By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
În prima ședință din noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,35 la 6,34%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,48% față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,70 la 6,68%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an. Se observă scăderea în premieră a indicelui la 6 luni sub nivelul ratei de referință care se află din august 2024 la 6,5%. Evoluția poate fi pusă pe seama majorării constante a lichidității, care nu-și găsește însă drumul către creditarea economiei sau populației, băncile preferând să-i plaseze în depozite la BNR, unde obțin o dobândă de 5,5%. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se calculează în funcţie de dobânda medie zilnică la care se împrumută băncile între ele şi este aplicat cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă, se situează la 6,06%/an până la sfârșitul acestui an, pentru ca în primul trimestru din 2026 să coboare la 5,68%. Luna aceasta, Ministerul Finanțelor intenționează să se împrumute din piața locală cu 7,75 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru 2025 în valoare de de 259 miliarde lei a fost acoperit în proporție de peste 95%, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB. Trezoreria s-a împrumutat la început de lună cu 500 milioane lei cu scadența iulie 2031 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,98%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei scadente în aprilie 2027 la un randament mediu anual de 6,63%. Conform lui Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, estimarea pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, faţă de 36,2 miliarde lei anul trecut. Pentru o finanțare suplimentară, statul lansează o nouă emisiune Fidelis, ce se va desfășura între 7 și 14 noiembrie. Scadențele titlurilor în lei sunt la 2 ani, 4 ani și 6 ani, și se poate obține o dobândă maximă de 7,95%, iar al celor în euro sunt la 3 ani, 5 ani și 10 ani, cu randament maxim de până la 6,30%. Cursul euro a crescut de la 5,0851 la 5,0861 lei, față de 5,0848 lei, la începutul săptămânii trecute, moneda națională având una din cele mai stabile evoluții din regiune, cu excepția perioadei alegerilor prezidențiale, când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Față de începutul anului, euro a câștigat 2,2% în fața leului, dar a pierdut 0,6% față de zlot, 3,5% în fața coroanei cehe, respectiv 5,7% față de forintul maghiar. Investitorii anticipează o încetinire a ritmului de normalizare a politicii monetare a Fed, motiv pentru euro de a scădea la 1,1508 – 1,1542 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3941 la 4,4167 lei, maximul ultimelor patru săptămâni, mai mult cu peste 1% față de lunea trecută. Francul elvețian a alunecat de la 5,4787 la 5,4698 lei, față de 5,4867 lei, la începutul săptămânii trecute. În aceeași perioadă, lira sterlină a scăzut de la 5,8295 la 5,7988 lei. Gramul de aur a urcat de la 566,1560 lei la 567,6303 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute de 567,2563 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua între 3.962,10 și 4.028,80 dolari. În octombrie, uncia a câștigat 3,3% la nivel lunar iar avansul gramului a fost de peste 38 lei. Înmulțirea plasamentelor în moneda americană au depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat sub pragul de 107.000 dolari iar ether sub cel de 3.700 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația din septembrie a crescut în septembrie la aproape 10%, conform INS, respectiv la 8,6%, cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană, conform Eurostat, moneda națională a avut o evoluție stabilă față de cea unică. Indicii ROBOR au continuat să scadă la minime ale ultimelor cinci luni iar prețul gramului de aur a atins zilnic maxime istorice. Cursul euro a scăzut, până la un minim de 5,0884 lei, atins joi, dar a urcat a doua zi marginal la 5,0889 lei. Tranzacțiile s-au realizat într-un culoar foarte îngust, 5,085 – 5,095 lei, față de un maxim de 5,102 atins în săptămâna precedentă. În perioada următoare, este posibil ca BNR să permită o depreciere controlată a cursului, ca o măsură de prevenție cu scopul de a stimula exporturile românești, ce ar permite o reducere a deficitului de cont curent (29,6 miliarde euro în august) în timp ce producția industrială ar putea cunoaște al treilea an consecutiv de scădere. O analiză BCR-Erste anticipează că septembrie va marca vârful inflației pentru acest an. „Ne așteptăm la o decelerare graduală și modestă a inflației până la sfârșitul anului (…) Continuăm să vedem IPC la finalul anului la 9,7% an/an. Pentru anul viitor, ne menținem prognoza de 3,7% an/an, așteptând o decelerare bruscă în august, pe măsură ce efectele șocurilor recente din partea ofertei dispar din baza statistică”, se arată în analiză. O sursă de incertitudine o reprezintă luna aprilie, când va expira plafonul prețurilor la gaze naturale și cel al marjelor pentru unele produse alimentare. Lichiditatea în excedent din piața monetară a determinat scăderi modeste dar constante ale indicilor ROBOR. Băncile comerciale preferă să ducă leii la BNR de unde obțin o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare care se va menține până la jumătatea anului viitor. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât vineri de la 6,41 la 6,40%, față de 6,48% la începutul săptămânii. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,58 la 6,57%, față de 6,62% în ședința de luni, iar cel la 12 luni de la 6,79 la 6,78%. În ultima săptămână banca centrală a stabilit zilnic noi maxime istorice pentru prețul gramului de aur. Luni, prețul a fost stabilit la 575,7083 lei, iar vineri acesta a urcat la 606,5699 lei, zi în care uncia de aur a atins un nou record de 4.380,10 dolari, mai mult cu aproape 130 dolari față de precedentul maxim înregistrat joi. Aprecierea metalului galben a fost amplificată de perspectiva unor noi reduceri a dobânzilor de către Rezerva Federală, dar și de închiderea (shut down) administrației federale americane sau politicile comerciale imprevizibile ale președintelui Donald Trump, care a amenințat că va impune importurilor din China tarife de 100%, după ce aceasta a restricționat exporturile sale de metale rare, a recunoscut că planul nu ar fi sustenabil pe termen lung. Dolarul a avut o evoluție descendentă față de euro, iar cursul său a coborât de la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate, la 4,3489 lei, în ședința de vineri. Francul elvețian a crescut vineri la un nou maxim istoric de 5,5096 lei iar lira sterlină a coborât la 5,8416 lei, consecință a încetinirii economice datorată Brexit-ului. Bitcoin s-a retras vineri sub pragul de 104.000 dolari, față de 125.689 dolari, în urmă cu o săptămână. La rândul său, ether se tranzacționa sub nivelul de 3.900 dolari. Analiza cuprinde perioada 13 – 17 octombrie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, investitorii străini au decis să iasă din piața locală, temându-se de perspectiva câștigării fotoliului de la Cotroceni de către un candidat anti-european. Majorarea cererii de valută a depreciat cu rapiditate moneda națională iar euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa acțiunile speculative, banca centrală a vândut circa 8 miliarde euro și a absorbit, în același timp, lichiditatea din piață, ceea ce a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR, care au revenit la valori comparabile cu cele de la începutul anului 2023. Treptat, indicii ROBOR au început să scadă, însă ritmul a fost limitat de creșterea inflației, care s-a apropiat în septembrie de 10% și ar urma să se mențină și luna aceasta peste pragul de 9%. Marțea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,48 la 6,47%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a continuat tendința de la începutul săptămânii și a coborât de la 6,62 la 6,61% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,82 la 6,81%. Moneda națională a rezistat la revenirea aversiunii față de risc, care a depreciat alte valute de la marginea zonei euro. Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0903 la 5,0879 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,085 – 5,091 lei. Evoluția pozitivă a venit în contextul în care, conform datelor publicate de BNR, deficitul de cont curent al României a crescut în primele opt luni ale anului cu aproape 800 milioane euro, la un total de 18,7 miliarde euro, iar datoria externă totală s-a majorat în aceeași perioadă cu 18,8 miliarde euro, la 222,3 miliarde euro. În așteptarea unei intervenții a unor oficiali ai Rezervei Federale, în special cea președintelui său, Jerome Powell, publicarea unor date care indică o scădere a sentimentului economic din zona euro, moneda unică a coborât la 1,1543 – 1,1594 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3905 la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4664 la 5,4759 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8560 la 5,8418 lei. Prețul gramului de aur a crescut marțea aceasta de la vechiul record de 575,7083 lei la unul nou de 584,3822 lei, consecință a aprecierii rapide a metalului galben care a urcat la un nou maxim de 4.186,30 dolari/uncie, după ce Donald Trump a anunțat că este gata să impună tarife suplimentare aurului rafinat în Elveția, iar foarte multe bănci centrale au decis să-și majoreze rezervele de aur, pentru a face față tensiunilor geopolitice și economice la nivel mondial. Media monedelor din regiune s-a depreciat la 4,2645 zloți/euro, respectiv 392,92 forinți/euro. Aprecierea monedei americane a afectat performanța monedelor digitale. Bitcoin se tranzacționa între 110.178 – 115.485 dolari, față de maximul de 125.689 dolari atins în 3 octombrie. Ether fluctua între 3.900 și 4.265 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, evoluție la care contribuie nivelul bun al lichidității. La jumătatea lunii mai, indicii ROBOR au atins maxime ale ultimilor doi ani și jumătate, efect al ieșirilor din piața valutară a fondurilor străine, care au ridicat media euro la maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa tendința BNR a ales să facă leul mai scump și a absorbit lichiditatea din piață. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,57%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai, la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,72%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,89%. Se observă apropierea treptată a ROBOR 3M de valoarea ratei de politică monetară, care a fost menținută de BNR la 6,5% de la începutul lui august 2024. De altfel, în minuta ședinței BNR de luna trecută se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la valori minime ale anului curent”. Luna aceasta, Trezoreria încearcă să profite de tendința de scădere a dobânzilor.Ea și-a propus să se împrumute din piața locală cu aproape 7 miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat sau obligațiuni și prin sesiuni suplimentare. Leul a profitat în august de revenirea în concediu a românilor care muncesc în străinătate, implicit de creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb. La sfârșitul lunii trecute, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puțin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elvețian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani. Săptămâna trecută, majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul euro, de la 5,0539 lei, lunea trecută, la 5,0722 lei, în ședința de vineri. Tendința de apreciere a euro s-a temperat în prima zi de septembrie iar cursul a urcat marginal la 5,0722 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,071 – 5,075 lei. În luna mai, BNR a vândut circa 8 miliarde de euro pentru a apăra cursul leului. În următoarele luni, banca centrală a început să-și refacă rezerva valutară, care s-a majorat la finalul lui august la 65,1 miliarde euro, în creştere cu 1,96 miliarde euro faţă de sfârșitul lui iulie. Perspectiva începerii luna aceasta a procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale a micșorat cererea de monedă americană. Euro s-a apreciat lunea aceasta la 1,1687 – 1,1736 dolari, față de 1,1574 – 1,1651 dolari, miercurea trecută, astfel că media monedei americane a alunecat la 4,3271 lei. Media francului elvețian a scăzut la început de septembrie la 5,4141 lei, iar cea a lirei sterline a urcat la 5,8564 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 476,0494 lei la 482,6091 lei, majorare datorată aprecierii metalului galben la 3.435 – 3.490 dolari, foarte aproape de maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie. Creșterea față de începutul lui septembrie 2024 este de 972,30 dolari. Bitcoin s-a retras la început de lună până la 107.274 dolar iar ether la 4.362 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
La prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a afirmat că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut. Treptat condiţiile monetare şi de lichiditate s-au îmbunătăţit pentru că s-a recâştigat treptat credibilitatea ţării, au revenit fluxuri de capital. Dacă lucrurile merg bine şi lucrurile merg treptat, nu brutal, s-ar putea ca situaţia să se mai amelioreze“. Toate analizele făcute de băncile comerciale anticipează pentru primul semestru din 2026 o primă tăiere a ratei de referință, care se situează din august trecut la 6,5%/an. BNR estimează pentru luna viitoare un vârf al inflaţiei de 9,6 – 9,7%, respectiv de 8,8%, pentru sfârșitul anului, consecință a eliminării plafonării la preţurile energiei, care a provocat o creștere a prețurilor de circa 60%, și a majorării TVA şi a accizelor. Un raport ING Bank este mult mai pesimist și vede o inflație de 9,3% la finalul lui 2025, dar vede dobânda de politică monetară adusă la sfârșitul lui 2026 în jurul valorii de 5,5%. În schimb, cei de la BCR estimează pentru finalul anului o creștere a prețurilor de 8,8%, respectiv de 3,7% la sfârșitul lui 2026. Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu o creștere anuală de 6,6% în iulie, lună în care prețurile la nivelul Uniunii Europene au cunoscut un avans an/an de 2,4%, de la 2,3% în luna precedentă. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%, nivel stabilit în urmă cu două săptămâni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,74%, după scăderea marginală de marți, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%. Dacă ROBOR a coborât aproape de nivelul ratei de referință, ceea ce indică echilibrarea lichidității din piață, în schimb cei care achită ratele credite în funcție de indicele IRCC, vor scoate în ultimele luni ale acestui an mai mulți din bani din buzunare, în condițiile în care acesta va urca de 5,55%, în prezent, la peste 6%. Creșterea sentimentului de aversiune față de risc a redus plasamentele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro. După patru ședințe consecutive de depreciere, media euro a urcat de la 5,0573 la 5,0611 lei, sub valoarea de 5,0633 lei, stabilită miercurea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,057 – 5,062 lei. Euro fluctua în culoarul 1,1623 – 1,1693 dolari, înainte de publicarea minutei ședinței de politică a Rezervei Federale americane, de la sfârșitul lui iulie, și de întâlnirea anuală a șefilor marilor bănci centrale, care se va desfășura la Jackson Hole (Wyoming) în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3312 la 4,3462 lei, față de 4,3173 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la 464,9675 lei la 464,7759 lei, un preț mai mic fiind înregistrat în 25 iulie. Metalul galben a avut în prima parte a zilei o evoluție depreciativă și a atins un minim de 3.310 dolari, după care a recuperat și a urcat la 3.342 dolari, valoare apropiată de maximele de marți. Decizia investitorilor de a-și marca profiturile după maximul de 124.456 dolari, atins joia trecută, a coborât bitcoin la 112.616 – 114.038 dolari. La rândul său, ether a scăzut la 4.067 – 4.240 dolari, după ce s-a apropiat de recordul de 4.892 dolari, atins în noiembrie 2021.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Conform datelor prezentate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut de la 2,2% în mai la 2,3%, luna trecută. Însă România rămâne lider absolut cu o creștere a prețurilor în iunie de 5,8%, față de cifra prezentată de INS care este de 5,7%. În opinia analiștilor de la ING Bank și BCR, inflația din decembrie ar urma să fie de 7,5%. Evoluția este cauzată de eliminarea din această lună a plafoanelor de preț la energia electrică, care se vor reflecta în august, și a creșterilor TVA și accizelor, măsuri ce vor intra în vigoare de luna viitoare. Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă în a doua parte a săptămânii. Nivelul lichidității din piață s-a reglat, la o lună și jumătate după ce BNR a atras leii din piață pentru a stopa tendința de depreciere rapidă a leului, ce a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale, când capitalurile străine s-au grăbit să iasă din piața locală. Vineri, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,71 la 6,70%, față de 6,75% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,84 la 6,83%, comparativ cu valoarea de 6,88% de lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 6,97 la 6,96%, față de 7,01%, în prima ședință a săptămânii trecute. Evoluția poate fi pusă și pe faptul că Trezoreria a reușit să atragă recent 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani (dobândă 5,7%/an) şi 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani (dobândă 6,6%/an) la care s-au adăugat 1,5 miliarde cu scadenţa în 2039 (dobândă 6,5%/an față de rata de politică monetară a BCE care este de 2%). Cu toate acestea, Finanțele nu au reușit să se împrumute din piața locală cu dobânzi mai mici de 7%/an. Cursul euro a avut o tendință descendentă, care de la 5,0798 lei, la începutul săptămânii, a scăzut vineri la 5,0736 lei, într-o ședință în care tranzacțiile au fluctuat între 5,073 și 5,077 lei și cu închiderea pieței locale la 5,075 lei. Euro a atins joi un minim de 1,1571 dolari, față de maximul de 1,1698 dolari, atins la începutul săptămânii. Vineri, cotațiile au fost de 1,1591 – 1,1673 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1626 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3468 lei, lunea trecută, la 4,3612 lei, în ședința de vineri. În opinia analiștilor, evoluția perechii euro/dolar va influențată de războiul tarifelor comerciale și de politicile monetare ale băncilor centrale. Euro ar putea atinge în următoarele 12 luni un maxim de 1,25 dolari, conform celor de la Goldman Sachs, minimul anticipat fiind de 1,10 dolari. Media francului elvețian a alunecat de la 5,4619 lei, în ședința de vineri, la 5,4336 lei, în cea de vineri, iar lira sterlină a închis săptămâna la 5,8607 lei, curs identic cu cel de joi. Prețul gramului de aur a crescut de la 467,9189 lei la 470,1608 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 3.331 – 3.362 dolari/uncie. La începutul „săptămânii cripto”, bitcoin a atins un record de 123.117 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă  s-a retras în jurul valorii de 199.000 dolari. Nici măcar semnarea de către Donald Trump a Genius Act, care va determina recunoaștere legală și garantarea integrală a stablecoin-urilor în dolari digitali, nu a mișcat piața. La finalul săptămânii, bitcoin fluctua între 117.723 și 118.339 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.582 – 3.725 dolari. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 iulie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Începând de joia trecută, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă, și au atins minime ale ultimelor două luni, în ciuda faptului că se așteaptă creșterea inflației urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie, așa cum se precizează de către BNR în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,84 la 6,77%, față de 7,09%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,96 la 6,90%, comparativ cu 7,17%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni de la 7,09 la 7,05%, după ce în urmă cu o săptămână se afla la 7,29%. Scăderea dobânzilor interbancare poate fi pusă și pe seama interesului ridicat al investitorilor pentru emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, în efortul de finanțare mai ieftină a Trezoreriei, care vor fi listate la bursa din Luxemburg. Astfel, statul dorește să se împrumute prin două emisiuni în dolari cu scadența în septembrie 2030, respectiv mai 2036 și o emisiune în euro cu scadența în iulie 2039. Necesarul de finanţare al Guvernului din acest an se ridică la 231 miliarde lei, în monedă națională și valută, din care 97 miliarde lei reprezintă împrumuturi scadente şi care trebuie refinanţate. Finanțele mizează pe o îmbunătățire a dobânzilor solicitate de investitori, după ce randamentele titlurilor de stat la 10 ani au coborât de la 7,52%, săptămâna trecută, la 7,15%, miercurea aceasta. De la începutul acestei săptămâni se observă o tendință de creștere a cursului euro, evoluție influențată de nivelul aversiunii față de risc existente în piețele internaționale. De la 5,0603 lei, joia trecută, cursul euro a urcat miercurea aceasta de la 5,0677 lei la 5,0759 lei, iar cotațiile au urcat la 5,071 – 5,079 lei. Decizia Rezervei Federale americane de a menține dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50% și evoluția pozitivă a pieței muncii de peste Ocean au stabilizat euro peste pragul de 1,17 dolari. Tendința este una descendentă, după ce marțea trecută a fost atins maximul ultimilor patru ani de 1,1830 dolari. Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1702 – 1,1730 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,3157 la 4,3345 lei. În ultima săptămână, moneda elvețiană a stagnat aproape de pragul de 0,93 franci/euro, iar media ei a urcat miercurea aceasta de la 5,4183 la 5,4451 lei. Lira sterlină a avut o evoluție stabilă la nivel săptămânal, iar la jumătatea acesteia cursul a urcat de la 5,8708 la 5,8926 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 461,0847 lei la 458,4241 lei, minimul ultimei săptămâni, efect al deprecierii metalului galben la 3.287 – 3.297 dolari/uncie, valori minime ale ultimelor ședințe, consecință a întăririi monedei americane. În ultimele șase luni uncia a crescut cu peste 620 dolari, respectiv 937 dolari față de acum un an. În ultima săptămână, la nivel regional, moneda poloneză s-a întărit iar cea maghiară s-a depreciat. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 108.345 – 109.695 dolari, valori apropiate de cele în urmă cu o săptămână iar ethereum fluctua miercuri între 2.591 – 2.668 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Data de 8 mai, la trei zile după anunțarea celor doi candidați intrați în turul al doilea al alegerilor prezidențialelor, a fost cea mai proastă zi pentru leu și indicii ROBOR, după criza economică care a început în 2008. Euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, francul elvețian unul de 5,4930 lei iar lira sterlină pe cel de 6,0646 lei. Volumul tranzacțiilor din piața valutară a crescut în luna mai la aproape 74 miliarde euro, în condițiile în care atât persoanele fizice cât și companiile au schimbat lei în valută. Atunci, ROBOR la 3 luni a sărit de la 6,47 la 7,25%, nivel comparabil cu cel din ianuarie 2023, cel la 6 luni a urcat de la 6,53 la 7,31% iar cel la 12 luni de la 6,58 la 7,30%. Programul economic propus de guvernul PSD-PNL-USR-UDMR și injecțiile repetate de lichiditate la care a recurs BNR, de la sfârșitul lunii mai, ultima, în valoare de 6,51 miliarde lei, care a fost efectuată la începutul acestei săptămâni, au avut efecte pozitive în piața monetară, prin reducerea indicilor ROBOR. Sâmbătă, într-o intervenție televizată, vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că „România nu are o criză economică, nu avem o problemă neapărat în economia naţională” și că a dispărut „riscul de creştere abruptă a cursului”, care urma să se consolideze, fără a reveni sub pragul de 5 lei. Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză anticipează o medie anuală a cursului euro de 5,01 lei în 2025 și de 5,06 lei în 2026, în timp ce estimările pentru dolar sunt de 4,57 lei, respectiv 4,64 lei. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,04 la 6,99%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,13 la 7,09% iar cel la 12 luni de la 7,25 la 7,19%. Perspectiva creșterii inflației de la 5,45% la 6,5 – 7%, consecință a majorării TVA, a accizelor și a diverse taxe și impozite, nu va permite BNR să reducă dobânda de politică monetară, care se situează din august 2024 la 6,5%, astfel că este de așteptat ca ROBOR la 3 luni să scadă treptat spre 6,5%, dar fără ca să mai coboare spre 5,5%, așa cum s-a întâmplat până la alegerile anulate din noiembrie trecut. Și piața valutară a răspuns pozitiv la „programul austerității” iar euro a scăzut de la un curs de 5,0777 lei, la începutul săptămânii, la 5,06 lei, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,055 – 5,064 lei. Chiar dacă piața americană a fost închisă vineri, cu prilejul Zilei Independenței, datele pozitive venite joi din piața muncii a SUA, unde au fost create în iunie 147.000 de noi locuri de muncă iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, a crescut optimismul investitorilor iar euro a scăzut la 1,1753 – 1,1788 dolari, după creșterea de marți la 1,1830 dolari, maxim al ultimilor aproape patru ani. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit vineri la 4,2961 lei. La sfârșitul săptămânii, cursul francului elvețian a crescut marginal la 5,4155 lei. O evoluție similară a avut și lira sterlină, cu o medie de 5,8673 lei. Prețul gramului de aur a scăzut vineri de la 461,6576 lei la 460,7924 lei, față de 457,9246 lei, la începutul săptămânii. Scăderea prețului s-a datorat deprecierii metalului galben la 3.322 – 3.346 dolari/uncie. Analiza cuprinde perioada 30 iunie – 4 iulie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia luată de o instanță americană de a bloca tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump, a majorat cererea de monedă americană și a depreciat activele considerate riscante. Leul a fost afectat de această tendință iar media euro a urcat joi de la 5,0553 la 5,0667 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au crescut de la 5,049 lei, în cursul dimineții, la 5,068 lei, la jumătatea zilei. Injecția de lichiditate făcută de BNR, la începutul săptămânii, în piața monetară a redus nivelul indicilor ROBOR iar modificările zilnice a cotațiilor au fost minime. Indicii sunt mai mari cu peste 20% față de data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Joia aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,24 la 7,25%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,35%. Creșterea cererii de titluri de stat a permis Trezoreriei să se împrumute joi cu 778,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2030, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,5%. După creșterea de luni la 1,1419 dolari, euro a avut o tendință descendentă și a coborât joia aceasta la 1,1210 – 1,1298 dolari, investitorii fiind influențați de decizia a trei judecători ai Curții de Comerț Internațional a Statelor Unite care au decis că majorarea taxelor impusă de președintele Trump este o măsură care ține de prerogativele Congresului SUA. Decizia a blocat suprataxele „reciproce” impuse la începutul lunii aprilie, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,4593 la 4,4924 lei. Aprecierea lirei sterline față de euro, efect al anunțării unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite, a determinat creșterea cursului de la 6,0261 la 6,0509 lei, aproape de maximul istoric de 6,0646 lei, atins la jumătatea acestei luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,3943 la 5,4157 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,5712 lei la 473,9693 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.245 – 3.302,20 dolari/uncie, care a anulat întărirea monedei americane. În opinia analiștilor JP Morgan Chase, prețul unciei de aur ar urma să crească până la jumătatea anului viitor la 4.000 dolari, în condițiile în care maximul istoric de 3.499,70 dolari a fost atins în urmă cu circa o lună. Tendința este pusă pe seama menținerii unei cereri ridicate din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia și a ETF-urilor care au aurul drept activ. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2369 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 404,36 forinți/euro. În urmă cu o săptămână, bitcoin a atins un maxim istoric de 111.862 dolari, evoluție datorată creșterii cererii, investitorii mizând pe aprobarea proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite. În prezent, bitcoin s-a consolidat la pragul suport de 108.000 dolari și se tranzacționa joia aceasta între 107.048 și 108.928 dolari. Ethereum creștea la 2.675 – 2.782 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg