Piața valutar-monetară a fost în expectativă joi, așteptând votarea bugetului de stat, care va oferi o imagine a direcției în care se îndreaptă România. Situația nu este una optimistă, în condițiile în care economia se află la limita intrării în recesiune, după contracția consumului cu 9,1% în ianuarie, iar acest proces va continua, odată cu reducerea veniturilor reale ale populației. Un rol negativ revine războiului din Orientul Mijlociu. În noaptea de miercuri spre joi prețul la gazele din Europa a urcat cu 30%, după atacarea unui terminal din Qatar, cel mai mare din lume, iar barilul de petrol se află în apropierea pragului de 115 dolari. Dobânzile interbancare au crescut după începerea conflictului din Iran, după care s-au stabilizat, fără a da semne că vor reveni aproape de nivelul ratei pentru facilitatea de depozit de 5,50%, cu care recompensează BNR banii depuși de bănci. În acest sens, la nivel european se observă o tendință de menținere a dobânzilor la valorile existente, însă în cazul în care prețurile la materiile prime energetice vor continua să crească, influențând negativ inflația, este posibil să vedem o evoluție ascendentă a ratelor de politică monetară. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Piața valutară s-a deschis cu o cotație a euro de 5,092 lei care a urcat până la 5,097 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,0940 la 5,0959 lei, în timp ce deprecierea altor valute din regiune a fost mult mai consistentă. Euro s-a depreciat la 1,1443 – 1,1492 dolari, după decizia de miercuri a Rezervei Federale de a păstra dobânda sa de politică monetară în intervalul 3,5 – 3,75%. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,4133 la 4,4420 lei. Cererea de dolari, considerat un refugiu în perioadele tulburi, se va menține, având în vedere faptul că există posibilitatea, conform opiniilor din comunicatul de presă care a urmat ședinței Fed, ca în acest an să fie operată doar o tăiere a dobânzilor, rezultat al inflaţiei în creștere, al unor semnale mixte venite din piaţa muncii americane şi al incertitudinilor generate de războiul Orientul Mijlociu. Francul elvețian a continuat să se deprecieze față de euro iar media lui a coborât de la 5,6157 la 5,5830 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Cursul lirei sterline a crescut modest de la 5,8945 la 5,8980 lei. Prăbușirea cu aproape 4% a metalului galben, la 4.626 – 4.858 dolari/uncie nu a compensat aprecierea monedei americane, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 705,8364 lei la 667,5562 lei, minim al ultimelor aproape două luni. Criptomonedele au preluat tendința manifestată de aur iar bitcoin s-a apropiat de pragul suport de la 69.000 dolari iar ethereum de cel de la 2.100 dolari.

Citeste pe larg

Decizia luată miercuri de CCR în privința pensiilor din justiție a înviorat piața monetar-valutară, iar indicii ROBOR au coborât la valori comparabile cu cele din noiembrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Moneda națională și-a limitat scăderea față de cea unică, comparativ cu alte valute din regiune. Cursul euro a urcat de la 5,0941 la 5,0956 lei, într-o ședință în care de la o deschidere la 5,094 lei cotațiile au urcat la 5,097 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,80 la 5,79%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 5,84 la 5,83% iar cel la 12 luni de la 6,01 la 6,0%. Statul a organizat o licitație de titluri de stat cu scadența în aprilie 2028, cu o valoare programată de 700 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 1,7 miliarde lei, ceea ce a permis Trezoreriei să se împrumute cu 810 milioane lei pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 5,87%. Scăderea săptămâna trecută a numărului de cereri de șomaj, conform datelor prezentate joia aceasta, a înmulțit cererea de monedă americană. În ciuda faptului că excedentul de cont curent al zonei euro s-a majorat în ultima lună din 2025, euro s-a depreciat la 1,1752 – 1,1808 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3046 la 4,3216 lei. Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,5765 la 5,5867 lei, dar ea ar putea depăși vineri maximul istoric de 5,5932 lei atins marți, consecință a scăderii euro în partea a doua a zilei de joi sub pragul de 0,91 franci. Încetinirea economiei britanice și creșterea șomajului din Regatul Unit au afectat performanța lirei sterline iar cursul acesteia a scăzut în piața locală de la 5,8422 la 5,8285 lei, față de 5,8604 lei, la începutul săptămânii. Prețul gramului de aur a urcat de la 679,8250 lei la 693,2599 lei, efect al revenirii metalului galben peste pragul de 5.000 dolari, acesta mișcându-se în piața specializată în culoarul 4.958 – 5.023 dolari/uncie. Media monedelor din regiune s-a depreciat la 4,2220 zloți/euro, respectiv 379,18 forinți/euro. Bitcoin a coborât la 65.812 – 67.296 dolari iar ethereum la 1.914 – 1.986 dolari.

