar semnarea de către Donald Trump a Genius Act, care va determina recunoaștere legală și garantarea integrală a stablecoin-urilor în dolari digitali, nu a mișcat piața. La finalul săptămânii, bitcoin fluctua între 117.723 și 118.339 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.582 – 3.725 dolari. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 iulie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Începând de joia trecută, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă, și au atins minime ale ultimelor două luni, în ciuda faptului că se așteaptă creșterea inflației urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie, așa cum se precizează de către BNR în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,84 la 6,77%, față de 7,09%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,96 la 6,90%, comparativ cu 7,17%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni de la 7,09 la 7,05%, după ce în urmă cu o săptămână se afla la 7,29%. Scăderea dobânzilor interbancare poate fi pusă și pe seama interesului ridicat al investitorilor pentru emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, în efortul de finanțare mai ieftină a Trezoreriei, care vor fi listate la bursa din Luxemburg. Astfel, statul dorește să se împrumute prin două emisiuni în dolari cu scadența în septembrie 2030, respectiv mai 2036 și o emisiune în euro cu scadența în iulie 2039. Necesarul de finanţare al Guvernului din acest an se ridică la 231 miliarde lei, în monedă națională și valută, din care 97 miliarde lei reprezintă împrumuturi scadente şi care trebuie refinanţate. Finanțele mizează pe o îmbunătățire a dobânzilor solicitate de investitori, după ce randamentele titlurilor de stat la 10 ani au coborât de la 7,52%, săptămâna trecută, la 7,15%, miercurea aceasta. De la începutul acestei săptămâni se observă o tendință de creștere a cursului euro, evoluție influențată de nivelul aversiunii față de risc existente în piețele internaționale. De la 5,0603 lei, joia trecută, cursul euro a urcat miercurea aceasta de la 5,0677 lei la 5,0759 lei, iar cotațiile au urcat la 5,071 – 5,079 lei. Decizia Rezervei Federale americane de a menține dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50% și evoluția pozitivă a pieței muncii de peste Ocean au stabilizat euro peste pragul de 1,17 dolari. Tendința este una descendentă, după ce marțea trecută a fost atins maximul ultimilor patru ani de 1,1830 dolari. Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1702 – 1,1730 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,3157 la 4,3345 lei. În ultima săptămână, moneda elvețiană a stagnat aproape de pragul de 0,93 franci/euro, iar media ei a urcat miercurea aceasta de la 5,4183 la 5,4451 lei. Lira sterlină a avut o evoluție stabilă la nivel săptămânal, iar la jumătatea acesteia cursul a urcat de la 5,8708 la 5,8926 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 461,0847 lei la 458,4241 lei, minimul ultimei săptămâni, efect al deprecierii metalului galben la 3.287 – 3.297 dolari/uncie, valori minime ale ultimelor ședințe, consecință a întăririi monedei americane. În ultimele șase luni uncia a crescut cu peste 620 dolari, respectiv 937 dolari față de acum un an. În ultima săptămână, la nivel regional, moneda poloneză s-a întărit iar cea maghiară s-a depreciat. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 108.345 – 109.695 dolari, valori apropiate de cele în urmă cu o săptămână iar ethereum fluctua miercuri între 2.591 – 2.668 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Data de 8 mai, la trei zile după anunțarea celor doi candidați intrați în turul al doilea al alegerilor prezidențialelor, a fost cea mai proastă zi pentru leu și indicii ROBOR, după criza economică care a început în 2008. Euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, francul elvețian unul de 5,4930 lei iar lira sterlină pe cel de 6,0646 lei. Volumul tranzacțiilor din piața valutară a crescut în luna mai la aproape 74 miliarde euro, în condițiile în care atât persoanele fizice cât și companiile au schimbat lei în valută. Atunci, ROBOR la 3 luni a sărit de la 6,47 la 7,25%, nivel comparabil cu cel din ianuarie 2023, cel la 6 luni a urcat de la 6,53 la 7,31% iar cel la 12 luni de la 6,58 la 7,30%. Programul economic propus de guvernul PSD-PNL-USR-UDMR și injecțiile repetate de lichiditate la care a recurs BNR, de la sfârșitul lunii mai, ultima, în valoare de 6,51 miliarde lei, care a fost efectuată la începutul acestei săptămâni, au avut efecte pozitive în piața monetară, prin reducerea indicilor ROBOR. Sâmbătă, într-o intervenție televizată, vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că „România nu are o criză economică, nu avem o problemă neapărat în economia naţională” și că a dispărut „riscul de creştere abruptă a cursului”, care urma să se consolideze, fără a reveni sub pragul de 5 lei. Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză anticipează o medie anuală a cursului euro de 5,01 lei în 2025 și de 5,06 lei în 2026, în timp ce estimările pentru dolar sunt de 4,57 lei, respectiv 4,64 lei. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,04 la 6,99%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,13 la 7,09% iar cel la 12 luni de la 7,25 la 7,19%. Perspectiva creșterii inflației de la 5,45% la 6,5 – 7%, consecință a majorării TVA, a accizelor și a diverse taxe și impozite, nu va permite BNR să reducă dobânda de politică monetară, care se situează din august 2024 la 6,5%, astfel că este de așteptat ca ROBOR la 3 luni să scadă treptat spre 6,5%, dar fără ca să mai coboare spre 5,5%, așa cum s-a întâmplat până la alegerile anulate din noiembrie trecut. Și piața valutară a răspuns pozitiv la „programul austerității” iar euro a scăzut de la un curs de 5,0777 lei, la începutul săptămânii, la 5,06 lei, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,055 – 5,064 lei. Chiar dacă piața americană a fost închisă vineri, cu prilejul Zilei Independenței, datele pozitive venite joi din piața muncii a SUA, unde au fost create în iunie 147.000 de noi locuri de muncă iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, a crescut optimismul investitorilor iar euro a scăzut la 1,1753 – 1,1788 dolari, după creșterea de marți la 1,1830 dolari, maxim al ultimilor aproape patru ani. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit vineri la 4,2961 lei. La sfârșitul săptămânii, cursul francului elvețian a crescut marginal la 5,4155 lei. O evoluție similară a avut și lira sterlină, cu o medie de 5,8673 lei. Prețul gramului de aur a scăzut vineri de la 461,6576 lei la 460,7924 lei, față de 457,9246 lei, la începutul săptămânii. Scăderea prețului s-a datorat deprecierii metalului galben la 3.322 – 3.346 dolari/uncie. Analiza cuprinde perioada 30 iunie – 4 iulie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia luată de o instanță americană de a bloca tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump, a majorat cererea de monedă americană și a depreciat activele considerate riscante. Leul a fost afectat de această tendință iar media euro a urcat joi de la 5,0553 la 5,0667 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au crescut de la 5,049 lei, în cursul dimineții, la 5,068 lei, la jumătatea zilei. Injecția de lichiditate făcută de BNR, la începutul săptămânii, în piața monetară a redus nivelul indicilor ROBOR iar modificările zilnice a cotațiilor au fost minime. Indicii sunt mai mari cu peste 20% față de data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Joia aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,24 la 7,25%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,35%. Creșterea cererii de titluri de stat a permis Trezoreriei să se împrumute joi cu 778,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2030, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,5%. După creșterea de luni la 1,1419 dolari, euro a avut o tendință descendentă și a coborât joia aceasta la 1,1210 – 1,1298 dolari, investitorii fiind influențați de decizia a trei judecători ai Curții de Comerț Internațional a Statelor Unite care au decis că majorarea taxelor impusă de președintele Trump este o măsură care ține de prerogativele Congresului SUA. Decizia a blocat suprataxele „reciproce” impuse la începutul lunii aprilie, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,4593 la 4,4924 lei. Aprecierea lirei sterline față de euro, efect al anunțării unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite, a determinat creșterea cursului de la 6,0261 la 6,0509 lei, aproape de maximul istoric de 6,0646 lei, atins la jumătatea acestei luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,3943 la 5,4157 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,5712 lei la 473,9693 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.245 – 3.302,20 dolari/uncie, care a anulat întărirea monedei americane. În opinia analiștilor JP Morgan Chase, prețul unciei de aur ar urma să crească până la jumătatea anului viitor la 4.000 dolari, în condițiile în care maximul istoric de 3.499,70 dolari a fost atins în urmă cu circa o lună. Tendința este pusă pe seama menținerii unei cereri ridicate din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia și a ETF-urilor care au aurul drept activ. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2369 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 404,36 forinți/euro. În urmă cu o săptămână, bitcoin a atins un maxim istoric de 111.862 dolari, evoluție datorată creșterii cererii, investitorii mizând pe aprobarea proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite. În prezent, bitcoin s-a consolidat la pragul suport de 108.000 dolari și se tranzacționa joia aceasta între 107.048 și 108.928 dolari. Ethereum creștea la 2.675 – 2.782 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Evoluția pieței din prima săptămână a lunii februarie a fost una obișnuită: stabilitate a cursului euro, volatilitate ridicată a celorlalte valute majore, noi recorduri pentru prețul gramului de aur. Volatilitatea cursului euro, principalul instrument utilizat de BNR în lupta cu inflația, s-a îngustat la 4,9764 – 4,9769 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9767 lei. Tranzacțiile s-au realizat zilnic în același culoar 4,976 – 4,977 lei. Rata de referință a BNR se află din august la 6,50%, iar analiștii văd o primă reducere a acesteia spre jumătatea anului, în condițiile în care inflația se menține peste 5%. Pe de altă parte, dobânzile comerciale au crescut începând cu noiembrie, efect al rezultatelor la alegeri, iar indicii ROBOR au urcat de la circa 5,5% spre pragul de 6%. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,01 la 6,0% iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,10%. Euro a scăzut la începutul săptămânii trecute la 1,0211 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 1,04 dolari, pentru ca vineri să fluctueze între 1,0305 și 1,0412 dolari iar piața americană s-a închis la 1,0327 dolari. Pe plan local, cursul monedei americane a fluctuat între 4,7728 și 4,8595 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7940 lei. Înmulțirea pariurilor puse pe dolar sunt consecința diferenței dintre dobânda practicată de Fed (4,25 – 4,50%) și cea a BCE (2,75%). Analiștii cred că Fed a putea să opereze anul acesta doar două reduceri ale dobânzilor, una în iulie și o alta la finalul acestui an, în condițiile în care economia SUA se dovedește una rezilientă. Așa cum o arată scăderea șomajului de la 4,1% în decembrie la 4% în ianuarie, lună în care economia a creat 143.000 de locuri de muncă. Moneda elvețiană s-a stabilizat în jurul valorii de 0,94 franci/euro iar cursul vineri a fost stabilit la 5,2859 lei. Lira sterlină a încheiat săptămâna cu un curs de 5,9683 lei. Deprecierea se datorează intrării în stagflație a Marii Britanii (creștere economică minimă sau negativă și un șomaj ridicat combinat cu creșterea inflației). Pentru a stimula economia, Banca Angliei a decis joi să reducă dobânda sa de referință de la 4,75 la 4,5% dar a înrăutăţit previziunile privind creşterea de anul acesta a PIB la 0,75%. Metalul galben se apropie rapid de pragul psihologic de 3.000 dolari/uncie. La sfârșitul săptămânii trecute, uncia a atins un nou maxim de 2.886,60 dolari, însă prețul gramul de aur a fost stabilit la 441,7015 lei, față de recordul istoric de 441,8557 lei, înregistrat în ședința de joi. Analiști pun creșterea pe seama dorinței fondurilor care operează ETF-uri bazate pe aur să acumuleze fizic metalul prețios care să asigure livrările la contractele futures, pentru a evita riscul ca administrația Trump să majoreze taxele la importurile de aur. Pe de altă parte, metalul prețios rămâne un refugiu față de riscurile inflaționiste care pot decurge din războiul comercial la nivel mondial declanșat de Donald Trump. După ce a scăzut la începutul săptămânii sub 93.000 dolari, bitcoin a fluctuat în apropierea pragului de 100.000 dolari. Volatilitatea ethereum a fost una mult mai mare. Lunea trecută, acesta a coborât abrupt de la peste 3.000 dolari la aproape 2.200 dolari. În următoarele zile, criptomoneda a fluctuat între 2.500 și 2.900 dolari. Analiza cuprinde perioada 3 – 7februarie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