Citeste pe larg

Excedentul de lichiditate din piața monetară, în condițiile în care BNR a renunțat să mai sterilizeze surplusul de lei de care dispun băncile, a readus indicii ROBOR la valorile existente înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, de la începutul lunii mai. În ianuarie, surplusul din piață a fost de circa 42 miliarde lei, în condițiile în care instituțiile bancare au preferat să plaseze banii la BNR unde au primit o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozite, în detrimentul stimulării creditării populației sau a companiilor. Trezoreria a profitat de această situație și a forțat o scădere constantă a costurilor la care se împrumută, reușind totodată să atragă și mai mulți bani față de sumele programate inițial. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,84 la 5,83%, față de 5,87% la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,90%, după ce miercurea trecută s-a aflat la 5,96% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,08 la 6,07%, comparativ cu 6,13 în urmă cu o săptămână. De această scădere a indicilor profită cei care au luat credite înainte de 2019, atunci când a apărut indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). În prezent, IRCC se situează la 5,68%, până la sfârșitul lunii martie, după care va cunoaște o nouă reducere. Nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc, în condițiile contractării cererii de monedă americană, a asigurat o evoluție calmă a leului față de euro. Cursul monedei unice a crescut modest de la 5,0910 la 5,0914 lei, față de 5,0943 lei, în urmă cu o săptămână. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,09 – 5,092 lei, identic cu cel de marți. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1833 – 1,1928 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,2740 la 4,2701 lei, față de 4,3130 lei, în urmă cu o săptămână. Moneda elvețiană s-a menținut aproape de vârfurile atinse marți față euro iar media ei s-a retras marginal de la maximul istoric de 5,5783 lei la 5,5772 lei, față de 5,5509 lei, miercurea trecută. Ușoara calmare a spiritelor din Marea Britanie a permis lirei sterline să se aprecieze, astfel că media ei a urcat de la 5,84 la 5,8539 lei, comparativ cu 5,9129 lei, la jumătatea săptămânii precedente. Prețul gramului de aur a urcat de la 694,7316 lei la 699,7256 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 5.017,90 – 5.177,80 dolari/uncie. Vinerea trecută, bitcoin a scăzut la aproape 60.000 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 70.000 dolari, însă ieșirile din fondurile ETF și vânzările din piața specializată au coborât miercurea aceasta cotațiile la 66.374 la 69.244 dolari, față de 74.713 – 76.853 dolari, în urmă cu o săptămână. Ethereum a coborât la 1.194 – 2.030 dolari, în timp ce miercurea trecută se situa la 2.195 – 2.293 dolari.

Citeste pe larg

Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

În prima ședință din noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,35 la 6,34%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,48% față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,70 la 6,68%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an. Se observă scăderea în premieră a indicelui la 6 luni sub nivelul ratei de referință care se află din august 2024 la 6,5%. Evoluția poate fi pusă pe seama majorării constante a lichidității, care nu-și găsește însă drumul către creditarea economiei sau populației, băncile preferând să-i plaseze în depozite la BNR, unde obțin o dobândă de 5,5%. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se calculează în funcţie de dobânda medie zilnică la care se împrumută băncile între ele şi este aplicat cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă, se situează la 6,06%/an până la sfârșitul acestui an, pentru ca în primul trimestru din 2026 să coboare la 5,68%. Luna aceasta, Ministerul Finanțelor intenționează să se împrumute din piața locală cu 7,75 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru 2025 în valoare de de 259 miliarde lei a fost acoperit în proporție de peste 95%, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB. Trezoreria s-a împrumutat la început de lună cu 500 milioane lei cu scadența iulie 2031 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,98%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei scadente în aprilie 2027 la un randament mediu anual de 6,63%. Conform lui Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, estimarea pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, faţă de 36,2 miliarde lei anul trecut. Pentru o finanțare suplimentară, statul lansează o nouă emisiune Fidelis, ce se va desfășura între 7 și 14 noiembrie. Scadențele titlurilor în lei sunt la 2 ani, 4 ani și 6 ani, și se poate obține o dobândă maximă de 7,95%, iar al celor în euro sunt la 3 ani, 5 ani și 10 ani, cu randament maxim de până la 6,30%. Cursul euro a crescut de la 5,0851 la 5,0861 lei, față de 5,0848 lei, la începutul săptămânii trecute, moneda națională având una din cele mai stabile evoluții din regiune, cu excepția perioadei alegerilor prezidențiale, când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Față de începutul anului, euro a câștigat 2,2% în fața leului, dar a pierdut 0,6% față de zlot, 3,5% în fața coroanei cehe, respectiv 5,7% față de forintul maghiar. Investitorii anticipează o încetinire a ritmului de normalizare a politicii monetare a Fed, motiv pentru euro de a scădea la 1,1508 – 1,1542 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3941 la 4,4167 lei, maximul ultimelor patru săptămâni, mai mult cu peste 1% față de lunea trecută. Francul elvețian a alunecat de la 5,4787 la 5,4698 lei, față de 5,4867 lei, la începutul săptămânii trecute. În aceeași perioadă, lira sterlină a scăzut de la 5,8295 la 5,7988 lei. Gramul de aur a urcat de la 566,1560 lei la 567,6303 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute de 567,2563 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua între 3.962,10 și 4.028,80 dolari. În octombrie, uncia a câștigat 3,3% la nivel lunar iar avansul gramului a fost de peste 38 lei. Înmulțirea plasamentelor în moneda americană au depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat sub pragul de 107.000 dolari iar ether sub cel de 3.700 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația din septembrie a crescut în septembrie la aproape 10%, conform INS, respectiv la 8,6%, cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană, conform Eurostat, moneda națională a avut o evoluție stabilă față de cea unică. Indicii ROBOR au continuat să scadă la minime ale ultimelor cinci luni iar prețul gramului de aur a atins zilnic maxime istorice. Cursul euro a scăzut, până la un minim de 5,0884 lei, atins joi, dar a urcat a doua zi marginal la 5,0889 lei. Tranzacțiile s-au realizat într-un culoar foarte îngust, 5,085 – 5,095 lei, față de un maxim de 5,102 atins în săptămâna precedentă. În perioada următoare, este posibil ca BNR să permită o depreciere controlată a cursului, ca o măsură de prevenție cu scopul de a stimula exporturile românești, ce ar permite o reducere a deficitului de cont curent (29,6 miliarde euro în august) în timp ce producția industrială ar putea cunoaște al treilea an consecutiv de scădere. O analiză BCR-Erste anticipează că septembrie va marca vârful inflației pentru acest an. „Ne așteptăm la o decelerare graduală și modestă a inflației până la sfârșitul anului (…) Continuăm să vedem IPC la finalul anului la 9,7% an/an. Pentru anul viitor, ne menținem prognoza de 3,7% an/an, așteptând o decelerare bruscă în august, pe măsură ce efectele șocurilor recente din partea ofertei dispar din baza statistică”, se arată în analiză. O sursă de incertitudine o reprezintă luna aprilie, când va expira plafonul prețurilor la gaze naturale și cel al marjelor pentru unele produse alimentare. Lichiditatea în excedent din piața monetară a determinat scăderi modeste dar constante ale indicilor ROBOR. Băncile comerciale preferă să ducă leii la BNR de unde obțin o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare care se va menține până la jumătatea anului viitor. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât vineri de la 6,41 la 6,40%, față de 6,48% la începutul săptămânii. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,58 la 6,57%, față de 6,62% în ședința de luni, iar cel la 12 luni de la 6,79 la 6,78%. În ultima săptămână banca centrală a stabilit zilnic noi maxime istorice pentru prețul gramului de aur. Luni, prețul a fost stabilit la 575,7083 lei, iar vineri acesta a urcat la 606,5699 lei, zi în care uncia de aur a atins un nou record de 4.380,10 dolari, mai mult cu aproape 130 dolari față de precedentul maxim înregistrat joi. Aprecierea metalului galben a fost amplificată de perspectiva unor noi reduceri a dobânzilor de către Rezerva Federală, dar și de închiderea (shut down) administrației federale americane sau politicile comerciale imprevizibile ale președintelui Donald Trump, care a amenințat că va impune importurilor din China tarife de 100%, după ce aceasta a restricționat exporturile sale de metale rare, a recunoscut că planul nu ar fi sustenabil pe termen lung. Dolarul a avut o evoluție descendentă față de euro, iar cursul său a coborât de la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate, la 4,3489 lei, în ședința de vineri. Francul elvețian a crescut vineri la un nou maxim istoric de 5,5096 lei iar lira sterlină a coborât la 5,8416 lei, consecință a încetinirii economice datorată Brexit-ului. Bitcoin s-a retras vineri sub pragul de 104.000 dolari, față de 125.689 dolari, în urmă cu o săptămână. La rândul său, ether se tranzacționa sub nivelul de 3.900 dolari. Analiza cuprinde perioada 13 – 17 octombrie