BNR a menținut miercuri rata de referință la 6,5%, în condițiile în care există „perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior”, cum se arată în comunicatul de presă al băncii centrale. Nivelul ridicat al inflației (5,1% an/an în decembrie 2024) și situația politică tulbure au provocat „creșteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie”, conform BNR, iar indicii ROBOR s-au deplasat din apropierea pragului de 5,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de depozit, care devenise principala rată directoare, către 6%, cotație comparabilă cu cea din prima parte a lui iulie trecut. La finalul săptămânii trecute, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,93 la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la rândul său de la 5,98 la 6% iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,09%. Îngrijorările investitorilor financiari, locali sau străini, legate de poziția fiscală și cea externă a economiei românești și tendința de scumpire a creditelor guvernamentale pe plan mondial au obligat Trezoreria să se împrumute tot mai scump. Joi, statul a atras din piață 400 milioane lei, valoarea programată a emisiunii, cu scadența iulie 2030 la o dobândă medie anuală de 7,75%, la care s-au adăugat alte 400 milioane lei scadente în iulie 2034 la un randament mediu anual de 7,98%. Este de așteptat ca până la sfârșitul lunii, Finanțele să depășească plafonul de împrumut pentru ianuarie care se ridică la circa 5,8 miliarde lei. Cursul euro a fluctuat, ca de obicei, într-un culoar îngust: 4,9731 lei, la începutul săptămânii, și 4,9759 lei, la sfârșitul ei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,973 și 4,978 lei. Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, cu câteva zile înainte de noua investitură a lui Donald Trump. De la un minim de 1,0178 dolari, la începutul săptămânii, euro a crescut la 1,0355 dolari, pentru ca vineri piața americană să se închidă la 1,0278 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8734 lei, la 4,8284 lei, la finalul săptămânii. În 19 decembrie lira sterlină a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, impulsionat de nivelul ridicat al ratei de referință al Băncii Angliei. Temerile legate de creșterea deficitului bugetar al Regatului Unit, a forțat Londra să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar lira sterlină a scăzut vineri la 5,8939 lei, medie care nu a mai fost atinsă de la jumătatea lui septembrie. Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției din decembrie de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat treptat iar cursul francului elvețian a închis săptămâna la 5,2980 lei. După ce a atins joi maximul istoric de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a coborât la 419,8038 lei. Scăderea s-a datorat atât deprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.697,90 – 2.724,30 dolari/uncie. Intenția lui Donald Trump de a dereglementa, conform unor surse, piața cripto a avut ca efect aprecierea monedelor digitale. Totodată, vineri a fost lansată o criptomonedă care poartă numele „Official Trump”, recunoscută de președintele american, care a devenit a una dintre cele mai tranzacționate monede digitale. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de maximul de 108.315 dolari, atins în 17 decembrie, și se tranzacționa în culoarul 103.373 – 105.448 dolari. Ethereum fluctua între 3.147 și 3.373 dolari. Analiza cuprinde perioada 13 – 17 ianuarie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