Citeste pe larg

La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, investitorii străini au decis să iasă din piața locală, temându-se de perspectiva câștigării fotoliului de la Cotroceni de către un candidat anti-european. Majorarea cererii de valută a depreciat cu rapiditate moneda națională iar euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa acțiunile speculative, banca centrală a vândut circa 8 miliarde euro și a absorbit, în același timp, lichiditatea din piață, ceea ce a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR, care au revenit la valori comparabile cu cele de la începutul anului 2023. Treptat, indicii ROBOR au început să scadă, însă ritmul a fost limitat de creșterea inflației, care s-a apropiat în septembrie de 10% și ar urma să se mențină și luna aceasta peste pragul de 9%. Marțea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,48 la 6,47%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a continuat tendința de la începutul săptămânii și a coborât de la 6,62 la 6,61% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,82 la 6,81%. Moneda națională a rezistat la revenirea aversiunii față de risc, care a depreciat alte valute de la marginea zonei euro. Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0903 la 5,0879 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,085 – 5,091 lei. Evoluția pozitivă a venit în contextul în care, conform datelor publicate de BNR, deficitul de cont curent al României a crescut în primele opt luni ale anului cu aproape 800 milioane euro, la un total de 18,7 miliarde euro, iar datoria externă totală s-a majorat în aceeași perioadă cu 18,8 miliarde euro, la 222,3 miliarde euro. În așteptarea unei intervenții a unor oficiali ai Rezervei Federale, în special cea președintelui său, Jerome Powell, publicarea unor date care indică o scădere a sentimentului economic din zona euro, moneda unică a coborât la 1,1543 – 1,1594 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3905 la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4664 la 5,4759 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8560 la 5,8418 lei. Prețul gramului de aur a crescut marțea aceasta de la vechiul record de 575,7083 lei la unul nou de 584,3822 lei, consecință a aprecierii rapide a metalului galben care a urcat la un nou maxim de 4.186,30 dolari/uncie, după ce Donald Trump a anunțat că este gata să impună tarife suplimentare aurului rafinat în Elveția, iar foarte multe bănci centrale au decis să-și majoreze rezervele de aur, pentru a face față tensiunilor geopolitice și economice la nivel mondial. Media monedelor din regiune s-a depreciat la 4,2645 zloți/euro, respectiv 392,92 forinți/euro. Aprecierea monedei americane a afectat performanța monedelor digitale. Bitcoin se tranzacționa între 110.178 – 115.485 dolari, față de maximul de 125.689 dolari atins în 3 octombrie. Ether fluctua între 3.900 și 4.265 dolari.