De opt luni consecutive inflația anuală din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În octombrie, creșterea prețurilor din UE a urcat de la 2,1% în septembrie la 2,3%, în timp ce în țara noastră ea a fost de 5%. Această evoluție nu a permis BNR să reducă dobânzile la ultima sa ședință de politică monetară din acest an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o astfel de măsură va fi luată „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”. Dealerii bancari au răspuns la această afirmație prin creșterea indicilor ROBOR, care au stagnat în ultimele aproape trei luni. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,58 la 5,59%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,62 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,66 la 5,67%. Tranzacțiile din piața valutară au continuat să se realizeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9764 la 4,9769 lei. Analiștii anticipează pentru jumătatea lui 2025 o depreciere a euro la 1,01 dolar, ca o consecință a tarifelor pe care Donald Trump dorește să le impună importurilor europene, ceea ce va avea un impact negativ asupra economiei zonei euro. Perspectiva a generat vânzări de monedă unică, care a pierdut rapid teren în fața celei americane. Marți, euro recupera o parte din pierderi și se tranzacționa între 1,0524 și 1,0601 dolari, iar media monedei americane a scăzut marginal de la 4,7176 la 4,7110 lei. Creșterea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o la 0,93 franci/euro iar media ei a urcat de 5,3172 la 5,3354 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,9529 lei. Prețul gramului de aur a crescut cu circa 6 lei la 399,1947 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.609,10 – 2.636,40 dolari/uncie. În opinia analiștilor, majorarea cererii de aur a apărut după publicarea noii doctrine nucleare a Rusiei, care permite utilizarea mai largă a acestei forțe, după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele cu rază lungă de acţiune. Media monedelor din regiune se aprecia la 407,14 forinți/euro, respectiv 4,3308 zloți/euro. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 90.426 – 92.824 dolari, sub maximul istoric de 93.462,18 dolari atins miercurea trecută. Ethereum fluctua între 3.090 și 3.220 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Conform ultimului sondaj al CFA România indicele ROBOR la 3 luni, este preconizat să atingă 5,12% în următoarele 12 luni, și anticipează o rată a inflației pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) de 4,97%. În septembrie, inflația din România a rămas la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, de 4,8%, conform Eurostat. Prognoza semnalizează faptul că, până în toamna lui 2025, BNR ar putea reduce principala dobândă, cea pentru facilitatea de depozit, la un nivel de 5%, față de 5,5%. Nivel estimat și de o analiză a UniCredit Bank, care arată că inflația va rămâne peste ținta BNR de 2,5%±1 punct procentual și ar urma să fie de 4,4% la sfârșitul anului viitor. Inflația nu va încetini semnificativ, având în vedere măsurile de austeritatea care vor trebui luate în 2025 de către viitorul guvern, indiferent de componența lui, în principal majorarea taxelor (TVA, în special) și impozitelor. Joi, s-a desfășurat ședința Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Acesta a recomandat menținerea ratei amortizorului anticiclic la 1% (rezerva de capital pe care băncile sunt obligate să o acumuleze în perioadele de expansiune economică), în condițiile persistenței unor riscuri sistemice, mai ales în perspectivă geopolitică, precum și a unor echilibre macroeconomice tensionate. Pe acest fond, piața monetară a fost stabilă, evoluție la care contribuie și lichiditatea ridicată, în condițiile în care banca centrală a renunțat să o sterilizeze, încercând astfel să forțeze o scădere a indicilor și stimularea creditării economiei. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Finanțele profită de faptul că băncile au un surplus de lei. Joi, Trezoreria a atras din piață 511,3 milioane lei cu scadența aprilie 2035, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,82%. Majorarea ofertei de valută a coborât, joi, media euro la 4,9720 lei, minimul ultimelor două luni. Vineri, cursul a fost stabilit la 4,9724 lei, când transferurile s-au realizat între 4,972 și 4,974 lei. Însă, cotațiile au scăzut seara, pe piețele americane, până la 4,97 lei. Euro a scăzut la sfârșitul săptămânii la 1,0823 dolari, față de 1,0937 dolari, la începutul ei. Seara, în piața americană, cotațiile au crescut până la 1,0869 dolari, investitorii marcându-și astfel profiturile. Cursul monedei americane a crescut de la 4,5501 lei, în ședința de luni, la 4,5865 lei, în cea de vineri. Cursul francului elvețian a fluctuat la nivel săptămânal între 5,2933 și 5,3002 