Citeste pe larg

Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, evoluție la care contribuie nivelul bun al lichidității. La jumătatea lunii mai, indicii ROBOR au atins maxime ale ultimilor doi ani și jumătate, efect al ieșirilor din piața valutară a fondurilor străine, care au ridicat media euro la maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa tendința BNR a ales să facă leul mai scump și a absorbit lichiditatea din piață. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,57%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai, la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,72%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,89%. Se observă apropierea treptată a ROBOR 3M de valoarea ratei de politică monetară, care a fost menținută de BNR la 6,5% de la începutul lui august 2024. De altfel, în minuta ședinței BNR de luna trecută se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la valori minime ale anului curent”. Luna aceasta, Trezoreria încearcă să profite de tendința de scădere a dobânzilor.Ea și-a propus să se împrumute din piața locală cu aproape 7 miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat sau obligațiuni și prin sesiuni suplimentare. Leul a profitat în august de revenirea în concediu a românilor care muncesc în străinătate, implicit de creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb. La sfârșitul lunii trecute, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puțin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elvețian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani. Săptămâna trecută, majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul euro, de la 5,0539 lei, lunea trecută, la 5,0722 lei, în ședința de vineri. Tendința de apreciere a euro s-a temperat în prima zi de septembrie iar cursul a urcat marginal la 5,0722 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,071 – 5,075 lei. În luna mai, BNR a vândut circa 8 miliarde de euro pentru a apăra cursul leului. În următoarele luni, banca centrală a început să-și refacă rezerva valutară, care s-a majorat la finalul lui august la 65,1 miliarde euro, în creştere cu 1,96 miliarde euro faţă de sfârșitul lui iulie. Perspectiva începerii luna aceasta a procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale a micșorat cererea de monedă americană. Euro s-a apreciat lunea aceasta la 1,1687 – 1,1736 dolari, față de 1,1574 – 1,1651 dolari, miercurea trecută, astfel că media monedei americane a alunecat la 4,3271 lei. Media francului elvețian a scăzut la început de septembrie la 5,4141 lei, iar cea a lirei sterline a urcat la 5,8564 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 476,0494 lei la 482,6091 lei, majorare datorată aprecierii metalului galben la 3.435 – 3.490 dolari, foarte aproape de maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie. Creșterea față de începutul lui septembrie 2024 este de 972,30 dolari. Bitcoin s-a retras la început de lună până la 107.274 dolar iar ether la 4.362 dolari.

Citeste pe larg

La prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a afirmat că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut. Treptat condiţiile monetare şi de lichiditate s-au îmbunătăţit pentru că s-a recâştigat treptat credibilitatea ţării, au revenit fluxuri de capital. Dacă lucrurile merg bine şi lucrurile merg treptat, nu brutal, s-ar putea ca situaţia să se mai amelioreze“. Toate analizele făcute de băncile comerciale anticipează pentru primul semestru din 2026 o primă tăiere a ratei de referință, care se situează din august trecut la 6,5%/an. BNR estimează pentru luna viitoare un vârf al inflaţiei de 9,6 – 9,7%, respectiv de 8,8%, pentru sfârșitul anului, consecință a eliminării plafonării la preţurile energiei, care a provocat o creștere a prețurilor de circa 60%, și a majorării TVA şi a accizelor. Un raport ING Bank este mult mai pesimist și vede o inflație de 9,3% la finalul lui 2025, dar vede dobânda de politică monetară adusă la sfârșitul lui 2026 în jurul valorii de 5,5%. În schimb, cei de la BCR estimează pentru finalul anului o creștere a prețurilor de 8,8%, respectiv de 3,7% la sfârșitul lui 2026. Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu o creștere anuală de 6,6% în iulie, lună în care prețurile la nivelul Uniunii Europene au cunoscut un avans an/an de 2,4%, de la 2,3% în luna precedentă. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%, nivel stabilit în urmă cu două săptămâni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,74%, după scăderea marginală de marți, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%. Dacă ROBOR a coborât aproape de nivelul ratei de referință, ceea ce indică echilibrarea lichidității din piață, în schimb cei care achită ratele credite în funcție de indicele IRCC, vor scoate în ultimele luni ale acestui an mai mulți din bani din buzunare, în condițiile în care acesta va urca de 5,55%, în prezent, la peste 6%. Creșterea sentimentului de aversiune față de risc a redus plasamentele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro. După patru ședințe consecutive de depreciere, media euro a urcat de la 5,0573 la 5,0611 lei, sub valoarea de 5,0633 lei, stabilită miercurea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,057 – 5,062 lei. Euro fluctua în culoarul 1,1623 – 1,1693 dolari, înainte de publicarea minutei ședinței de politică a Rezervei Federale americane, de la sfârșitul lui iulie, și de întâlnirea anuală a șefilor marilor bănci centrale, care se va desfășura la Jackson Hole (Wyoming) în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3312 la 4,3462 lei, față de 4,3173 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la 464,9675 lei la 464,7759 lei, un preț mai mic fiind înregistrat în 25 iulie. Metalul galben a avut în prima parte a zilei o evoluție depreciativă și a atins un minim de 3.310 dolari, după care a recuperat și a urcat la 3.342 dolari, valoare apropiată de maximele de marți. Decizia investitorilor de a-și marca profiturile după maximul de 124.456 dolari, atins joia trecută, a coborât bitcoin la 112.616 – 114.038 dolari. La rândul său, ether a scăzut la 4.067 – 4.240 dolari, după ce s-a apropiat de recordul de 4.892 dolari, atins în noiembrie 2021.

Citeste pe larg

Conform datelor prezentate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut de la 2,2% în mai la 2,3%, luna trecută. Însă România rămâne lider absolut cu o creștere a prețurilor în iunie de 5,8%, față de cifra prezentată de INS care este de 5,7%. În opinia analiștilor de la ING Bank și BCR, inflația din decembrie ar urma să fie de 7,5%. Evoluția este cauzată de eliminarea din această lună a plafoanelor de preț la energia electrică, care se vor reflecta în august, și a creșterilor TVA și accizelor, măsuri ce vor intra în vigoare de luna viitoare. Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă în a doua parte a săptămânii. Nivelul lichidității din piață s-a reglat, la o lună și jumătate după ce BNR a atras leii din piață pentru a stopa tendința de depreciere rapidă a leului, ce a urmat primului tur al alegerilor prezidențiale, când capitalurile străine s-au grăbit să iasă din piața locală. Vineri, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,71 la 6,70%, față de 6,75% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,84 la 6,83%, comparativ cu valoarea de 6,88% de lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 6,97 la 6,96%, față de 7,01%, în prima ședință a săptămânii trecute. Evoluția poate fi pusă și pe faptul că Trezoreria a reușit să atragă recent 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani (dobândă 5,7%/an) şi 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani (dobândă 6,6%/an) la care s-au adăugat 1,5 miliarde cu scadenţa în 2039 (dobândă 6,5%/an față de rata de politică monetară a BCE care este de 2%). Cu toate acestea, Finanțele nu au reușit să se împrumute din piața locală cu dobânzi mai mici de 7%/an. Cursul euro a avut o tendință descendentă, care de la 5,0798 lei, la începutul săptămânii, a scăzut vineri la 5,0736 lei, într-o ședință în care tranzacțiile au fluctuat între 5,073 și 5,077 lei și cu închiderea pieței locale la 5,075 lei. Euro a atins joi un minim de 1,1571 dolari, față de maximul de 1,1698 dolari, atins la începutul săptămânii. Vineri, cotațiile au fost de 1,1591 – 1,1673 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1626 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3468 lei, lunea trecută, la 4,3612 lei, în ședința de vineri. În opinia analiștilor, evoluția perechii euro/dolar va influențată de războiul tarifelor comerciale și de politicile monetare ale băncilor centrale. Euro ar putea atinge în următoarele 12 luni un maxim de 1,25 dolari, conform celor de la Goldman Sachs, minimul anticipat fiind de 1,10 dolari. Media francului elvețian a alunecat de la 5,4619 lei, în ședința de vineri, la 5,4336 lei, în cea de vineri, iar lira sterlină a închis săptămâna la 5,8607 lei, curs identic cu cel de joi. Prețul gramului de aur a crescut de la 467,9189 lei la 470,1608 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 3.331 – 3.362 dolari/uncie. La începutul „săptămânii cripto”, bitcoin a atins un record de 123.117 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă  s-a retras în jurul valorii de 199.000 dolari. Nici măcar semnarea de către Donald Trump a Genius Act, care va determina recunoaștere legală și garantarea integrală a stablecoin-urilor în dolari digitali, nu a mișcat piața. La finalul săptămânii, bitcoin fluctua între 117.723 și 118.339 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.582 – 3.725 dolari. Analiza cuprinde perioada 14 – 18 iulie

Citeste pe larg