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,2949 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,9421 la 5,9815 lei. Prețul gramului de aur a atins zilnic noi maxime istorice, cel de vineri fiind de 399,9201 lei, evoluție la care a contribuit atât aprecierea monedei americane cât noile recorduri pe care le-a cunoscut metalul galben. Acesta a crescut la sfârșitul săptămânii până la 2.723 dolari/uncie. Declarațiile făcute de Donald Trump, care s-a autonumit „campionul criptomonedelor”, au ridicat vineri prețul bitcoin până la 68.983 dolari, maximul ultimelor două luni, care s-a retras în următoarele două zile la 68.097 – 68.476 dolari. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 octombrie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Volumul redus al tranzacțiilor pe fondul lichidității ridicate din piața monetară, a menținut indicii ROBOR la valori comparabile cu cele din mai 2022. Modificări ar putea apare după ultima ședință de politică monetară din acest an a BNR, care se va desfășura în data de 8 noiembrie. Însă, este posibil ca banca centrală să mențină dobânzile la valorile stabilite în august, de 6,5% pentru cea de politică monetară, respectiv de 5,5% pentru cea de facilitatea de depozit, în condițiile în care, conform celor mai multe analize, inflația ar urma să se mențină și în 2025 în jurul pragului de 5%. Conform Eurostat, inflația din România a fost în septembrie de 4,8%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, față de o scădere a prețurilor la nivel european de la 2,4%, în august, la 2,1%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%. Vânzările mai mari de valută din piața valutară au coborât media monedei unice de la 4,9758 la 4,9720 lei, un curs mai mic fiind atins în 5 septembrie. Această evoluție s-a datorat scăderii cotațiilor de la 4,976 lei, în cursul dimineții, la 4,972 lei, la prânz. Reducerea inflației anuale din zona euro la 1,7% în septembrie, sub ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, a determinat instituția să decidă o nouă reducere cu un sfert de punct la 3,25% a dobânzii pentru facilitatea de depozit, principala rată directoare. Decizia BCE a provocat deprecierea euro până la 1,0833 dolari, minim care nu a mai fost atins din 11 septembrie, astfel că BNR a ridicat media monedei americane de la 4,5675 la 4,5778 lei. Cursul monedei elvețiene a scăzut la 5,2956 lei iar cea britanică s-a apreciat marginal la 5,9484 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 393,9593 lei la 394,4609 lei, al patrulea maxim istoric consecutiv al acestei săptămâni. Evoluția s-a datorat aprecierii cursului monedei americane și a faptului că uncia a atins un nou record de 2.689,20 dolari. Creșterea aversiunii față de risc a depreciat media monedelor din regiune la 401,16 forinți/euro, respectiv 4,3174 zloți/euro. Evoluția pozitivă a pieței bursiere americane, unde indicii au atins noi maxime istorice s-a răsfrânt și asupra prețurilor pe care le au monedele digitale. Bitcoin a crescut miercuri la circa 68.500 dolari, după care s-a retras în jurul pragului de 67.000 dolari. Ethereum, după ce a atins un maxim de aproape 2.700 dolari, a coborât până la 2.600 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de miercuri a băncii centrale de a reduce dobânda de politică economică de la 6,75 la 6,50%/an, a avut un efect imediat asupra pieței. Indicii ROBOR au înregistrat o scădere zilnică de circa 4%, și s-au apropiat de nivelul dobânzii la facilitatea de depozit de 5,50%/an, care a devenit principala rată directoare pentru dealeri, situație similară cu cea din zona euro, unde facilitatea de depozit se remunerează în prezent cu 3,75%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,80 la 5,59%, valoare comparabilă cu cea din 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,85 la 5,63%, nivel care nu a mai fost atins din 12 mai 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 5,89 la 5,66%, valoare apropiată de cea din 11 mai 2022. Analiștii care fac parte din CFA România anticipau la ultimul sondaj, cel din iunie, pentru sfârșitul acestui an o valoare a indicelui ROBOR la trei luni de 5,34%, ceea ce echivalează cu încă două reduceri a ratei de referință de câte un sfert de punct procentual la cele două ședințe de politică monetară, care se vor desfășura în octombrie și noiembrie. La rândul lor dealerii bancari văd o scădere a ratei de referință la 6,25%, până la sfârșitul anului, atrăgând însă atenția riscurilor induse de economia și situația geopolitică mondiale, precum tendințele de recesiune din Statele Unite, Germania sau Japonia, și pericolul inflamării prețurilor la petrol, în cazul izbucnirii unui conflict în Orientul Mijlociu. Acestea ar schimba tendința descendentă a prețurilor de consum. Finanțele au continuat să se împrumute din piața locală. Au fost atrase 1,08 miliarde lei cu scadența în iulie 2034, la un randament mediu anual de 6,54% iar valoare programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Trezoreria care s-a împrumutat de la începutul lunii cu 3,761 miliarde lei, și-a planificat să atragă în august 5,1 miliarde de lei, la care ar putea adăuga alte 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul creat marți, 4,976 – 4,977 lei, iar media a crescut marginal de la 4,9766 la 4,9767 lei. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5613 la 4,5539 lei, în timp ce euro se tranzacționa între 1,0920 și 1,0945 dolari. Reducerea numărului cererilor de șomaj în economia americană a avut ca efect imediat deprecierea euro la 1,0892 dolari. Media monedei elvețiene a crescut la 5,3122 lei iar a celei britanice a scăzut la 5,7704 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 350,7813 lei, iar metalul galben fluctua între 2.380,10 și 2.401,70 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit la 397,19 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 397,19 zloți/euro. Culoarul de tranzacționare al bitcoin s-a lărgit la 54.789 – 58.406 iar cel ethereum la 2.323 – 2.521 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia BNR de la sfârșitul săptămânii trecute de a tăia un sfert de punct procentual din rata de referință de la 7 la 6,75%, a avut un efect imediat asupra indicilor ROBOR, care au scăzut la valori comparabile cu cele din mai 2022. Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6 la 5,81%, cea mai mică valoare începând cu 23 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,04 la 5,87% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,05 la 5,92%. În perioada următoare se așteaptă ca indicii să coboare în jurul valorii de 5,75%, care reprezintă nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare din piața locală. La sondajul din mai realizat în rândul membrilor CFA România, se anticipa ca indicele ROBOR la 3 luni să atingă în următoarele 12 luni un nivel de 5,71%. Piața valutară locală a fost influențată de votul francezilor la al doilea tur al alegerilor anticipate,care s-au desfășurat duminică. Ele au fost câștigate de stânga unită iar gruparea din jurul președintelui Macron s-a clasat pe al doilea loc, în timp ce suveraniștii nu au reușit să-și maximizeze rezultatele pozitive din primul tur, și ocupă poziția a treia din camera inferioară a Parlamentului de la Paris. Cursul euro a scăzut de 4,9773 la 4,9755 lei, minim care nu a mai fost atins din 4 iunie. Transferurile din piața locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,976 lei. Foamea de fonduri a Trezoreriei se menține la valori ridicate. Finanțele s-au împrumutat luni cu 1,2 miliarde lei printr-o emisiune scadentă în octombrie 2026, față de o valoare nominală de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,06%. Euro a profitat de evoluția politică din Franța și s-a apreciat la 1,0802 – 1,0845 dolari, iar media monedei americane s-a depreciat de la 4,5975 la 4,5904 lei. Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o față de cea unică iar cursul a crescut la 5,1244 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8857 lei. Prețul gramului de aur a crescut marginal la 349,6833 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.367,40 și 2.391,60 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 393,77 forinți/euro, după ce guvernul de la Budapesta a anunţat că va solicita o „contribuţie la apărare” din partea băncilor, firmelor energetice şi companiilor multinaţionale. În schimb, cea poloneză s-a întărit la 4,2780 zloți/euro. Bitcoin a reușit să-și consolideze câștigurile de la sfârșitul săptămânii și a urcat la 54.331 – 58.152 dolari. Ethereum s-a apreciat la 2.827 – 3.087 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg